Chimia Si Igiena Mediului Si Alimentelor - 2010-2011, Sem. II

Universitatea “Ovidius” Constanţa Facultatea de Farmacie Specializarea Farmacie Anul IV

BAZA de DATE An universitar 2010-2011

Disciplina CHIMIA şi IGIENA MEDIULUI şi ALIMENTELOR

Titular de curs şi Lucrări practice Conf. Univ. dr. Buşuricu Florica

1

Tematica 1 Conservarea şi modificarea valorii nutritive a alimentelor • Metode fizice şi chimice de conservare • Modificarea valorii nutritive în produsele alimentere conservate, procesate şi alterate Grile - Complement simplu 1. Prin ce se caracterizează iradierea, ca metodă de conservare a produselor alimentare: A. Este o metodă prin care se urmăreşte distrugerea proprietăţilor organoleptice B. Este o metodă prin care se urmăreşte distrugerea insectelor C. Este o metodă ce urmăreşte întârzierea germinării florale şi a fructului D. Este o metodă ce urmăreşte germinarea unor tuberculi, cum ar fi roşii, vinete, ardei, grâu, cartofi E. Este o metodă ce urmăreşte accelerarea germinării unor bulbi, cum ar fi (ceapa, usturoi) 2. Prin ce se caracterizează iradierea, ca metodă de conservare a produselor alimentare: A. Este o metodă prin care se urmăreşte distrugerea proprietăţilor organoleptice B. Este o metodă prin care se urmăreşte decontaminarea microbiană C. Este o metodă ce urmăreşte întârzierea germinării florale şi a fructului D. Este o metodă ce urmăreşte germinarea unor tuberculi, cum ar fi roşii, vinete, ardei, grâu, cartofi E. Este o metodă ce urmăreşte accelerarea germinării unor bulbi, cum ar fi (ceapa, usturoi) 3. Prin ce se caracterizează iradierea, ca metodă de conservare a produselor alimentare: A. Este o metodă prin care se urmăreşte distrugerea proprietăţilor organoleptice B. Este o metodă prin care se urmăreşte proliferarea microbiană C. Este o metodă ce urmăreşte întârzierea germinării florale şi a fructului D. Este o metodă ce urmăreşte întârzierea germinării bulbilor de ceapă sau usturoi E. Este o metodă ce urmăreşte accelerarea germinării bulbilor de ceapă şi usturoi 4. Prin ce se caracterizează iradierea, ca metodă de conservare a produselor alimentare: A. Este o metodă prin care se urmăreşte distrugerea proprietăţilor organoleptice B. Este o metodă prin care se urmăreşte proliferarea microbiană C. Este o metodă ce urmăreşte întârzierea germinării florale şi a fructului D. Este o metodă ce urmăreşte întârzierea maturării unor fructe E. Este o metodă ce urmăreşte accelerarea germinării unor bulbi 5. In ce scop se foloseşte iradierea în domeniul alimentar? A. de a menţine în stare proaspătă alimentul B. de a uşura procesarea produsului C. de a întârzia maturarea unor fructe D. de a accelera maturarea unor fructe E. de a accelera încolţirea cartofilor 6. Prin ce se caracterizează iradierea, ca metodă de conservare a produselor alimentare: A. Este o metodă prin care se urmăreşte distrugerea proprietăţilor organoleptice B. Este o metodă prin care se urmăreşte dezvoltarea insectelor C. Este o metodă ce urmăreşte întârzierea germinării unor bulbi sau tuberculi D. Este o metodă ce urmăreşte germinarea unor tuberculi, cum ar fi roşii, vinete, ardei, cartofi 2

E. Este o metodă ce urmăreşte accelerarea germinării unor bulbi 7. Prin iradierea alimentelor au loc diverse procese fotochimice, în urma cărora se formează: A.O2 B. H2 C. produşi de adiţie D. N 2 E. produşi de radioliză 8. Modificarea mirosului la alimentele conservate prin iradiere, nu constituie pentru toate tipurile de alimente, un impediment în evaluarea calităţii. La ce tip de aliment se face referire: A. la ficatul de vită B. la carnea de bovine C. la carnea de porc D. la ficatul de porc E. la organele de porc 9. Ficatul de bovine iradiat prezintă unele avantaje faţă de alte produse iradiate. În ce constă aceste avantaje: A. mirosul şi culoarea se modifică B. mirosul şi culoarea nu se modifică C. culoarea se accentuază D. capătă un miros particular, numit “miros de ionizare” E. culoarea devine roz 10. Modificarea culorii la unele produse ionizate se explică astfel: A. fenomenului numit ‘’miros de ionizare’’ B. saturării hemoglobinei în carboxihemoglobină C. transformării hemoglobinei în oxihemoglobină D. transformării mioglobinei în oximioglobină E. transformării culorii în miros de ionizare 11. Alimentele conservate cu radiaţii gamma, suferă unele modificări, cum ar fi: A. modificarea texturii, îndeosebi la produselor pe bază de lapte B. modificarea texturii, îndeosebi la produselor vegetale, datorită acţiunii asupra pectinelor C. modificarea texturii, îndeosebi a produselor vegetale, datorită acţiunii asupra proteinelor din schelet D. scăderea valorii energetice, în ceea ce priveşte culoarea, mirosul şi textura E. creşterea valorii energetice, în ceea ce priveşte culoarea, mirosul şi textura 12. Alimentele conservate cu radiaţii gamma, suferă unele modificări, cum ar fi: A. modificarea texturii, îndeosebi la produselor vegetale B. modificarea texturii, îndeosebi la produselor animale datorită acţiunii asupra pectinelor C. modificarea texturii îndeosebi la produselor vegetale, datorită acţiunii asupra proteinelor din schelet D. scăderea valorii biologice, în ceea ce priveşte culoarea, mirosul şi textura E. creşterea valorii biologice, în ceea ce priveşte culoarea, mirosul şi textura 13. Conform legislaţiei sanitare, cu privire la alimentele conservate prin iradiere, se admit următoarele: A. alimentul iradiat să prezinte aceleaşi proprietăţi nutritive ca şi alimentul neiradiat B. alimentul iradiat să nu devină radioactiv C. alimentul iradiat să devină radioactiv D. prin iradiere, alimentele să devină proaspete 3

E. prin iradiere, alimentele să se păstreze proaspete 14. Referitor la alimentele conservate prin iradiere, conform legislaţiei în vigoare, se fac următoarele afirmaţii: 1. alimentul iradiat să prezinte aceleaşi proprietăţi nutritive ca şi alimentul neiradiat 2. alimentul iradiat să nu devină radioactiv 3. alimentul iradiat să devină radioactiv 4. prin iradiere, alimentele să devină proaspete Care din afirmaţii nu sunt reale: A. 2, 4 B. 1, 2, 3 C. 1, 3, 4 D. 2, 3 E. toate 15. Referitor la alimentele conservate prin iradiere, conform legislaţiei în vigoare, se fac următoarele afirmaţii: 1. alimentul iradiat să prezinte aceleaşi proprietăţi nutritive ca şi alimentul neiradiat 2. alimentul iradiat să nu devină radioactiv 3. alimentul iradiat să devină radioactiv 4. prin iradiere, alimentele să devină proaspete Care din afirmaţii sunt reale: A. 2 B. 1, 2, 3 C. 1, 3, 4 D. 3 E. toate 16. Referitor la alimentele conservate prin iradiere, conform legislaţiei în vigoare, se fac următoarele afirmaţii: 1. prin iradiere, alimentul nu devine toxic 2. alimentul iradiat nu devine radioactiv 3. alimentele îşi prelungesc termenul de valabilitate 4. alimentele sunt complet nemodificate în raport cu cele proaspete Care din afirmaţii sunt reale şi care sunt false? A. reale: 1, 2, 3; false: 4 B. reale: 1, 2 false: 3, 4 C. reale: 3 din cele 4; false una din cele 4 D. reale: toate; false nici una E. reale: 4; false: 1, 2, 3 17. Conform legislaţiei în vigoare, se fac următoarele afirmaţii, referitor la alimentele conservate prin iradiere: 1. prin iradiere, alimentul nu devine toxic 2. alimentul iradiat nu devine radioactiv 3. alimentele îşi prelungesc termenul de valabilitate 4. alimentele sunt complet nemodificate în raport cu cele proaspete Câte din afirmaţii sunt reale şi câte sunt false? A. reale: 2, 3; false: 4 B. reale: 1, 2 false: 3, 4 4

C. reale: 3 din cele 4; false: una din cele 4 D. reale: toate; false nici una E. reale: nici una; false: toate 18. Refrigerarea se face la o temperatură cuprinsă între: A. (+100C) – (+200 C) B. 0 0C - (+4 0C) C. (-100 C) – (-20 0C) D. (-50C) - (+50C) E. (+5 0C) - (+100C) 19. Referitor la pasteurizare, care din următoarele afirmaţii reflectă adevărul: A. e o metodă fizică de conservare B. e o metodă chimică de conservare C. foloseşte temperaturi foarte înalte se depăşesc temperatura de fierbere a apei D. foloseşte temperaturi sub limita de îngheţ a apei E. se foloseşte la conservarea exclusiv a preparatelor din carne 20. Care este avantajul pe care-l prezintă pasteurizarea faţă de sterilizare: A. nu se produc modificări organoleptice semnificative B. glucidele se caramelizează C. aminoacizii se descompun D. consumă mai multă căldură E. necesită un interval de timp mai mare 21. Cum se explică conservarea alimentelor prin acidifiere: A. se măreşte pH-ul B. se activează temperatura C. se modifică pH-ul, afectând dezvoltarea microrganismelor D. se modifică pH-ul, dezvoltând microrganismele E. se crează un mediu neutru 22. În ce constă marinarea: A. în adăugarea de sare B. în adăugarea de acid acetic C. în adăugarea de zahăr D. în adăugarea de bicarbonat de sodiu E. în adăugarea de benzoat de sodiu 23. În ce constă murarea: A. în adăugarea de sare B. în adăugarea de acid acetic C. în adăugarea de zahăr D. în adăugarea de bicarbonat de sodiu E. în adăugarea de benzoat de sodiu 24. Sărarea este o metodă de conservare eficientă cărnii şi produselor din carne, împiedicând proliferarea: A. brucelozei B. taeniazei C. bacilului botulinic D. germenilor E coli 5

E. micotoxinelor 25. Care este cea mai frecventă modalitate de a preveni încolţirea cartofilor: A. de a folosi substanţe antioxidante B. de a folosi antibiotice C. de a folosi antigerminative D. de a folosi acid benzoic sau sorbic E. de a folosi lianţi 26. Pentru conservarea cărnii şi a preparatelor din carne se folosesc conservanţi cum ar fi: A. acid formic şi benzoic B. apa oxigenată C. nitriţii şi nitraţii D. lactatul de calciu şi de sodiu E. aldehida formică 27. Prin ce metodă se conservă cel mai eficient cartofii: A. metodă ce foloseşte BHA B. metodă ce foloseşte antigerminative C. metodă ce foloseşte iradierea D. metodă ce foloseşte uscarea E. metodă ce foloseşte Solanex 28. Prin ce metodă se conservă cartofii: A. metodă ce foloseşte BHT B. metodă ce foloseşte antibiotice C. metodă ce foloseşte BHA D. metodă ce foloseşte uscarea E. metodă ce foloseşte Solanex 29. Pentru conservarea brânzeturilor se foloseşte: A. bisulfitul de sodiu B. propionatul de calciu şi de sodiu C. boraxul D. acidul benzoic E. acidul formic 30. Pentru conservarea sucurilor din fructe se foloseşte: A. bisulfitul de sodiu B. propionatul de calciu si de sodiu C. boraxul D. acidul benzoic E. acidul propionic 31. Cum sunt afectate următoarele produse alimentare iradiate: A. cele ce conţin glucide, pot forma geloza, ce asigură o textură corespunzătoare B. cele ce conţin glucide, pot forma colagen, ce asigură o textură corespunzătoare C. dacă produsele conţin antioxidanţi, în urma iradierii aceştia sunt distruşi D. cele ce conţin proteine, pot avea un miros specific de amoniac E. cele ce conţin proteine cu sulf, pot forma compuşi cancerigeni 6

32.Cele mai frecvente transformări ale grăsimilor în alterare sunt procesele oxidative. Ce este adevărat în următoarele afirmaţii, referitor la aceste procese oxidative: A. degradarea oxidativă a grăsimilor se declanşează la nivelul triplei legături B. degradarea oxidativă a grăsimilor se declanşează la nivelul dublei legături C. au loc numai într-un singur produs alimentar D. sunt factori ce nu influenţează în nici un fel aceste procese E. se formează în final, exclusiv produşi de hidroliză 33. Cum se explică că digestibilitatea amidonulului din produsele alimentare, este diferită. A. pe baza aceleaşi structuri a amidonului B. pe baza raportului amiloză – amilopectină, ce poate fi diferit C. pe baza raportului glutenina – gliadină, ce poate fi diferit D. pe baza participării amilazelor în reacţia enzimatică de oxidare E. pe baza participării amilopectinei în reacţia enzimatică de digestie 34. Ce reprezintă indicele glicemic? A. procentul de glucoză dintr-un produs alimentar B. cantitatea de zahăr dintr-un produs alimentar C. valoarea glicemiei D. valoare glicozuriei E. aportul glucidelor dintr-un aliment la echilibrul glicemiei 35. Valoarea indicelui glicemic a unui produs alimentar ce conţine glucide este: A. egal cu valoarea glicozuriei B. egal cu valoarea glicemiei C. mai mare cu cât glicemia indusă de glucidele din aliment este mai mare D. mai mare cu cât hipoglicemia indusă de glucidele din aliment este mai mică E. mai mică cu cât hipoglicemia indusă de glucidele din aliment este mai mare 36. În dieta diabeticilor e avantajos să fie asociate alimentele preparate astfel, încât: A. glicemia să fie mare B. glicozuria să fie mare C. indicele glicemic să fie mic D. indicele glicemic să fie mare E. indicele dextranic să fie mic 37. Ce factori influenţează valorile indicelui glicemic Ig a unui aliment: A. conţinutul de proteine B. conţinutul de fibre C. conţinutul de vitamine D. conţinutul de sare E. conţinutul de lipide 38. Valoarea indicelui glicemic a unui aliment ce conţine amidon, este mai mic: A. cu cât conţinutul de amiloză este mai mare B. cu cât conţinutul de amiloză este mai mic C. cu cât conţinutul de amilopectină este mai mare D. cu cât conţinutul de amilopectină este mai mic E. cu cât conţinutul de gelatină este mai mare

7

39. Valoarea indicelui glicemic a unui aliment ce conţine amidon, este mai mare: A. cu cât conţinutul de amiloză este mai mare B. cu cât conţinutul de amiloză este mai mic C. cu cât conţinutul de amilopectină este mai mare D. cu cât conţinutul de amilopectină este mai mic E. cu cât conţinutul de gelatină este mai mare 40. Indicele glicemic al unui aliment, variază exclusiv, în funcţie de: A. conţinutul de glucide B. conţinutul de fibre C. tipul de aliment D. procedeul industrial de obţinere E. nici una din variantele A, B, C, D nu este corectă 41. Conţinutul mare de amiloză din structura amidonului dintr-un aliment, favorizează: A. scăderea indicelui glicemic B. creşterea indicelui glicemic C. conţinutul de fibre D. creşterea gelatinizării E. structura amilopectinei 42. Amidonul conţinut în alimente, după ingerare: 1. este transformat într-o formă digerabilă 2. este hidrolizat în aminoacizi liberi 3. este hidrolizat în dextrine cu ajutorul amilazelor 4. este hidrolizat în dextrine cu ajutorul proteazelor Care dintre afirmaţiile de mai sus sunt corecte: A. toate B. nici una C. 1 şi 3 D. 2 si 3 E. 2 şi 4 43. Amidonul conţinut în alimente, după ingerare: 1. este transformat într-o formă digerabilă 2. este hidrolizat în aminoacizi liberi 3. este hidrolizat în dextrine cu ajutorul amilazelor 4. este hidrolizat în dextrine cu ajutorul proteazelor Care dintre afirmaţiile de mai sus sunt false: A. toate B. nici una C. 1 şi 3 D. 2 si 3 E. 2 şi 4 44.Una dintre consecinţele brunificării neenzimatice este: A. creşterea valorii biologice B. creşterea aportului biologic C. reducerea eficacităţii proteice D. creşterea aportului de lisină E. creşterea aportului de aminoacizi 8

45. Una dintre consecinţele brunificării neenzimatice este: A. creşterea valorii biologice B. creşterea aportului biologic C. creşterea eficacităţii proteice D. creşterea aportului de lisină E. scăderea aportului de lisină 46. Una dintre consecinţele brunificării neenzimatice este: A. creşterea valorii biologice B. creşterea aportului biologic C. creşterea eficacităţii proteice D. reducerea calitativă de aminoacizi E. creşterea calitativă de aminoacizi 47. Ce fel de produse alimentare sunt supuse brunificării enzimatice? A. unele produse derivate din lapte B. unele produse de panificaţie C. unele produse vegetale D. toate produsele animale E. produse derivate din carne 48. Ce structură de bază au compuşii ce se transformă prin brunificarea enzimatică: A. de fenol B. de cloroform C. de ester D. de azotaţi E. de alcool 49. Coagularea albuminelor din alimentele pe bază de carne, în urma procesării: A. este un proces avantajos pentru consumator B. este un fenomen ce stă la baza obţinerii brânzeturilor C. este un fenomen de prelucrare prin care se obţin glucide simple D. transformă alimentele într-o formă greu digerabilă E. nici una din variante nu este corectă 50. Coagularea albuminelor din alimentele pe bază de carne, în urma procesării: A. este un dezavantaj pentru consumator B. este un fenomen ce acelerează reacţiile alergice C. este un fenomen de prelucrare prin care se obţin glucide simple D. transformă alimentele într-o formă uşor digerabilă E. toate variantele sunt corecte 51. Alimentele ce conţin colagen, prin procesare (fierbere): A. îşi măresc digestibilitatea B. se transformă într-o masă compactă de caramel C. formează dextrine D. formează glicogen E. nici una din varinte nu este corectă

9

52. Alimentele ce conţin colagen, prin procesare (fierbere): A. îşi micşorează digestibilitatea B. se transformă într-o masă compactă de caramel C. formează dextrine D. formează glicogen E. nici una din varinte nu este corectă 53. Alimentele ce conţin colagen, prin procesare (fierbere): A. nu-şi modifică digestibilitatea B. sintetizează polizaharide C. se transformă într-o masă ce conţine şi caramel D. se transformă într-un preparat lichid E. se transformă într-un preparat cu textură schimbată 54. Efectul culinar asupra glucidelor constă în: A. brunificare enzimatică B. caramelizare C. hidroliza ţesutului conjunctiv cu formare de aminoacizi D. hidroliza amidonului cu formare de gelatină E. activarea pentozelor şi inactivarea hexozelor 55. Fierberea şi coacerea sunt procese ce: A. înhibă hidroliza amidonului din alimente B. favorizează hidroliza amidonului din alimente C. activează enzimele digestive de sinteză a glicogenului D. înhibă enzimele hidrolitice digestive E. nici una din variante nu este corectă 56. Digestibilitatea amidonului pentru cartoful copt este diferită faţă de acelaşi produs alimentar crud. În ce constă această diferenţă: A. este mai mare B. este mai mică C. poate fi mai mare sau mai mică D. nu este nici o diferenţă E. toate variantele sunt false 57. Digestibilitatea amidonului dintr-un produs alimentar copt este diferită faţă de acelaşi produs alimentar crud. În ce constă această diferenţă: A. nu este mai mare B. este mai mică C. depinde de tipul de produs alimentar D. nu este nici o diferenţă E. toate variantele sunt false 58. Digestibilitatea amidonului depinde de: A. raportul dintre glucoză/galactoză din amidonul respectiv B. raportul dintre amiloză/amilopectină din amidonul respectiv C. valoarea indicelui glicemic a alimentului D. valoarea indicelui dextranic a alimentului E. tipul de legături ale glucidelor 10

59. Digestibilitatea diferită a amidonului pentru un produs alimentar prelucrat diferit, presupune: A. ca structura amidonului să fie aceeaşi B. să genereze valori diferite ale indicelui glicemic C. ca valoarea indicelui glicemic să fie neschimbată D. ca enzimele (lipazele) să fie bine emulsionate E. ca hidrolazele să fie bine emulsionate 60. Printre avantajele proceselor de prelucrare a alimentelor se poate enumera şi următorul aspect: A. creşterea riscurilor de îmbolnăvire B. creşterea impactului nociv asupra organismului C. prevenirea riscurilor de îmbolnăviri infecţioase a animalului D. diminuarea îmbolnăvirilor surselor ce generează alimentul E. diminuarea riscurilor de îmbolnăviri infecţioase al consumatorului

Grile – Complement multiplu 1. Prin ce se caracterizează iradierea, ca metodă de conservare a produselor alimentare: A. Este o metodă prin care se modifică uşor proprietăţilor organolpetice B. Este o metodă prin care se urmăreşte întârzierea unor procese fiziologice ale consumatorului, cum ar fi respiraţia sau fotosinteza C. Este o metodă prin care se urmăreşte întârzierea unor procese fiziologice ale produselor vegetale, cum ar fi germinarea sau maturarea D. Este o metodă ce urmăreşte întârzierea unor procese fiziologice ale produselor animale, cum ar fi germinarea sau maturarea E. Asigură decontaminarea microbiană 2. Iradierea ca metodă de conservare, este caracterizată astfel: A. Este o metodă prin care se modifică uşor proprietăţilor organolpetice B. Este o metodă prin care se urmăreşte întârzierea unor procese fiziologice ale consumatorului, cum ar fi respiraţia sau fotosinteza C. Este o metodă prin care se urmăreşte întârzierea unor procese fiziologice ale produselor vegetale, cum ar fi germinarea sau maturarea D. Este o metodă ce urmăreşte întârzierea unor procese fiziologice ale produselor animale, cum ar fi germinarea sau maturarea E. Asigură decontaminarea microbiană Care din variantele enumerate, sunt false? 3. Ce fel de radiaţii se admit pentru conservarea alimentelor: A. radiaţii frecvente B. radiaţii cu frecvenţă mare C. radiaţii gamma D. radiaţii X cu energia mai mică de 5 MeV E. radiaţii emise de izotopii Co60 şi Cs 137 4. In cadrul utilizării radiaţiilor ionizante în alimentaţie, legislaţia sanitară presupune respectarea următoarelor cerinţe: A. ca toate produsele alimentare iradiate să fie etichetate corespunzător B. ca etichetarea produselor iradiate să fie însoţită cu precizarea dozei folosite 11

C. ca etichetarea produselor iradiate să fie însoţită cu precizarea motivului pentru care alimentul a fost iradiat D. doza maximă admisă de radiaţii să fie de 10 KGy E. doza maximă admisă de radiaţii să fie de 5 KGy 5. Referitor la energia depusă în tratamentul ionizant al alimentului, sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. energia se calculează în doze, exprimate în kcalorii/g material tratat B. energia depusă se raportează la timp C. energia se calculează în doze, exprimate în kGy D. energia, exprimată în KGy, reprezintă cantitatea de jouli/kg produs neiradiat E. energia, exprimată în KGy, reprezintă cantitatea de jouli/kg produs iradiat 6. Ce acţiuni biologice au substanţele antiseptice. A. acţiune antioxidantă B. acţiune bactericidă C. acţiune bacteriostatică D, acţiune tampon E.acţiune fungicidă 7. Care din substanţele enumerate mai jos, sunt antiseptice folosite în scop alimentar. A. acidul clorhidric şi sărurile tampon B. hidroxidul de sodiu şi sistemele tampon corespunzătoare C. SO2, bisulfiţii şi metabisulfiţii D. acidul benzoic şi sărurile lui E. acidul formic, acidul boric, acidul sorbic 8. Referitor la energia depusă în tratamentul ionizant al alimentului, sunt false următoarele afirmaţii: A. energia se calculează în doze, exprimate în kcalorii/g material tratat B. energia depusă se raportează la timp C. energia se calculează în doze, exprimate în kGy D. energia, exprimată în KGy, reprezintă cantitatea de jouli/kg produs neiradiat E. energia, exprimată în KGy, reprezintă cantitatea de jouli/kg produs iradiat 9. Alimentele conservate cu radiaţii gamma, presupun următoarele: A. modificarea texturii îndeosebi a produselor vegetale, datorită acţiunii asupra pectinelor B. scăderea parţială a calităţii alimentului C. scăderea calităţii alimentului în ceea ce priveşte valoarea nutritivă şi senzorială D. creşterea valorii nutritive, în ceea ce priveşte textura, gustul, mirosul şi alte aspecte senzoriale E. scăderea valorii nutritive, în ceea ce priveşte conţinutul de apă şi substanţele hidrosolubile 10. Cum se explică acţiunea conservantă a substanţele antiseptice: A. se opun unor modificări biologice B. se opun reacţiilor de oxidare C. au acţiune bacteriostatică D. au acţiune bactericidă E. se opun modificărilor fizice 11. Care dintre substanţele enumerate, sunt conservanţi ce se opun modificărilor fizice: A. acidul clorhidric şi sărurile lui B. lecitinele C. SO2, bisulfitul, metabisulfitul 12

D. lianţii stabilizatori E. emulgatorii neionici 12. Conform legislaţiei sanitare, cu privire la alimentele conservate prin iradiere, se admit următoarele: A. alimentul iradiat să prezinte aceleaşi proprietăţi nutritive ca şi alimental neiradiat B. alimentul iradiat să nu devine radioactiv C. prin iradiere, alimentul să nu devină toxic D. prin iradiere, alimentele devin conservate E. prin iradiere, alimentele se menţin foarte proaspete 13. Tratamentul ionizant al alimentului se foloseşte în următoarele scopuri: A. pentr conservare B. pentru decongelare C. pentru deshidratare D. pentru pregătire culinară E. pentru asigurarea imunităţii 14. La tratarea ionizantă a alimentelor se modifică următoarele proprietăţi, uneori semnificative: A. proprietăţi organoleptice: culoare, textură, gust B. proprietăţi nutriţionale: compoziţia în factori nutritivi şi energetici C. proprietăţi nutriţionale: culoare, textură, miros, gust D. proprietăţi nutriţionale: reducerea cantităţii de apă E. proprietăţi organoleptice: gust, miros, conţinut de glucide şi lipide 15. La tratarea ionizantă a alimentelor se modifică anumite proprietăţi. Care din variantele de mai jos, sunt false: A. proprietăţi organoleptice: culoare, textură, gust B. proprietăţi nutriţionale: compoziţia în factori nutritivi şi energetici C. proprietăţi nutriţionale: culoare, textură, miros, gust D. proprietăţi nutriţionale: reducerea cantităţii de apă E. proprietăţi organoleptice: gust, miros, conţinut de glucide şi lipide 16. Conform legislaţiei în vigoare, alimentele conservate prin iradiere: 1. sunt complet nemodificate în raport cu cele proaspete 2. nu devin toxice 3. alimentul iradiat nu devine radioactiv 4. alimentele îşi prelungesc termenul de valabilitate Care din variantele de mai jos, reflectă adevărul, în ceea ce priveşte conţinutul afirmaţiilor ulterior prezentate: A. afirmaţiile 1, 2, 3 sunt reale B. afirmaţiile 2, 3, 4 sunt false C. afirmaţiile 2, 3, 4 sunt reale, iar afirmaţia 1 este falsă D. ultimele trei sunt reale E. doar o afirmaţie este falsă 17. Conform legislaţiei în vigoare, se fac următoarele afirmaţii, referitor la alimentele conservate prin iradiere: 1. alimentele sunt complet nemodificate în raport cu cele proaspete 2. prin iradiere, alimentul nu devine toxic 3. alimentul iradiat nu devine radioactiv 13

4. alimentele îşi prelungesc termenul de valabilitate Care din afirmaţiile de mai sus pot fi reale ? A. 1, 2 B. 3, 4 C. 2, 3, 4 D. 1, 4 E. 4 18. Conform legislaţiei în vigoare, se fac următoarele afirmaţii, referitor la alimentele conservate prin iradiere: 1. alimentele sunt complet nemodificate în raport cu cele proaspete 2. prin iradiere, alimentul nu devine toxic 3. alimentul iradiat nu devine radioactiv 4. alimentele îşi prelungesc termenul de valabilitate Care din afirmaţiile de mai sus pot fi reale ? A. 1, 2 B. 3, 4 C. 2, 3, 4 D. 1, 4 E. doar 4 19. Iradierea alimentelor influenţează factorii nutritivi, astfel: A. glucidele sunt uşor hidrolizate B. proteinele sunt puternic denaturate, datorită legăturii peptidice instabile C. lipidele suferă procese de autooxidare D. modificările nu sunt mai accentuate faţă de celelalte metode de alterare a alimentelor E. modificările nu sunt mai accentuate faţă de celelalte metode de conservare a alimentelor 20. Care sunt metodele de conservare a alimentelor: A. metode sanitare B. metode fizice C. metode chimice D. metode biochimice E. metode imunologice 21. Care sunt metodele fizice de conservare a alimentelor: A. metode ce folosesc conservanţi B. metode ce folosesc temperaturi scăzute C. metode ce folosesc temperaturi înalte D. metode de reducere a cantităţii de apă E. metode ce folosesc substanţe biologice 22. Printre metodele fizice de conservare a alimentelor, se încadrează: A. branşizarea B. refrigerarea C. congelarea D. pasteurizarea E. murarea

14

23. Congelarea şi refrigerarea - sunt metode de conservare ce se caracterizează prin următoarele: A. folosesc temperaturi înalte B. folosesc temperaturi scăzute C. folosesc substanţe chimice D. sunt ambele metode fizice de conservare E. sunt ambele metode chimice de conservare 24. Pentru conservarea unor preparate alimentare este necesară folosirea unor antioxidanţi. Indicaţi care din substanţele enumerate, au rol antioxidant: A. acidul formic, benzoic B. aldehida formică, apa oxigenată C. tocoferolii, acidul ascorbic D. BHA, BHT E. cartofinul 25. Procesarea termică, ca şi procedură în cadrul metodelor fizice de conservare a alimentelor, este caracterizată astfel: A. foloseşte temperaturi scăzute B. foloseşte temperaturi înalte C. distruge microrganismele D. foloseşte antibiotice E. se foloseşte la conservarea laptelui, mezelurilor, alimentelor ambalate în cutii 26. Metodele de conservare ce folosesc temperaturi înalte sunt: A. congelarea B. sterilizarea C. pasteurizarea D. branşizarea E. murarea 27. Sterilizarea, ca metodă de conservare a alimentelor este caracterizată astfel: A. se face la temperaturi de (-100C) B. se face la temperaturi de (+115) - (+1200C) C. se foloseşte pentru conservarea alimentelor ambalate ermetic D. prezintă unele dezavantaje E. se face la aceaşi temperatură ca şi pasteurizarea 28. Unele din dezavantajele sterilizării – ca metodă fizică de conservare a alimentelor, sunt: A. foloseşte temperaturi sub limita de fierbere a apei B. glucidele se pot carameliza C. vitamina C se păstrează activă D. vitamina C se inactivează E. proteinele coagulează 29. Referitor la pasteurizare, care din afirmaţiile următoare, sunt reale: A. este o metodă fizică de conservare ce foloseşte temperaturi scăzute B. este o metodă fizică de conservare ce foloseşte temperaturi înalte, dar sub 1000C C. e o metodă chimică folosită pentru conservarea laptelui şi a sucurilor de fructe şi legume D. e o metodă fizică folosită pentru conservarea laptelui şi a sucurilor de fructe şi legume E. în funcţie de temperatură, este de 3 feluri: joasă, mijlocie şi înaltă 15

30. Referitor la pasteurizare, care din afirmaţii sunt false: A. este o metodă fizică de conservare ce foloseşte temperaturi scăzute B. este o metodă fizică de conservare ce foloseşte temperaturi înalte, dar sub 1000C C. e o metodă chimică folosită pentru conservarea laptelui şi a sucurilor de fructe şi legume D. e o metodă fizică folosită pentru conservarea laptelui şi a sucurilor de fructe şi legume E. în funcţie de temperatură, este de 3 feluri: joasă, mijlocie şi înaltă 31. În ce constă branşizarea: A. în opărirea produselor alimentare solide B. în scufundarea produselor alimentare solide în apă caldă C. în tratarea cu vapori de apă a produselor alimentare lichide D. în tratarea cu vapori de apă a produselor alimentare solide E. în răcirea produselor alimentare solide la temperaturi sub 00C 32. În ce categorie de metode de conservare a alimentelor, se încadrează uscarea şi deshidratarea: A. în metode fizice B. în metode de reducere a cantităţii de apă C. în metode fizice prin prelucrare chimică D. în metode biochimice E. în metode chimice 33. Prin uscare se pot conserva: A. produsele de panificaţie B. sucurile de fructe C. fructele D. legumele E. băuturile alcoolice 34. Metode chimice de conservare a alimentelor se realizează prin mai multe proceduri, cum ar fi: A. alcalinizare B. acidifiere C. sărare D. uscare E. afumare 35. Adăugarea de zahăr, ca şi tehnică folosită în conservarea legumelor, are ca scop să producă: A. glicoliza aerobă B. glicoliza anaerobă C. fermentaţia lactică D. acidifierea mediului E. sărarea mediului 36. Prin murare, unele elemente nutritive dintr-un produs alimentar se conservă foarte bine. În acest context, care din afirmaţiile de mai jos sunt reale? A. datorită acidifierii toate vitaminele hidrosolubile se inactivează B. vitamina C se păstrează activă C. vitamina C se inactivează D. datorită alcalinităţii, unele vitamine se inactivează E. mediul acid conservă vitamina C 16

37. Consumul exagerat de produse afumate creşte riscul îmbolnăvirii de cancer de stomac. Căror compuşi chimici se datorează acest risc: A. compuşilor chimici din aburul folosit la afumare B. compuşilor chimici din fumul folosit la afumare C. hidrocarburilor policiclice aromate din fumul folosit la afumare D. hidrocarburilor aromatice clorurate E. hidrocarburilor clorurate 38. Indicaţi care sunt substanţele chimice ce se opun modificărilor biologice: A. anticanceroasele B. antisepticele C. antibioticele D. antigerminativele E. antioxidantele 39. Cum sunt afectate elementele nutritive din produsele alimentare iradiate: A. glucidele pot fi uşor hidrolizabile B. proteinele sunt rezistente C. lipidele dacă sunt în asociere cu antioxidanţi, în urma iradierii nu sunt afectate D. lipidele dacă sunt în asociere cu antioxidanţi, în urma iradierii sunt afectaţi antioxidanţii, dar şi lipidele E. cele ce conţin proteine cu sulf, pot forma compuşi cancerigeni 40. Care sunt consecinţele migrării apei în alimentele iradiate: A. intensifică reacţiile Maillard B. creşte concentraţia compuşilor de culoare închisă C. dacă produsele conţin antioxidanţi, în urma iradierii aceştia sunt distruşi D. cele ce conţin proteine, formează dextrine E. cele ce conţin glucide, formează geloză 41. Cum variază Ig la următoarele sortimente de pâine: A. la pâinea integrală este mai mare decât la cea albă B. la pâinea integrală este mai mic decât la cea albă C. cea mai mare valoare o are pâinea albă D. cea mai mare valoare o are pâinea intermediară E. la pâinea dietetică hipoglucidică este cel mai mic 42. Ce factori influenţează valorile indicelui glicemic- Ig al unui aliment: A. conţinutul de proteine din aliment B. conţinutul de fibre din aliment C. conţinutul de glucide D. tipul de aliment E. procedura de obţinere 43. Indicele glicemic al unui aliment, variază în funcţie de: A. conţinutul de glucide B. conţinutul de fibre C. tipul de aliment D. structura amilozei E. structura amidonului 17

44. Conţinutul de amiloză din structura amidonului dintr-un aliment, influenţează: A. valoarea indicelui glicemic B. activitatea amilazelor C. gelatinizarea amidonului D. gelatinizarea glucozei E. structura amidonului 45. Conţinutul mic de amiloză din structura amidonului dintr-un aliment, favorizează: A. scăderea indicelui glicemic B. creşterea indicelui glicemic C. creşterea glicemiei D. creşterea gelatinizării E. structura amilopectinei 46. Glucidele suferă diverse procese în alterarea microbiană. Printre acestea se enumeră: A. fermentaţia lactică B. sinteza dextranilor ce modifică textura alimentului C. formarea de zahăr invertit D. degradarea pectinelor E. eliberarea acizilor graşi esterificaţi 47. Printre factorii ce favorizează alterarea grăsimilor se enumeră: A. ionii metalici: Fe, Cu, Zn, Ni B. ionii metalici: Na, K, Cl, S C. biosensibilizatorii de tip I şi II D. lipazele E. glicozidazele proprii materiei grase 48. Printre factorii ce favorizează alterarea grăsimilor se enumeră: A. unele enzime B. lipoxigenazele şi lipazele C. biosensibilizatorii de tip I şi II D. factorii fizici (oxigenul, ionii metalici) E. factorii chimici (oxigenul, ionii metalici) 49. Printre factorii ce favorizează alterarea grăsimilor se enumeră: A. unele enzime B. lipoxigenazele şi lipazele C. biosensibilizatorii de tip I şi II D. factorii fizici (căldura, lumina) E. factorii chimici (căldura, lumina) 50. Cele mai frecvente transformări ale grăsimilor în alterare sunt procesele oxidative. Ce este fals în următoarele afirmaţii, referitor la aceste procese oxidative: A. degradarea oxidativă a grăsimilor se declanşează la nivelul triplei legături B. degradarea oxidativă a grăsimilor se declanşează la nivelul dublei legături a acizilor graşi C. au loc numai într-un singur produs alimentar D. sunt factori ce nu influenţează în nici un fel calitatea alimentului E. se formează în final exclusiv produşi de hidroliză 18

51. Autooxidarea grăsimilor decurge: A. în mai multe etape B. în 3 atape : iniţiere, propagare şi întrerupere C. cu formare de compuşi izomeri de tip cis-trans D. cu formare de compuşi cu grad de nesaturare mai mare E. cu formare de compuşi chimici ce au efect negativ asupra sănătăţii 52. Autooxidarea grăsimilor este influenţată de unii factori, cum ar fi: A. riboflavina (sensibilizator de tip I) B. riboflavina (sensibilizator de tip II) C. clorofila şi eritrozina (sensibilizator de tip II) D. clorofila şi eritrozina (sensibilizator de tip I) E. sensibilizatorii de tip I şi II 53. Întreruperea procesului de autooxidare la grăsimile alimentare se realizează în mod diferit, cu formare de: A. produşi cu miros şi gust plăcut B. aldehide, cetone C. peroxizi D. epoxizi E. oxigen 54. Oxidarea enzimatică a grăsimilor conduce la formarea de: A. izomeri optici B. izomeri geometrici C. izomeri cis – trans D. compuşi ce influenţează negativ valoarea nutritivă a produsului alimentar E. compuşi ce nu influenţează negativ valoarea nutritivă a produsului alimentar 55. Alterarea alimentelor este un process complex în care are loc printre altele şi brunificarea neenzimatică. În ce constă aceasta: A. în reacţii de formare a gelozei B. în reacţii de formare a caramelului din colagen C. în caramelizarea zaharurilor D. în reacţii de formare a melanoidelor E. în oxidarea acidului ascorbic 56. Brunificarea în cadrul alterării alimentelor este un proces: A. ce se dezvoltă în prezenţa numai a unor enzime B. ce se dezvoltă enzimatic şi neenzimatic C. prin care se formează pigmenţi bruni, de tipul taninurilor D. prin care se formează pigmenţi bruni, de tip melanoidelor E. în care au loc reacţii Maillard 57. Prin ce se caracterizează enzimele ce intervin în brunificarea enzimatică: A. sunt din clasa oxidoreductazelor B. au în structură ionul de Cu C. acţionează la un anumit pH D. acţionează la orice pH din mediu E. sunt carbon-oxidaze 19

58. Efectele nefavorabile a brunificării enzimatice sunt: A. se obţine ceaiul fermentat, laptele pasteurizat B. se înegresc cartofii, ciupercile C. se înegresc fructele D. au loc reacţii de hidroxilare şi oxidare E. au loc reacţii de geometrie cis-trans 59. Unele produse alimentare se obţin, având la bază brunificarea enzimatică. Care din cele enumerate se obţin astfel: A. curmalele B. ceaiul negru C. cafeaua D. toate fructele E. nici una din categoriile prezentate anterior 60. Pentru a preveni brunificarea enzimatică se recurge la: A. folosirea antisepticilor şi antioxidanţilor B. folosirea de inhibitori enzimatici corespunzători C. modificarea pH-ului prin adăugare de acizi alimentari D. modificarea pH-ului prin adăugare de acizi graşi nesaturaţi E. inactivarea tuturor enzimelor 61. Prelucrarea alimentelor include unele procese cum ar fi: A. încălzirea B. hidroliza chimică şi enzimatică C. titrările D. operaţiunile mecanice E. variantele A şi C sunt corecte 62. Care din următoarele variante, sunt corecte: A. prelucrarea alimentelor prezintă numai avantaje B. prelucrarea alimentelor prezintă numai dezavantaje C. prelucrarea alimentelor prezintă avantaje şi dezavantaje D. prin prelucrare se inactivează unele substanţe antinutritive E. prin prelucrare se inactivează acţiunea microorganismelor 63. Referitor la prelucrarea alimentelor se poate afirma: 1. prelucrarea alimentelor prezintă numai avantaje 2. prelucrarea alimentelor prezintă numai dezavantaje 3. prelucrarea alimentelor prezintă avantaje şi dezavantaje 4. prin prelucrare se inactivează unele substanţe antinutritive Ce variantă este corectă: A.afirmaţiile 1 şi 2 sunt false B. afirmaţiile 3 şi 4 sunt adevărate C. afirmaţiile 1 şi 3 sunt false D. afirmaţia 1 este falsă iar 4 este adevărată E. afirmaţiile 1 şi 2 sunt reale iar 3 şi 4 sunt false

20

64. Printre avantajele proceselor de obţinere ale alimentelor se înscriu: A. facilitarea masticaţiei şi digestiei B. hidroliza amidonului cu formare de dextrine C. hidroliza amidonului cu formare de zaharoză D. hidroliza pectinei din produsele vegetale E. hidroliza glicogenului din produsele vegetale 65. Cum se poate calcula indicele glicemic? A. folosind curba glicemică B. calculând suprafaţa triunghiului din curba glicemică ce corespunde la ingestia de glucide din aliment C. ţinând cont de valoarea glicemiei după ingestia a 100 g fructoză D. ţinând cont şi de valoarea glicemiei după ingestia a 100 g glucoză E. prin dozarea glicozuriei 66. Alimentele ce conţin glucide, prezintă avantaj (pentru un diabetic obez) dacă prin procesare: A. măresc valoarea glicemiei cu mult faţă de glucoză B. scad valoarea glicemiei cu mult faţă de aceeaşi cantitate de glucoză C. măresc valoarea glicemiei cu mult faţă de aceeaşi cantitate de glucoză D. scad valoarea glicemiei E. au un indice glicemic mic 67. De cine depinde valoarea indicelui glicemic al unui aliment procesat? A. de tipul de aliment B. de tipul de lipide C. de procedeul culinar sau industrial folosit D. de raportul amiloza – amilopectină al colagenului E. de raportul amiloză – amilopectină al amidonului 68. Amidonul din alimente formează după ingerare: A. o masă vâscoasă B. o masă gelatinoasă C. amiloză şi amilopectină D. dextrine E. amilază 69. Cum este influenţat indicele glicemic: A. creşte pe măsură ce conţinutul de amidon este mic B. creşte pe măsură ce conţinutul de amiloză este mai mare C. creşte pe măsură ce conţinutul de amiloză este mai mic D. creşte în paralel cu gelatinizarea E. scade pe măsură ce gelatinizarea este mai redusă 70. Cum este influenţat indicele glicemic: A. creşte pe măsură ce conţinutul de amidon este mic B. creşte pe măsură ce gelatinizarea este mai intensă C. creşte pe măsură ce conţinutul de amiloză este mai mic D. creşte în paralel cu gelatinizarea E. scade pe măsură ce gelatinizarea este mai redusă

21

71. Cum se modifică unele proprietăţile fizico – chimice în timpul pregătirii termice a grăsimilor: A. creşte vâscozitatea B. se schimbă culoarea C. scade indicele de polimerizare D. creşte indicele de polimeralizare E. se diminuază nesaturarea 72. Cum se modifică unele proprietăţile fizico – chimice în timpul pregătirii termice a grăsimilor: A. scade indicele de iod B. creşte indicele de refracţie C. creşte gradul de nesaturare D. scade gradul de nesaturare E. indicele de saponificare devine egal cu cel de aciditate 73. În timpul prelucrării culinare ale grăsimilor, se formează: A. acizi graşi liberi B. acizi graşi liberi şi biliari C. polimeri: amidon, glicogen, colagen D. polimeri E. aldehide, cetone şi peroxizi 74. Valoarea nutritivă a lipidelor este influenţată de: A. tipul de aliment ce se asociază cu grăsimea corespunzătoare B. tipul de aminoacizi din compoziţia grăsimii C. tipul de grăsime D. tipul glicerinei ce esterică trigliceridele E. procedeul de prelucrare 75. Cum se modifică vitamina A în timpul procesului culinar pentru un produs alimentar: A. vitamina A e mai puţin rezistentă decât carotenii B. conţinutul scade odată cu creşterea temperaturii C. conţinutul scade odată ce temperatura este mai aproape de 00C D. conţinutul scade în prezenţa vitaminei E E. conţinutul creşte în prezenţa vitaminei E 76. Cum se comportă vitamina B1 la procesarea alimentelor: A. mediul acid o stabilizează mai bine B. mediul alcalin îi creşte stabilitatea C. amidonul reţine vitamina D. pierderile se estimează în funcţie de cantitatea de apă şi temperatura de încălzire E. fiind vitamină hidrosolubilă, la fierbere, trece parţial în apa respectivă 77. Cum se comportă vitamina B2 la prelucrarea culinară a unui produs alimentar: A. ca şi B1, mediul acid o activează B. este stabilă la pH slab alcalin C. instabilitatea depinde de unii factori fizici D. este stabilă la temperatura de fierbere E. în laptele pasteurizat este stabilă 78. Prin fierberea produsele alimentare, ce se întâmplă cu vitaminele hidrosolubile: A. toate vitaminele se comportă identic 22

B. suferă pierderi în apa de fierbere C. vitamina C este distrusă D. vitamina E nu se pierde prin fierbere E. vitamina B2 este stabilă 79. Cum se comportă vitamina B2 la prelucrarea culinară a unui produs alimentar: A. ca şi B1, mediul neutru o activează B. este instabilă la pH slab alcalin C. instabilitatea depinde de unii factori fizici D. este stabilă la temperatura de fierbere E. în laptele pasteurizat este stabilă 80. Cum variază conţinutul de vitamină C: A. este cel mai mare, în alimentul proaspăt decât cel concentrat şi conservat B. este mai mare în produsul conservat termic decât cel proapăt C. este mai mic în produsul conservat termic decât cel proapăt D. în apa în care se fierbe produsul (sub presiune) se menţine o cantitate mare E. sunt produse care prin fierbere extrag cantităţi variabile

Bibliografie 1. Florica Buşuricu, 2008 – Chimia şi Igiena Alimentului, Ed. Muntenia, Constanţa (Cap.13) 6. Denisa Mihele, 2004 - Nutriţie, Dietoterapie şi Compoziţia alimentelor, Multi Press International (Cap. 16) 7. Rodica Cuciureanu, 2005 -Elemente de Igiena Alimentatiei, Ed. “Gr.T.Popa”, UMF. Iaşi (Cap. 4, 5, 6, 10) 8. *** Ordin privind aprobarea Normelor igienico-sanitare pentru alimente, O.M.S. nr. 975/1998, Monitorul Oficial al României nr.268/11.06.1999 9. *** - OMS 976/1998 – Normele de igiena privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor

23

Tematica 2 Poluarea chimică şi biologică a alimentelor- Consecinţe negative asupra sănătăţii 1. Aditivii alimentari 2. Alimente pro-şi contra cancerelor 3. Micotoxinele în alimente 4. Tipuri de alimente 5. Imbolnăviri alimentare 6. Alergii şi Intoleranţe

Grile – Complement simplu 1. Cum se pot defini aditivii alimentari? A. sunt substanţe care se folosesc la preparea produselor alimentare, pentru a ameliora calităţile nutritive şi îmbunătăţi tehnologia de obţinere B. sunt substanţe care se folosesc la preparea produselor alimentare, pentru a ameliora calităţile organoleptice, dar se extrag la sfârşitul produselor tehnologice C. sunt substanţe care se folosesc la preparea produselor alimentare, pentru a ameliora însuşurile organoleptice sau ca o necesitate directă de desfăşurare a procesului tehnologic D. sunt elemente nutritive proprii produsului natural E. sunt părţi constituente a alimentelor procesate, dar care se extrag la sfârşit 2. Pentru colorarea produselor alimentare sunt folosiţi coloranţi naturali, cum ar fi: A. eritrozina B. tartrazina, GGN C. indigotina, amarandul D. caramelul, carotenul E. substanţe aromate 3. Unul dintre coloranţii alimentari de sinteză admişi la noi în ţară, este: A. caramelul B. piatra vânătă C. tartrazina D. benzoatul de sodiu E. acidul carminic 4. Cum colorează alimentele, colorantul “eritrozina”: A. roşu B. roz C. verde D. albastru E. portocaliu 5. Cum colorează alimentele, colorantul “tartrazina”: A. roşu B. galben C. verde D. orang E. indigou 24

6. Precizaţi care din substanţele de mai jos constituie coloranţi sintetici pentru produsele alimentare: A. antocianii B. clorofilele C. şofranul D. eritrozina E. acidul carminic 7. Dintre îndulcitorii naturali, cu putere mare de îndulcire, este folosit: A. zahărul invertit B. zaharina C. ciclamat de sodiu D. aspartamul E. zahărul 8. Principalul avantaj al îndulcitorilor sintetici faţă de cei naturali este: A. puterea de a îndulci mai puţin B. puterea de a nu îndulci C. puterea de a îndulci mult mai mult decât zahărul D. nu modifică proprietăţile organoleptice E. sunt mai puţin toxice 9. Pentru ca aspectul gelifiant al produselor alimentare să se menţină pe parcursul conservării, la preparare se adaugă substanţe cu denumirea de: A. substanţe tampon B. substanţe gelifiante C. substanţe antioxidante D. substanţe “jeleu” E. substanţe alcalinizante 10. Gustul băuturilor răcoritoare carbogazoase este îmbunătăţit de unii aditivi alimentari. Cum se numesc aceşti aditivi: A. substanţe tampon B. corectori de aciditate C. antiacide D. antioxidante E. coloranţi 11. Care sunt diferenţele dintre agar-agar şi guma arabică: A. guma arabică este substanţă acidifiantă, iar agar-agarul este alcalinizantă B. ambele sunt substanţe gelifiante C. agar-agarul este produs de alge roşii, în schimb guma arabică este exudatul arborelui Acacia D. agar-agarul este un îndulcitor natural, guma arabică este un îndulcitor sintetic E. unul este aditiv natural, celălalt este aditiv sintetic 12. Cafeaua este o băutură nealcoolică ce consumată în cantităţi excesive, poate duce la instalarea cancerului: A. de ficat B. de colon C. de sân D. de vezică urinară 25

E. de stomac 13. Tutunul, datorită unor compuşi chimici pe care-i conţine, devine toxic pentru organism, instalându-se chiar şi cancerul de stomac sau ficat. Cum se explică apariţia acestui tip de cancer: A. pe baza alcoolului etilic B. pe baza alcoolului metilic C. pe baza nitrozaminelor, ce se formează din aminele secundare din compoziţia tutunului D. pe baza aminelor secundare, ce se formează din nitrozaminele secundare din compoziţia tutunului E. pe baza nitraţilor din tutun, ce se folosesc drept coloranţi 14. Tutunul, datorită unor compuşi chimici pe care-i conţine, devine toxic pentru organism, instalându-se chiar şi cancerul de stomac sau ficat. Cum se explică apariţia acestui tip de cancer: A. pe baza pectinei vegetale B. pe baza alcoolului metilic C. pe baza nitriţilor, ce se formează din aminele secundare din compoziţia tutunului D. prin formarea unor compuşi cancerigeni, ca urmare a prezenţei în tutun a aminelor secundare E. pe baza nitraţilor din tutun, ce se folosesc drept coloranţi 15. Toxicitatea aminelor secundare pentru organism, derivă din următorul considerent: A. formează nitriţi şi nitraţi, ce sunt toxici pentru organism B. formează nitriţi şi nitraţi, ce sunt toxici pentru aliment C. formează nitrozamine - compuşi cu potenţial cancerigen D. formează nitrozamine - compuşi cu potenţial nutritiv crescut E. formează compuşi cis-trans cu aminele terţiare 16. Cancerul de stomac este indus dacă se consumă excesiv alimentele, de tipul: A. celor proaspete B. celor uscate C. celor afumate D. celor dulci E. celor vitaminizante 17. Alimentele ce au rol în prevenirea dezvoltării maladiei canceroase, sunt cele bogate în: A. conservanţi B. antioxidanţi C. antiacide D. coloranţi sintetici E. aditivi alimentari 18. Antioxidanţii sunt substanţe ce se caracterizează astfel: A. au proprietatea de a stimula procesele oxidative B. au proprietatea de a stimula procesele de complexare C. au proprietatea de a inhiba procesele oxidative D. au proprietatea de a inhiba formarea de oxigen E. au proprietatea de a inhiba sinteza acizilor graşi nesaturaţi 19. Pentru prevenirea cancerelor, se recomandă alimente bogate în: A. glucide simple B. amidon C. glicogen 26

D. fibre E. acid fitic 20. Cum intervin fibrele alimentare în prevenirea cancerelor: A. prin inducerea rapidă a senzaţiei de saţietate B. prin reducerea rapidă a senzaţiei de saţietate C. prin instalarea supraponderabilităţii D. prin stagnarea digestivă timp îndelungat a compuşilor cancerigeni E. prin reducerea peristaltismului gastro-intestinal 21. Care din afirmaţile de mai jos sunt reale, privitor la toxiinfecţiile alimentare cu bacteria gen Salmonella: A. pot fi cauza febrei tifoide B. pot fi cauza antraxului C. se transmit îndeosebi prin consum de ouă de raţă D. se transmit îndeosebi prin consum de carne de miel E. se transmit îndeosebi prin consum de carne de vită 22. În produsele afumate şi în conserve se dezvoltă foarte bine: A. bacilul Clostridium Botulinum B. bacilul E. coli C. virusul hepatic D. virusul conjunctivitei E. bacilul Salmonella 23. Micotoxinele sunt compuşi toxici ce rezultă din metabolismul: A. unor specii de levuri B. unor specii de bacterii C. unor specii de fungi D. unor protozoare E. unor virusuri 24. Cele mai cunoscute şi studiate micotoxine sunt: A. brucela, salmoneloze B. trichineloza, taniaza C. ocratoxina, patulina, aflatoxinele D. acid erucic, acid fitic E. toxopaturoza, micoza 25. Ce fel de micotoxine se găsesc îndeosebi în boabele de cafea: A. aflatoxinele B B. aflatoxinele G C. ocratoxinele D. patulina E. Fusarium 26. Aflatoxinele se găsesc în cantitate mai mare în: A. arahide B. alune C. unt de cocos D. ulei de arahide 27

E. ulei de floarea soarelui rafinat 27. Ce avantaj prezintă pâinea de secară, în comparaţie cu celelalte tipuri : A. este bogată în micotoxine B. este bogată în micoze C. este substrat pentru dezvoltarea aflatoxinelor D. nu este substrat pentru dezvoltarea aflatoxinelor E. este substrat pentru dezvoltarea acidului fumaric 28. Laptele praf poate fi risc de îmbolnavire, dacă : A. se rehidratează B. este perfect uscat C. are urme de mucegaiuri D. prin rehidratare, recapătă însuşirile organoleptice ale laptelui convenţional E. prin rehidratare, recapătă însuşirile nutritive ale laptelui convenţional 29. Aflatoxinele nu se pot acumula: A. în mediu acid B. în mediu alcalin C. în mediu neutru D. în mediu apos, indiferent de pH E. în mediu lipofil, indiferent de pH 30. Aflatoxinele se găsesc în alimente dacă în compoziţia lor, predomină : A. amidonul B. proteinele C. sărurile minerale D. vitaminele E. glucidele 31. Suplimentele alimentare conform OMS nr.1069/19.06.2007 sunt: A. produse alimentare ce vindecă o boală B. produse alimentare ce produc îmbolnăviri C. produse alimentare ce completează dieta normală D. produse ce se administrează în doze repetate E. produse ce se adresează persoanelor cu carenţe nutriţionale 32. Suplimentele alimentare conform OMS nr.1069/19.06.2007 pot fi: A. produse alimentare ce vindecă o boală B. produse alimentare ce produc îmbolnăviri C. produse ce se adresează persoanelor cu carenţe nutriţionale D. surse de vitamine şi elemente minerale E. surse de medicamente 33. Suplimentele alimentare conform OMS nr.1069/19.06.2007 pot fi: A. produse alimentare ce vindecă o boală B. produse alimentare ce produc îmbolnăviri C. surse concentrate de nutrienţi D. produse ce se adresează persoanelor cu carenţe nutriţionale E. surse de medicamente 28

34. Suplimentele alimentare conform OMS nr.1069/19.06.2007 pot fi: A. surse de proteine sau acizi graşi B. produse alimentare ce produc îmbolnăviri C. produse alimentare ce vindecă o boală D. produse ce se adresează persoanelor cu carenţe nutriţionale E. surse de medicamente 35. Suplimentele se administrează sub formă de: A.doze medicamentoase B. porţie C. preparate conservate D. pulberi “instant” E. medicamente ‘’retard’’ 36. Alimentele funcţionale se mai numesc şi: A. normocalorice B. light C. dietetice D. suplimente E. alergenice 37. Alimentele funcţionale se caracterizează astfel: 1. sunt alimente – medicamente 2. sunt anumite alimente tradiţionale, dar modificate ca şi compoziţie 3. se folosesc pentru persoanele cu diferite nevoi nutriţionale particulare Care din afirmaţiile de mai sus sunt corecte? A. toate B. nici una C. doar una D. ultimele două E. primele două 38. Alimentele funcţionale se caracterizează astfel: 1. sunt alimente – medicamente 2. sunt anumite alimente tradiţionale, dar modificate ca şi compoziţie 3. se folosesc pentru persoanele cu diferite nevoi nutriţionale particulare Care din afirmaţiile de mai sus este(sunt) falsă (e)? A. toate B. nici una C. doar una D. ultimele două E. prima 39.Alimentele funcţionale se caracterizează astfel: 1. sunt alimente – medicamente 2. sunt anumite alimente tradiţionale, dar modificate ca şi compoziţie 3. se folosesc pentru persoanele cu diferite nevoi nutriţionale particulare Câte din afirmaţiile de mai sus, sunt reale? A. una 29

B. toate C. două D. nici una E. 3 40. Alimentele funcţionale se caracterizează astfel: 1. sunt alimente – medicamente 2. sunt anumite alimente tradiţionale, dar modificate ca şi compoziţie 3. se folosesc pentru persoanele cu diferite nevoi nutriţionale particulare Câte din afirmaţiile de mai sus sunt false? A. una B. toate C. două D. nici una E. 3 41. Ce fel de aditivi se admit la obţinerea alimentelor funcţionale: A. toţi aditivii alimentari B. numai aditivi de sinteză C. coloranţii şi antioxidanţii naturali D. coloranţii şi antioxidanţii sintetici E. toţii aditivii seminaturali 42. Ce sunt alimentele ‘’uşoare’’: A. cele ce diferă de cele convenţionale prin faptul că au cu 30 % mai puţin din factorii nutritivi B. cele ce diferă de cele convenţioanale prin faptul că au cu 30 % mai mult din factorii nutritivi C. sunt produsele cu mult mai energizante faţă de cel convenţional D. sunt produsele cu valori nutritive mai mari decât alimentele convenţionale E. sunt produse ce vindică toate bolile 43. Conform directivei CE 258/2002 şi OMS 438/18.07.02, ce reguli se impun la etichetarea unui aliment ‘’uşor’’? A. să se menţioneze denumirea îndulcitorului de masă folosit B. să se menţioneze concentraţia de acizi graşi eliminaţi C. să se menţioneze denumirea produsului funcţional D. să se menţioneze concentraţia produsului E. să se menţioneze doza înterzisă 44. În cazul în care un aliment ‘’light’’ conţine polioli, conform Directivei CE şi OMS 438/18.07.02, se presupun următoarele: A. să fie menţionat modul de obţinere al produsului alimentar B. să fie menţionat modul de obţinere al îndulcitorului C. să fie menţionată avertizarea ‘’consumul excesiv poate produce efecte laxative’’ D. să fie menţionată avertizarea ‘’ conţine o sursă de fenilalanină’’ E. să fie menţionată avertizarea ‘’ produsul este un medicament eficient pentru slăbire’’ 45. În cazul în care un aliment ‘’light’’ conţine aspartam, conform Directivei CE şi OMS 438/18.07.02, se presupun următoarele: A. să fie menţionat modul de obţinere al produsului alimentar B. să fie menţionat modul de obţinere al îndulcitorului C. să fie menţionată avertizarea ‘’consumul excesiv poate produce efecte laxative’’ 30

D. să fie menţionată avertizarea ‘’conţine o sursă de fenilalanină’’ E. să fie menţionată avertizarea ‘’ produsul este un medicament eficient pentru slăbire’’ 46. Promovarea alimentelor ‘’light’’ are numai avantaje? Cum argumentaţi? A. nu, pentru că îndulcitorii sintetici nu efectează cu nimic sănătatea B. nu, pentru că îndulcitorii sintetici afectează sănătatea C. da, fiind alimente ‘’perfect sănătoase’’ D. da, deoarece conţin grăsimi naturale ce afectează sănătatea E. da şi nu, deoarece sunt îmbogăţite cu multe vitamine şi elemente minerale 47. Promovarea alimentelor ‘’light’’ are numai avantaje? Cum argumentaţi? A. nu, pentru că îndulcitorii sintetici nu efectează cu nimic sănătatea B. da, fiind alimente ‘’complet sănătoase’’ C. da, deoarece conţin grăsimi naturale ce afectează sănătatea D. prea puţine avantaje, ţinând cont că reducerea principiilor nutritive convenţionale se face pe baza celor sintetice E. nu, deoarece grăsimile vegetale hidrogenate din compoziţie sunt identice cu cele naturale 48. Ce caracteristici deosebite faţă de un produs convenţional, trebuie să prezinte produsul modificat genetic: A. să nu reziste planta de cultură la erbicide B. să nu reziste planta de cultură la atacul bolilor şi dăunătorilor C. planta de cultură din care se obţine produsul alimentar să prezinte rezistenţă la atacul bolilor şi la erbicide D. să reziste produsul alimentar la acţiunea nocivă a apei E. să reziste produsul alimentar la acţiunea aditivilor alimentari 49.Sunt pe deplin acceptate de consumatori, alimentele modificate genetic ? A.da B. nu C. oarecum, cu unele reţineri D. în totalitate sunt respinse E. în totalitate sunt acceptate 50.Ce caracteristici prezintă alimentele “industriale”? A. prezintă un anumit grad de prelucrare B. nu sunt tratate termic C. nu sunt procesate D. sunt alimentele proaspete E. sunt alimentele strict, de natură vegetală 51. Alimentele industriale necesită: A. o sumară ambalare B. o prelucrare minimă C. o modificare intensă a valorii biologice D. o condiţionare specială şi mai deosebită E. o condiţionare comună cu a altor produse 52. Alimentele ‘’etno’’ se caracterizează astfel: A. cuprind o gamă largă de suplimente nutriţionale B. cuprind o gamă restrânsă de produse funcţionale 31

C. sunt specifice unei ţări sau unei zone turistice D. nu sunt specifice unei ţari sau unei zone turistice E. sunt alimente ecologice 53.Alimentele ‘’înlocuitori’’ se mai numesc şi: A. surogate B. etno C. tradiţionale D. industriale E. OMG 54. Alimentele ‘’înlocuitori’’ se mai numesc şi A. etno B. substituienţi C. tradiţionale D. industriale E. OMG 55. Etichetarea corectă a suplimentelor alimentare, impune următoarele precizări: A. în câte doze să se administreze B. gradul de acoperire pentru fiecare nutriment din compoziţie/porţie C. gradul de acoperire pentru fiecare nutriment din compoziţie/doză D. pentru ce afecţiune este recomandat E. pentru ce afecţiuni nu este recomandat 56. Cum se definesc ‘’ intoxicaţiile alimentare’’: A. sunt reacţii adverse ale organismului la administrarea unui medicament B. sunt reacţii adverse ale organismului la administrarea unui aliment C. sunt îmbolnăviri provocate de unele substanţe nocive existente în alimente D. sunt îmbolnăviri provocate de unele microorganisme din corp E. sunt îmbolnăviri provocate de unele microorganisme din alimente 57. Printre îmbolnăvirile de origine alimentară se enumeră: A. alergiile şi intoxicaţiile alimentare B. infecţiile şi intoxicaţiile alimentare C. procesele inflamatorii şi reumatismale D. simptomele ce apar la consumul de alimente sănătoase E. intoleranţele alimentare 58. Alimentele pot fi însoţite de substanţe şi/sau agenţi patogeni, astfel: 1. în infecţii, alimentele sunt contaminate cu agentul patogenul ce se dezvoltă în aliment 2. în intoxicaţii, alimentele sunt contaminate cu microorganisme ce elaborează toxine sau metaboliţi toxici 3. toxiinfecţiile alimentare, apar în urma consumului de alimente contaminate Care din afirmaţiile de mai sus exprimă adevărul: A. nici una B. numai una C. primele două D. prima şi ultima E. a doua 32

59. Alimentele pot fi însoţite de substanţe şi/sau agenţi patogeni, astfel: 1. în infecţii, alimentele sunt contaminate cu agentul patogenul ce se dezvoltă în aliment 2. în intoxicaţii, alimentele sunt contaminate cu microorganisme ce elaborează toxine sau metaboliţi toxici 3. toxiinfecţiile alimentare, apar în urma consumului de alimente contaminate Câte din afirmaţiile de mai sus exprimă adevărul: A. nici una B. numai una C. numai două D. toate E. a doua 60. Intoxicaţiile alimentare sunt îmbolnăviri provocate: A. de elementele energetice din alimente B. de substanţe toxice ce se găsesc normal pe lângă factorii nutritivi din aliment C. prin consumul unui aliment contaminat cu un agent patogen D. prin consumul unui aliment contaminat cu un agent nepatogen E. prin consumul unui aliment contaminat cu toxină şi agent microbian 61. Printre substanţele antinutritive ce pot provoca intoxicaţii alimentare, se enumeră: A. vitaminele, proteinele şi elementele minerale B. iodul, fluorul, clorul C. inhibitorii unor enzime, substanţele guşogene D. diferite enzime şi vitamine E. unii hormoni de natură lipidică 62. Referitor la prezenţa metalelor grele în alimente, este corectă varianta: A. se admite o limită fixată de legislaţia sanitară B. nu are importanţă concentraţia C. indiferent de concentraţie, efectul este acelaşi D. au mare rol fiziologic, de aceea e bine să fie prezente în alimente (de ordinul gramelor) E. nu au nici un rol fiziologic, încât în alimente trebuie să fie în urme 63. Alimentele pot fi impurificate cu următoarele metale grele: A. Na, K, Ca, Mg B. Cl, F, Br, I C. As, Cd, Pb, Cu, Ag D. acizi, baze E. Na, Cl, Ca, C 64. Alimentele de origine animală pot fi poluate cu: A. factori nutritivi ce ajută la creşterea animalelor B. substanţe ce au fost administrate animalelor pentru creştere şi se numesc biostimulatori C. substanţe ce au fost administrate animalelor pentru creştere şi se numesc antitrofine D. toxice ce îmbunătăţesc calitatea produsului E. enzime ce vor mări valoarea CUD-ului 65. Intoxicaţiile alimentare pot fi date şi de substanţe nocive, cum ar fi: A. pesticide, micotoxine, antibiotice B. bruceloza, leptospiroza 33

C. hepatita, febra tifoidă D. AGPN, HPA E. Clostridium botulinum, Bacilus subtilus 66. Prin ce fel de alimente se poate transmite antraxul: A. legume şi fructe B. carne şi lapte C. produse dulci D. băuturi alcoolice E. produse făinoase 67. Care este calea cea mai importantă de transmitere a tuberculozei: A. consumul de cereale B. consumul de apă infestată C. consumul de lapte D. consumul de băuturi alcoolice E. consumul de produse dulci 68. Ce tip de lapte nu prezintă risc de a transmite tuberculoza: A. laptele de vacă B. laptele de capră C. laptele de oaie D. laptele mamar E. laptele de măgăriţă 69. Bacteriile de tip Brucella produc infecţii alimentare, prin intermediul: A. produselor lactate B. produselor de carne C. produselor vegetale D. paraziţilor E. virusurilor 70. Despre unii agenţi patogeni răspunzători de transmiterea toxiinfecţiei alimentare se fac următoarele afirmaţii: 1. germenii Salmonella se transmit des prin consum de ouă (mai ales de raţă) 2. simptomele salmonelozelor sunt de regulă neurotoxice 3. urmări neurologice dramatice se obţin la botulism 4. contaminarea cu E coli se manifestă prin sindromul gastro - enteric Câte din afirmaţiile de mai sus sunt reale? A. toate B. nici una C. doar una D. 3 E. a treia 71. Despre unii agenţi patogeni răspunzători de transmiterea toxiinfecţiei alimentare se fac următoarele afirmaţii: 1. germenii Salmonella se transmit des prin consum de ouă (mai ales de raţă) 2. simptomele salmonelozelor sunt de regulă neurotoxice 3. urmări neurologice dramatice se obţin la botulism 4. contaminarea cu E coli şi prin sindromul gastro - enteric 34

Care din afirmaţiile de mai sus sunt reale? A. 1, 3 şi 4 B. 2, 3 C. numai 4 D. toate E. nici una 72. Despre unii agenţi patogeni răspunzători de transmiterea toxiinfecţiei alimentare se fac următoarele afirmaţii: 1. germenii Salmonella se transmit des prin consum de ouă (mai ales de raţă) 2. simptomele salmonelozelor sunt de regulă neurotoxice 3. urmări neurologice dramatice se obţin la botulism 4. contaminarea cu bacterii de genul Shigella se manifestă prin dizenterie bacteriană Câte din afirmaţiile de mai sus sunt false? A. toate B. nici una C. doar una D. 3 E. a treia 73. Despre unii agenţi patogeni răspunzători de transmiterea toxiinfecţiei alimentare se fac următoarele afirmaţii: 1. germenii Salmonella se transmit des prin consum de ouă (mai ales de raţă) 2. simptomele salmonelozelor sunt de regulă neurotoxice 3. urmări neurologice dramatice se obţin la botulism 4. contaminarea cu bacterii de genul Shigella se manifestă prin dizenterie bacteriană Care din afirmaţiile de mai sus sunt false? A. 1, 3 şi 4 B. 2, 3 C. 2 D. toate E. nici una 74. Parazitozele semnalate la om, se clasifică în: A. parazitoze provocate de unele protozoare B. parazitoze provocate de bacilli gram pozitivi C. parazitoze provocate de bacilli gram negativi D. parazitoze provocate de virusuri E. parazitoze provocate de Salmonella 75. Care dintre îmbolnăvirile de origine alimentară de mai jos sunt parazitoze: A. teniaza, giardioza, trichinoza B. brucela, salmonella C. botulismul, rubeola, varicela D. febra tifoidă, dezinteria E. antrax, tuberculoza 76. Cum se manifestă, intoleranţele alimentare? A. prin reacţii imunologice B. prin reacţii imunitare 35

C. prin reacţii neimunologice D. ca şi substanţe toxice prezente în organism cu efecte terapeutice E. ca şi substanţe toxice prezente în organism cu efecte nutritive 77. Printre substanţele ‘’farmacologice active’’ responsabile de intoleranţele alimentare, se enumeră: A. prostaglandinele, glucoza, colesterolul B. vitamina C, vitaminele hiposolubile C. ciocolata, căpşunii, tomatele D. histaminele, nitraţii, teobromina E. glutenul, lactoza, fenilcetonuria 78. Care dintre aditivii alimentari sunt responsabili de apariţia intoleranţelor: A. toţii aditivii B. numai aditivii bazici C. frecvent toţi coloranţii D. cu pondere mare: coloranţii azoici, potenţiatorii de gust, conservanţii E. cu pondere foarte redusă: coloranţii azoici, potenţiatorii de gust şi de miros 79. Intoxicaţiile alimentare pot fi provocate de: A. alcaloizi, prostaglandine B. acidul erucic, acidul arahidonic C. spina bifida, leziuni cardiace D. acidul erucic, solanina E. AGPN, HPA 80. Prezenţa nitraţilor şi nitriţilor în alimente poate avea următoarele urmări negative: A. formarea de amine biogene B. formarea de nitrozamine C. formarea de hemoglobină D. apariţia infecţiilor alimentare E. apariţia toxiinfecţiilor alimentare

36

Tematica 2 Grile – Complement multiplu 1. Pentru aromatizarea produselor alimentare se poate folosi: A. busuioc, cimbrişor B. foi de dafin, scorţişoară C. acid acetic, sare de lămâie D. bicarbonat de sodiu, bicarbonat de amoniu E. anason, chimen, coriandru 2. Aromatizanţii sintetici ce se folosesc în produsele alimentare sunt: A. oţetul B. sarea de lămâie C. acetatul de etil D. aldehida benzoică E. bicarbonatul de sodiu 3. Pentru colorarea produselor alimentare sunt folosiţi coloranţi sintetici, cum ar fi: A. amarandul, eritrozina B. tartrazina, orange GGN C. indigotina D. caramelul, carotenul E. substanţe aromatizante colorate 4. Precizaţi care din substanţele de mai jos, constituie coloranţi naturali pentru produsele alimentare: A. antocianii B. clorofilele C. şofranul D. eritrozina E. acidul carminic 5. Ce se poate folosi pentru ca o băutură răcoritoare să fie colorată în gălbui? A. carotenii B. caramelul C. xantofilele D. vitamina B2 E. tartrazina 6. Precizaţi care din afirmaţiile referitoare la amarand şi eritrozină, sunt reale? A. ambele substanţe sunt aditivi alimentari B. ambele substanţe colorează în roşu C. ambele substanţe colorează în galben D. ambele substanţe sunt coloranţi de sinteză E. ambele substante sunt coloranţi naturali 7. Indulcitorii naturali, sunt: A. sorbitolul B. manitol C. zaharina D. zaharoza 37

E. glicerol 8. Printre îndulcitorii naturali, se enumeră: A. zahărul invertit B. zaharina C. zahărul D. unii polioli E. manitol şi sorbitol 9. Indulcitorii sintetici, sunt: A. zahărul invertit B. zaharina C. ciclamat de sodiu D. aspartamul E. glicerol 10. Substanţele gelifiante folosite în produsele alimentare sunt: A. toate fibrele alimentare B. pectina C. agar-agar D. lecitina E. fibrele insolubile 11. Lecitina, în calitate de gelifiant, are următorul rol: A. asigură produselor alimentare o anumită textură B. asigură produselor alimentare o fluiditate excesivă C. de a emulsiona grăsimile din preparat D. de a emulsiona glucidele din preparat E. de ai conferi produsului alimentar, însuşiri organoleptice corespunzătoare 12. Acidifierea produselor alimentare este realizată prin intermediul: A. folosirii de substanţe puternic alcaline B. folosirii de substanţe neutru C. folosirii de substanţe acide D. folosirii de aditivi alimentari adecvaţi E. folosirii unor acizi alimentari 13. Care sunt asemănările dintre agar-agar şi guma arabică: A. ambele sunt substanţe acidifiante B. ambele sunt substanţe gelifiante C. agar-agarul este produs de alge roşii, în schimb guma arabică este exudatul arborelui Acacia D. agar-agarul este un îndulcitor natural, guma arabică este un îndulcitor sintetic E. ambii sunt aditivi naturali 14. Care sunt asemănările dintre agar-agar şi guma arabică: A. ambele sunt substanţe acidifiante B. ambele sunt substanţe gelifiante C. asigură o textură corespunzătoare produsului D. agar-agarul este un îndulcitor natural, guma arabică este un îndulcitor sintetic E. ambii sunt aditivi naturali 38

15. Factorii ce determină apariţia cancerului sunt: A. factori exogeni, cum ar fi factori genetici şi endocrini B. factori endogeni, cum ar fi factori fizici şi chimici C. factori exogeni, cum ar fi factori imunologici D. factori exogeni, cum ar fi alcoolul, alimentele, radiaţiile şi tutunul E. factori endogeni, cum ar fi factori genetici şi endocrini 16. Care sunt alimentele incriminate de formarea unor forme de cancer: A. alimente ce nu conţin aditivi alimentari B. alimente ce conţin aditivi alimentari C. alimente preparate cu multe grăsimi D. alimente preparate cu puţine grăsimi E. alimente neafumate 17. Alcoolul consumat în cantităţi foarte mari poate favoriza apariţia de cancere. Precizaţi care din formele de cancer enumerate, se datorează alcoolului: A. cancerul mamar B. cancerul hepatic C. cancerul esofagian D. cancerul gastric E. cancerul de vezică hepatică 18. Antioxidanţii naturali ce previn formarea de cancere sunt: A. vitamina C B. vitamina B C. vitamina E D. vitamina A E. vitamina K 19. Un rol deosebit de important în prevenirea maladiei canceroase îl au fibrele solubile. Care sunt aceste fibre şi în ce predomină? A. pectinele B. celuloza C. cereale, ţelină, mazăre D. struguri, pepene, cireşi E. pere, gutui 20. Un rol deosebit de important în prevenirea maladiei canceroase îl au fibrele insolubile. Care aceste fibre şi în ce predomină? A. pectinele B. celuloza C. cereale, ţelină, mazăre D. struguri, pepene, cireşi E. pere, gutui

sunt

Răspuns B, C 21. Daţi exemple de fibre ce au rolul în prevenirea cancerelor: A. fibrele solubile din pere şi gutui B. fibrele insolubile din pere şi gutui C. fibrele solubile din cereale 39

D. fibrele insolubile din cereale E. pectina, celuloza, hemiceluloza 22. Cum intervin fibrele în acţiunea anticanceroasă: A. printr-un tranzit gastro-intestinal foarte lent B. printr-un tranzit gastro-intestinal accelerat C. prin formarea bolului fecal şi stimularea peristaltismului D. prin chelatarea unor ioni ai metalelor grele E. prin chelatarea ionilor de Na+ şi K+ 23. Ce este valabil, referitor la toxiinfecţiile alimentare: A. apar după administrarea alimentelor contaminate cu factori nutritivi B. apar după administrarea alimentelor poluante cu toxine produse de bacterii C. apar după administrarea alimentelor contaminate cu bacterii D. dau simptome digestive E. dau simptome cardiace 24. Fungii sunt implicaţi în patologia unor afecţiuni cu efecte toxice, denumite: A. fungice B. micoze C. micotoxicoze D. alergii fungice E. alergii intolerante 25. În ce constă asemănările şi deosebirile dintre micoze şi micotoxicoze: A. ambele sunt îmbolnăviri ale drojdiilor B. ambele sunt afecţiuni provocate de fungi C. numai în micoze, fungii sunt prezenţi în organism, odată cu alimentele ingerate D. numai în micotoxicoze, fungi sunt prezenţi în organism, odată cu alimentele ingerate E. în micotoxicoze, numai micotoxinele pătrund în organism, odată cu alimentele ingerate 26. În ce constă asemănările şi deosebirile dintre cele trei afecţiuni provocate de fungi: A. alergiile fungice sunt cauzate de spori B. alergiile fungice (cardidoze) sunt cauzate de diferiţi alergeni C. în micoze, fungii sunt prezenţi în organism, odată cu alimentele ingerate D. în micotoxicoze, fungii sunt prezenţi în organism, odată cu alimentele ingerate E. în micotoxicoze, numai micotoxinele pătrund în organism, odată cu alimentele ingerate 27. La ce riscuri se expun persoanele suferinde de toxiinfecţii cu micotoxine: A. la apariţia cancerelor B. la afecţiuni hepatice C. la afecţiuni renale D. la ateroscleroză E. la diabet zaharat 28. Ce este corect despre micotoxine, din afirmaţiile de mai jos: A. micotoxina predominantă în mere este patulina B. micotoxina predominantă în mere este ocratoxina C. micotoxina predominantă în cafea este ocratoxina D. cerealele sunt contaminate cu miceţi- genul Fusarium E. cerealele sunt contaminate cu micotoxine - genul patulina 40

29. Ce genuri de mucegaiuri / respectiv micotoxine, se dezvoltă în produsele alimentare: A. genurile Clostridium B. genurile Giardia, diferite protozoare C. genurile E coli, Antrax, Bacillus lacticus D. genurile Aspergillus, Penicillium, Fusarium E. patulina, ocrotoxina şi aflatoxinele 30. Ocratoxina din boabele de cafea suferă următoarele modificări: A. la prajirea boabelor de cafea, ocratoxina trece în aflatoxină B. la prăjirea boabelor de cafea, ocratoxina trece în patulină C. la prăjirea boabelor de cafea, ocratoxina se distruge parţial D. o parte din ocrotoxina din boabele de cafea, trece în băutura preparată E. cafeaua poate conţine ocratoxină 31. Ocratoxina din boabele de cafea suferă următoarele modificări: A. la prajirea boabelor de cafea, o parte din ocratoxină, poate să se distrugă B. la prăjirea boabelor de cafea, ocratoxina trece în patulină C. ocrotoxina din boabele de cafea, se regăseşte într-un procent mare în băutura preparată D. în băutura – cafea, ocratoxina se găseşte în cantităţi mici E. ocratoxina nu trece deloc în băutura – cafea 32. Ce metode se folosesc pentru reducerea conţinutului de micotoxine în produsele alimentare: A. metode de extracţie B. folosirea acizilor şi bazelor C. folosirea apei oxigenate şi a aldehidei formice D. folosirea apei oxigenate E. nu se cunoaşte nici o metodă eficientă 33. Ce metode se folosesc pentru reducerea conţinutului de micotoxine în produsele alimentare: A. metode de extracţie B. folosirea amoniacului C. folosirea aldehidei formice D. folosirea apei oxigenate E. iradierea 34. Ce metode eficiente se folosesc pentru reducerea conţinutului de micotoxine în produsele alimentare: A. metode de extracţie B. folosirea acizilor şi bazelor C. folosirea apei oxigenate şi a aldehidei formice D. folosirea apei oxigenate E. iradierea 35. Ce metode ineficiente se cunosc pentru reducerea conţinutului de micotoxine în produsele alimentare: A. metode de extracţie B. iradierea C. folosirea amoniacului D. sortarea E. folosirea apei oxigenate

41

36. Suplimentele alimentare sunt destinate: A. persoanelor cu carenţe nutriţionale B. persoanelor fără carenţe nutriţionale C. persoanelor ce suferă de o boală D. persoanelor ce desfăşoară activităţi sportive sau sunt fumători E. persoanelor obosite sau ce doresc să slăbească 37. Suplimentele alimentare pot fi pe bază de: A. substanţe naturale B. substanţe sintetice C. plante sau extracte de plante ce nu au acţiune terapeutică D. plante sau extracte de plante ce se folosesc numai în scop terapeutic E. combinaţii de principii active terapeutice 38. Suplimentele alimentare nu sunt destinate: A. persoanelor cu carenţe nutriţionale B. persoanelor fără carenţe nutriţionale C. persoanelor ce suferă de o boală D. persoanelor ce desfăşoară activităţi sportive sau sunt fumători E. persoanelor obosite sau ce doresc să slăbească 39. Ce compuşi chimici naturali sau sintetici pot conţine suplimentele alimentare? A. vitamine şi elemente minerale B. substanţe cu potenţial terapeutic C. substanţe cu potenţial cancerigen D. proteine şi/sau acizi graşi esenţiali E. antioxidanţi 40. Ce reguli de etichetare se impun pentru suplimentele alimentare? A. trebuie să fie avizate de Ministerul Sănătăţii şi al Familiei B. trebuie să fie avizate de Agenţia Naţională a Medicamentelor C. să fie inscripţionată o avertizare că produsul nu vindecă o boală D. să fie inscripţionată o avertizare că produsul vindecă şi previne o boală E. să se precizeze că ‘’produsul nu trebuie lăsat la îndemâna copillor mici” 41. Căror persoane se pot recomanda alimentele funcţionale? A. celor sănătoase B. celor cu o anumită carenţă C. celor sănătoşi, dar cu anumite nevoi de hrană D. celor ce vor să renunţe la alimente convenţionale E. celor ce refuză alimentele obişnuite 42.Căror persoane se pot recomanda alimentele funcţionale? A. sugarilor B. copiilor supraponderali C. sportivilor D. persoanele de vârsta a treia E. numai femeilor 43. Prin ce se deosebeşte alimentul funcţional de unul tradiţional? A. nu-şi modifică compoziţia 42

B se îmbogăţeşte conţinutul în vitamine, lecitină C. nu se îmbogăţeşte continutul de vitamine, lecitină D. conţine numai coloranţi naturali E. conţine anumiţi coloranţi şi antioxidanţi 44. Ce se urmăreşte prin producerea de alimente ‘’light’’: A. să se diminueze valoarea nutritivă comparativ cu a alimentelor convenţionale B. să se diminueze valoarea nutritivă comparativ cu a suplimentelor alimentare C. să se diminueze valoarea energetică, comparativ cu alimentul convenţional D. să se mărească valoarea energetică, comparativ cu alimentul convenţional E. să se amelioreze starea de sănatate, dacă sunt consumate la indicaţiile unui specialist 45. Cum se realizează diminuarea valorii energetice la alimentele ‘’light’’: A. folosind îndulcitorii naturali B. folosind îndulcitorii sintetici C. folosind grăsimi în procent mare D. folosind grăsimi sintetice E. diminuând conţinutul de grăsimi naturale cu cel mult 30% 46. Argumentaţi, de ce alimentele ‘’light’’ nu sunt pe deplin recomandate a se consuma fără nici o restricţie: A. conţin grăsimi vegetale hidrogenate ce nu afectează deloc sănătatea B. conţin grăsimi vegetale hidrogenate ce afectează sănătatea C. conţin îndulcitori sintetici D. nu toate alimentele sunt şi ‘’dietetice’’ E. toate alimentele sunt şi ‘’dietetice’’ 47. Argumentaţi, de ce alimentele ‘’light’’ trebuie consumate cu avizul unui specialist? A. consumul excesiv poate duce la instalarea unor boli B. sunt alimentele dezechilibrante din punct de vedere nutriţional C. toate alimentele sunt şi ‘’dietetice’’ D. nu toate alimentele sunt şi ‘’dietetice’’ E. consumul celor cu glucide sintetice sunt mai puţin periculoase pentru sănătate, decât cele naturale de origine animală 48. Ce fel de compuşi chimici pot conţine suplimentele alimentare: A. vitamine B. substanţe cu efect fiziologic C. substanţe cu efect terapeutic D. substanţe cu efect nutriţional E. orice fel de extract vegetal 49. Căror persoane se pot recomanda alimentele funcţionale? A. celor sănătoase, indiferent de unele nevoi nutriţionale sau stare particulară B. celor ce doresc să previne anumite boli C. celor sănătoase, dar cu anumite nevoi de hrană D. celor cu unele carenţe E. celor ce refuză alimentele obişnuite 50. Alimentele ‘’OMG’’ au următoarele calităţi: A. îmbunătăţesc calitatea nutritivă 43

B. înrăutăţesc calitatea biologică C. asigură creşterea conţinutului în unele elemente nutritive D. asigură scăderea conţinutului în unele elemente nutritive E. asigură scăderea conţinutului în substanţe nocive 51. Printre alimentele ‘’industriale’’ se enumeră: A. produsele proaspete B. produsele conservate C. produsele instant D. unele produse rafinate E. produsele naturale 52. Ce simptome predominante prezintă toxiinfecţiile alimentare şi în ce condiţii apar: A. au simptome digestive B. au simptome cardiace C. apar după administrarea alimentelor contaminate cu agenţi patogeni D. apar după administrarea alimentelor contaminate cu metaboliţi ai agenţilor microbieni corespunzători E. apar după administrarea alimentelor poluante cu factori nutritivi 53. Care din afirmaţiile de mai sus sunt corecte: A. îmbolnăvirile de origine alimentară sunt cauzate de infecţia sângelui B. îmbolnăvirile alimentare sunt sporadice C. agenţii patogenici pot infecta alimentele şi indirect şi consumatorii D. agenţii patogenici produc toxine ce ajung în alimente E. două dintre afirmaţiile anterioare, sunt corecte 54. Imbolnăvirile de origine alimentară sunt cauzate de: A. factori nutritivi B. factori antinutritivi C. micotoxine D. metale grele E. halogenuri 55. Componentele toxice ce duc la îmbolnăvirile de origine alimentară sunt: A. substanţele toxice ce pot fi ocazional în aliment B. metaboliţi produşi de microorganisme C. antibiotice D. unii aditivi alimentari E. toxinele produse exclusiv, de factorii nutritivi 56. Categoriile de îmbolnăviri de origine alimentară sunt: A. alergiile B. infecţiile C. intoxicaţiile D. procesele inflamatorii E. parazitozele 57. Printre îmbolnăvirile de origine alimentară se enumeră: A. infecţiile şi intoxicaţiile B. toxiinfecţiile 44

C. boala de alergeni D. alergiile şi intoleranţele E. parazitozele 58. Printre îmbolnăvirile de origine alimentară se enumeră: A. unele infecţii bacteriene şi unele parazitare B. unele intoxicaţii provocate de infecţia cu agenţii patogeni C. unele infecţii provocate de unele intoxicaţii cu agenţi patogeni D. unele intoxicaţii provocate de consumul unor alimente ce conţin substanţe toxice E. unele toxiinfecţii provocate de consumul unor toxine produse de agenţi patogeni 59. Substanţele nocive din alimente cu care se poate intoxica organismul sunt: A. substanţele antinutritive B. factorii nutritivi C. substanţele toxice ce au efecte pozitive asupra activităţii digestive D. substanţe toxice a căror efecte nedorite nu pot fi compensate prin aport suplimentar de principii active E. antinutrimente a căror efect toxic diminuează utilizarea digestivă 60. Printre substanţele toxice prezente în alimente se enumeră: A. substantele toxice acumulate în aliment ca urmare a contaminării cu microorganisme B. aminoacizii C. aminele biogene D. acidul fosforic E. acidul erucic 61. Printre substanţele toxice prezente în alimente se enumeră: A. tiocianaţii B. azotaţii şi azotiţii C. nitrozaminele D. HPA E. proteinele 62. Concentraţiile mari ce depăşesc dozele maxime limită a metalelor grele din aliment, au următoarele efecte: A. asupra alimentului modifică proprietăţile organoleptice B. asupra alimentului modifică valoarea nutritivă C. asupra alimentului îmbunătăţesc valoarea nutritivă D. ajunşi în organismele vegetale, exercită efecte toxice nespecifice E. ajunşi în organismul uman, exercită efecte toxice specifice 63. Concentraţia de metale grele ce impurifică alimentele, depinde de mai mulţi factori: A. gradul de impurificare al apei B. calitatea solului C. calitatea ambalajelor utilizate pentru condiţionare şi transportul alimentar D. tipul de aliment E. tipul consumatorului 64. Referitor la toxiinfecţiile alimentare sunt adevărate următoarele variante: A. toxiinfecţiile sunt provocate de unele bacterii B. de regulă au simptome predominat digestive 45

C. Salmonella, Shigella şi Escherichia coli sunt unele din tulpinile patogene ce produc toxiinfecţiile D. antraxul şi bruceloza sunt unele din tulpinile patogene producătoare de toxiinfecţii E. de regulă, boala este asimptomatică 65. Referitor la toxiinfecţiile alimentare sunt adevărate următoarele variante: A. toxiinfecţiile sunt provocate de unele bacterii sau paraziţi B. de regulă au simptome predominat digestive C. de regulă, boala este asimptomatică D. sunt reprezentate de: botulism, antrax şi bruceloză E. Clostridium botulinum, Salmonella şi E. coli sunt tulpini patogene de producerea unor toxiinfecţii 66. Parazitozele pot fi sunt provocate de consumul de alimente: A. ce conţin forme virale infestate B. ce conţin forme parazitare infestante C. contaminate cu unele protozoare sau /şi viermi D. contaminate cu agenţi patogeni corespunzători şi manipulate fără respectarea condiţiilor de igienă E. contaminate cu unii agenţi patogeni, sub formă de chişti 67. Parazitozele sunt caracterizate astfel: A. sunt alergii alimentare B. sunt îmbolnăviri alimentare provocate de bacterii C. sunt îmbolnăviri alimentare provocate de paraziţi D. sunt provocate de agentul corespunzător, cu atât mai mult, cu cât consumul de carne insuficient tratată termic, este mai mare E. sunt provocate de agentul corespunzător, cu atât mai puţin, cu cât consumul de carne insuficient tratată termic, este mai mic 68. Care din afirmaţiile de mai jos, caracterizează corect alergiile şi intoleranţele alimentare? A. în alergii, reacţiile sunt neimunologice B. în alergii, reacţiile sunt imunologice C. intoleranţele produc reacţii neimunologice D. intoleranţele sunt produse de substanţe toxice prezente în alimente, cu efecte farmacologice şi metabolice E. intoleranţele sunt produse de substanţe toxice prezente în alimente, cu efecte ‘’farmacologice active’’ 69. Care din afirmaţiile de mai jos, caracterizează corect alergiile şi intoleranţele alimentare? A. în alergii, reacţiile sunt neimunologice B. în alergii, reacţiile sunt imunologice C. intoleranţele produc reacţii neimunologice D.intoleranţele sunt reacţii imunologice E. intoleranţele sunt produse de substanţe toxice prezente în alimente, cu efecte ‘’farmacologice active’’ 70. Care dintre aditivii alimentari sunt incriminaţi de apariţia urticariei? A. azotatul de sodiu B. benzoatul de sodiu C. tartrazina 46

D. glucoza E. manitolul

Bibliografie 1. Florica Buşuricu, 2008 – Chimia şi Igiena Alimentului, Ed. Muntenia, Constanţa (Cap.14, 15) 2. Denisa Mihele, 2004 - Nutriţie, Dietoterapie şi Compoziţia alimentelor, Multi Press International (Cap. 5, 17, 18) 3. Rodica Cuciureanu, 2005 -Elemente de Igiena Alimentatiei, Ed. “Gr.T.Popa”, UMF. Iaşi (Cap.7, 8, 9, 10, Anexa 1) 4. *** - Norma din 18.06.2002 privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.722 bis/03.10. 2002 5. *** OMS nr. 1069 din 19/06/2007 privind suplimentele alimentare 6. *** Directiva CCE –46/2002, privind suplimentele alimentare

Tematica 3 Conduita alimentară în • Diabet zaharat, ateroscleroză, hiperuricemii şi gută • Afecţiuni cardiovasculare, hepatice, biliare, pancreatice şi renale

Grile – Complement simplu 1. Ce fel de legume şi fructe are voie să consume un diabetic, fără restricţie: A. cu multe glucide B. cu puţine glucide C. cu 5 % glucide D. cu 25 % glucide E. cu 15 % glucide 2. În ce condiţii se administrează insulina la un bolnav de diabet: A. indiferent de oră şi de ce se consumă înainte de administrare B. numai dimineaţa pe nemâncate C. numai seara, înainte de culcare D. ori de câte ori se face, trebuie să se consume înainte, glucide, pentru a se evita o scădere bruscă a glicemiei E. ori de câte ori se face, trebuie să se consume înainte, glucide pentru a se evita o creştere bruscă a glicemiei 3. Dieta în ateroscleroză şi afecţiunea cardiacă urmăreşte: A. scăderea aportului caloric B. creşterea aportului caloric C. creşterea grăsimilor saturate (acid palmitic, acid stearic, acid miristic) D. creşterea grăsimilor nesaturate (acid oleic, acid linoleic, acid miristic) E. creşterea aportului energetic

47

4. În afecţiunea cardiacă se recomandă ca proteinele să se consume: A. în cantităţi mai mici pentru a nu se mări tensiunea B. în cantităţi mai mari pentru asigurarea aportului caloric C. în cantităţi mai mari pentru asigurarea echilibrului acido-bazic D. în cantităţi mai mici pentru a nu obosi inima E. în cantităţi mai mici pentru a solicita inima pentru metabolizarea lor 5. Dintre acizii graşi saturaţi, care este cel mai puţin aterogen: A. acidul stearic B. acidul miristic C. acidul palmitic D. acidul omega 3 E. acidul omega 6 6. Incidenţa bolilor cardiovasculare este mai mare la populaţia care: A. consumă cantităţi mici de glucide B. consumă cantităţi mari de poliglucide C. consumă cantităţi mari de glucide cu absorbţie rapidă D. consumă cantităţi mari de cartofi E. consumă cantităţi mari de glicogen 7. Care dintre fibrele alimentare favorizează scăderea colesterolului: A. cele parţial nesolubile B. cele solubile (gume, pectine) C. cele insolubile (gume, pectine) D. cele insolubile (lignina, colagenul) E. cele solubile (gumele, celuloza, hemiceluloza) 8. Obiectivele dietoterapiei pentru bolnavul cardiovascular sunt: A. creşterea aportului de sodium şi de lichide B. creşterea aportului de potasiu, simultan cu creşterea sodiului C. creşterea aportului de potasiu, simultan cu creşterea de proteine D. scăderea aportului de sare, simultan cu creşterea de potasiu E. creşterea consumului de lipide şi de colesterol 9. Dieta pentru bolnavul cardiovascular are în vedere: A. ca aportul caloric să fie excesiv de mare, peste necesarul organismului B. ca aportul caloric să fie adaptat la greutatea corporală a pacientului C. reducerea aportului nutritiv pentru a stimula acţiunea digestivă D. reducerea aportului caloric pentru a stimula sistemul cardiovascular E. creşterea aportului caloric pentru a stimula acţiunea digestivă 10. Consumul mare de proteine la bolnavul cardiovascular nu este recomandat deoarece: A. încetineşte debitul circulator, solicitând mai mult cordul B. încetineşte debitul circulator, solicitând mai puţin cordul C. creşte debitul circulator şi solicită cordul D. scade nivelul HDL-ului colesterol E. scade nivelul LDL-ului colesterol

48

11. Ce fel de glucide trebuie să predomine în dieta unui diabetic: A. glucide ce să sintetizeze insulina B. glucide ce să regleze insulina C. glucide ‘’lente’’ D. glucide ‘’concentrate’’ E. glucide polizaharisite 12. Ce fel de glucide nu trebuie să consume diabeticul: A. glucide ce să sintetizeze insulina B. glucide ce să regleze insulina C. glucide ‘’lente’’ D. glucide ‘’concentrate’’ E. glucide polizaharisite 13. Ce concentraţie în glucide au alimentele ce trebuie obligat cântărite pentru dieta unui diabetic: A. < 5 % B. 5-70% C. 70-80% D. 80-100% E. 25-75 % 14. Ce concentraţie în glucide au alimentele ce nu trebuie obligat cântărite pentru dieta unui diabetic: A. < 5 % B. 5-70% C. 70-80% D. 80-100% E. 25-75 % 15. Ce concentraţie în glucide au alimentele ce sunt interzise pentru dieta unui diabetic: A. < 5 % B. > 5 % C. 5-70 % D. > 70 % E. > 50 % 16. Care dintre următoarele legume şi fructe se încadrează în categoria celor cu un conţinut de 20 % glucide? A. mazărea, fasolea, merele, perele B. cartofii, curmalele C. zahărul D. pâinea şi produsele de panificaţie E. laptele şi unele fructe 17. Fructoza prezintă avantaj în scăderea glicemiei? A. nu, pentru că produce zahăr invertit B. da, pentru că este mai greu absorbită de organism C. da, pentru că este mai uşor absorbită în organism D. nu, pentru că produce un indice glicemic mare E. da, pentru că este mai dulce

49

18. Cum se recomandă la un bolnav de diabet, consumarea grăsimilor: A. să fie cât mai mult saturate B. să fie toate cu un grad de nesaturate mare C. cele saturate să reprezinte 30 % din aportul total de lipide/zi D. să corespundă unui aport caloric zilnic de 10 % E. să corespundă unui aport caloric/săptămână de 30 % 19. Cercetările prezente susţin că raţia de proteine pentru un diabetic adult trebuie să fie: A. hiperproteică B. 0.8 g/kg corp/zi C. hipoproteică D. bogată în colagen E. bogată în amidon 20. În dieta unui diabetic, fibrele alimentare trebuie să se găsească în cantitatea: A. 25 % B. să acopere 25 % din necesarul caloric/zi C. 25 g pentru fiecare 1000 kcal ingerate D. 50 g pentru fiecare 1000 kcal ingerate E. 25 g pentru fiecare 500 kcal ingerate 21. În dieta unui diabetic, fibrele alimentare trebuie să se găsească în cantitatea: A. să acopere 25 % din necesarul caloric/zi B. 12.5 g pentru fiecare 500 kcal ingerate C. 25 g pentru fiecare 500 kcal ingerate D. 50 g pentru fiecare 1000 kcal ingerate E. 25 g pentru fiecare 500 kcal consumată 22. Cum influenţează fibrele alimentare valoarea glicemiei? A. accelerează viteza de absorbţie a glucidelor B. întârzie formarea hipoglicemiei C. scade viteza de absorbţie a glucidelor D. nu are nici o influenţă E. antrenează depozitarea poliglucidelor în compuşi macroergici 23. Cum este repartizată masa la un diabetic pe parcursul unei zile: A. în 5-6 reprize, pe cât posibil la aceleaşi ore B. în 5-6 reprize, indiferent de oră C. în 3 reprize D. în 2 reprize E. indiferent de oră şi de reprize 24. Formele uşoare ale hipoglicemiei se redresează prin: A. consumul de glucide provenite din fructe sau lapte B. consumul de glucide provenite prin zaharisire C. consumul de glucide provenite prin caramelizare D. consumul de glucide cu absorbţie lentă E. consumul de glucide provenite prin caramelizarea maltozei 25. Ce măsuri trebuie luate în considerare în cazul hipoglicemiilor severe: A. se administrează insulină 50

B. C. D. E.

se administrează glucide lente se administrează rapid apă cu zahăr se supradozează insulina nici o măsură

26. Administrarea ‘’apei cu zahăr’’ pentru redresarea hipoglicemie severe, se face: A. indiferent de persoană şi de vârstă B. numai la femei C. numai la bărbaţi D. cu unele precauţiuni la persoanele ce suferă de intoleranţă la fructoză E. cu unele precauţiuni la persoanele ce suferă de intoleranţă la lactoză 27. Cum se pot preveni hipoglicemiile a jeun: A. prin aport optim de glucide B. prin aport crescut de glucide C. prin aport crescut de lipide D. prin aport mic de glucide E. prin aport mic de lipide 28. Pe ce se bazează dieta în hiperuricemii: A. în consumul de lichide acide B. în alcalinizarea pH-ului sângelui C. în acidularea sângelui D. în alcalinizarea urinei şi creşterea diurezei E. în scăderea diurezei 29. Pe ce se bazează dieta în hiperuricemii: A. în consumul de alimente bogate în glucide B. în consumul de alimente bogate în lipide C. în consumul de alimente bogate în purine D. în scăderea aportului de alimente bogate în purine E. în creşterea aportului de alimente bogate în uraţi 30. Ce aminoacizi sunt folosiţi în sinteza acidului uric: A. glicerol şi glicocol B. glicocol şi alanină C. glicocol şi glicină D. glicină şi lisină E. glicină şi alanină 31. Referitor la alimentaţia recomandată în hiperuricemii se fac următoarele afirmaţii: 1. e indicat să se reducă consumul de alimente bogate în purine 2. e indicat să se reducă consumul de alimente bogate în acid oxalic 3. nu e bine să se consume alcool 4. se poate consuma sarea, fără nici o restricţie Care dintre afirmaţii sunt corecte: A. toate B. nici una C. doar 1 D. doar 3 E. primele 3 51

32. Referitor la alimentaţia recomandată în hiperuricemii se fac următoarele afirmaţii: 1. e indicat să se reducă consumul de alimente bogate în purine 2. e indicat să se reducă consumul de alimente bogate în acid oxalic 3. nu e bine să se consume alcool 4. se poate consuma sarea, fără nici o restricţie Care dintre afirmaţii sunt incorecte: A. toate B. nici una C. doar 1 D. ultima E. doar 3 33. Referitor la alimentaţia recomandată în hiperuricemii se fac următoarele afirmaţii: 1. e indicat să se reducă consumul de alimente bogate în purine 2. e indicat să se reducă consumul de alimente bogate în acid oxalic 3. nu e bine să se consume alcool 4. se poate consuma sarea, fără nici o restricţie Câte din afirmaţii sunt false: A. toate B. nici una C. doar 1 D. ultima E. doar 3 34. Referitor la alimentaţia recomandată în hiperuricemii se fac următoarele afirmaţii: 1. e indicat să se reducă consumul de alimente bogate în purine 2. e indicat să se reducă consumul de alimente bogate în acid oxalic 3. nu e bine să se consume alcool 4. se poate consuma sarea, fără nici o restricţie Câte din afirmaţii sunt corecte: A. toate B. nici una C. doar 1 D. doar 3 E. primele 3 35.Cum se explică că-n gută, se recomandă să se consume cât mai puţin alcool: A. pentru a nu se forma acidul glicolic B. pentru a nu se forma acidul butiric C. pentru a nu se forma acid lactic; acidul lactic inhibă eliminarea uraţilor D. consumul de alcool creşte aportul de baze purinice E. consumul de alcool creşte aportul de glicină şi glicocol 36. Cum se explică că în gută, se recomandă cât mai puţine alimente ce conţin acid oxalic: A. pentru că se formează oxalaţi solubili B. pentru că se formează uraţi sub formă de ateroame C. pentru că uraţii nu se solubilizează în acid oxalic D. pentru că oxalaţii nu se solubilizează în acid lactic 52

E. pentru că purinele nu se descompun în prezenţa acidului oxalic 37. În ce constă regimul de cruţare digestivă A. în folosirea alimentelor ce produc excitaţie motrică B. în folosirea alimentelor ce nu au acţiune excitosecretoare C. în folosirea alimentelor ce au acţiune excitosecretoare D. în folosirea multor lichide foarte reci E. în folosirea multor lichide foarte fierbinţi 38. Ce se urmăreşte prin dieta unui bolnav de ulcer gastro-duodenal? A. să se reducă aciditatea sucului gastric B. să se reducă aciditatea urinii C. să crească pH-ul sângelui D. să fie stimulată secreţia gastrică E. să fie cruţat sângele de acţiunea excitanţiilor fizici, chimici, termici 39. În ce perioadă a regimului de “cruţare maximă”, se va introduce carnea, la bolnavii de ulcer? A. în perioada regimului lactat B. odată cu regimul semilichid C. în regimul păstos D. de la începutul dietei E. când se vor consuma şi fibre 40. Cum este recomandat să se consume fructele în boala ulceroasă: A. sub orice formă B. numai proaspete C. sub formă de compot sau coapte D. zaharisite E. în combinaţie cu frişca 41. În diaree, prin dieta corespunzătoare, se urmăreşte următorul aspect: A. în primul rând se asigură aportul de produse nutritive B. în primul rând se asigură aportul de glucide C. în primul rând se asigură aportul de proteine D. în primul rând se echilibrează necesarul de electroliţi şi lichide E. în primul rând se asigură necesarul de lipide 42. În diaree, prin dieta corespunzătoare, se urmăreşte următorul aspect: A. în primul rând se asigură aportul de produse nutritive B. în primul rând se asigură aportul de glucide C. numai după ce s-a asigurat echilibrul hidromineral, se trece la aportul de produse nutritive D. în al doilea rând, se asigură echilibrul hidromineral E. în primul rând se asigură necesarul de lipide 43. Care este remediul alimentar pentru constipaţia simplă, fără complicaţii: A. o dietă bogată în tanin B. o dietă bogată în fibre vegetale C. o dietă săracă în fibre vegetale D. o dietă săracă în dulciuri concentrate E. o dietă săracă în proteine 44. Ce fel de regim se recomandă în hepatita virală, la începutul bolii: 53

A. B. C. D. E.

regim carnat regim vegetarian regim hidro-lacto-zaharat regim bogat în dulciuri concentrate regim hiperenergetic

45. Care sunt maladiile cele mai frecvent întâlnite ale căilor biliare: A. hepatita B. colita C. dischineziile biliare D. litiazele renale E. litiazele glicozidice 46. În ce constă dischineziile biliare: A. echilibrarea mişcărilor peristaltice B. tulburări motorii şi secretorii ale veziculei şi căilor biliare C. tulburări motorii şi secretorii ale mucoasei gastrice D. tulburări motorii şi secretorii ale secreţiei pancreatice E. tulburări motorii, secretorii şi locomotorii ale stomacului 47. Ce reprezintă hipotonia veziculară? A. una din tipurile de dischinezii veziculare B. una din tipurile de hipotonii Oddiene C. una din extensiile pancreasului D. una din extensiile ficatului E. acelaşi lucru ca şi hipotonia Oddi 48. Ce prevede regimul alimentar în hipotonia veziculară: A. consumul de plante naturale B. consumul de proteine C. consumul de proteine pe stomacul gol D. consumul de alimente cu efect colagog E. consumul de alimente cu efect hipercaloric 49. Când vezicula biliară prezintă contracţii puternice se instalează: A. hipertonia veziculară B. hipotonia veziculară C. hipotonia pancreatică D. hipertonia hepatică E. puseul infartic 50. Ce se urmăreşte prin regimul alimentar, în maladiile renale: A. să nu se elimine substanţele toxice B. să se menţină concentraţia crescută de amoniac în sânge C. să se menţină concentraţia crescută de uree în sânge D. să se reducă concentraţia de uree din sânge E. să se reducă concentraţia de glucoză din sânge 51. Obiectivele dietoterapiei în afecţiunile renale sunt: A. eliminarea sustanţelor toxice din organism cu scăderea concentraţiei lor din sânge B. acumularea de substanţe netoxice în organism 54

C. creşterea concentraţiei serice a compuşilor azotaţi neproteici D. creşterea concentraţiei urinare a compuşilor azotaţi neproteici E. un dezechilibru al homeostaziei 52. Având în vedere prin ce se caracterizează insuficienţa renală cronică, rolul dietoterapiei este: A. de echilibrare a bilanţului lipidic B. de echilibrare a homeostaziei C. de echilibrare a pH-ului sângelui D. de reechilibrare hidroelectrolitică E. de reechilibrare a pH-ului urinii 53. Necesarul caloric în insuficienţa renală cronică trebuie: A. să acopere catabolismul lipidic B. să acopere anabolismul lipidic C. să fie suficient pentru a nu împiedica degradarea ţesuturilor proprii D. să fie suficient pentru a împiedica degradarea ţesuturilor proprii E. să fie suficient pentru a stimula degradarea ţesuturilor proprii 54. In insuficienţa renală cronică, aportul energetic este acoperit în cea mai mare parte de: A. toţi factorii nutritivi B. toţi factorii calorigeni C. proteine şi glucide D. proteine şi lipide E. glucide şi lipide 55. Ce fel de alimente sunt recomandate în IRC: A. bogate în proteine colagenice B. bogate în proteine cu valoare biologică ridicată C. cu un conţinut mic de proteine D. cu un conţinut mic de proteine cu valoare biologică ridicată E. cu un conţinut mare de proteine cu valoare biologică redusă 56. Care sunt indicaţiile comune pentru toate tipurile de litiaze: A. o alcaloză puternică B. o acidoză puternică C. un consum de lichide de 2000 mL/zi pe tot parcursul zilei D. un consum de lichide de 2000 mL/zi numai într-o singură repriză E. un consum de lichide de 2000 mL/zi în minim 2 reprize 57. Referitor la dieta recomandată în litiazele renale, se fac următoarele afirmaţii: 1. e nevoie de o diureză crescută, indiferent de tipul litiazei 2. e nevoie de o diureză scăzută în funcţie de tipul litiazei 3. e nevoie de o alcalinizare a urinei indiferent de tipul litiazei 4. e nevoie de o alcalinizare a urinei în funcţie de tipul litiazei Care din afirmaţiile de mai sus este (sunt) adevărată (e)? A. toate B. nici una C. prima şi ultima D. prima şi a doua E. a treia 55

58. Referitor la dieta recomandată în litiazele renale, se fac următoarele afirmaţii: 1. e nevoie de o diureză crescută, indiferent de tipul litiazei 2. e nevoie de o diureză scăzută în funcţie de tipul litiazei 3. e nevoie de o alcalinizare a urinei indiferent de tipul litiazei 4. e nevoie de o acidifiere a urinei în funcţie de tipul litiazei Care din afirmaţiile de mai sus reflectă adevărul? A. toate B. nici una C. 2 şi 3 D. a doua E. prima şi ultima 59. Referitor, la dieta recomandată în litiazele renale, se fac următoarele afirmaţii: 1. e nevoie de o diureză crescută, indiferent de tipul litiazei 2. e nevoie de o diureză scăzută în funcţie de tipul litiazei 3. e nevoie de o alcalinizare a urinei indiferent de tipul litiazei 4. e nevoie de o acidifiere a urinei în funcţie de tipul litiazei Câte din afirmaţiile de mai sus reflectă adevărul? A. toate B. nici una C. 2 D. una E. 3 60. Ce fel de alimente trebuiesc consumate în litiaza urică: A. alcalinizante B. acidulante C. neutre D. hidrofile E. uscate 61. Regimul alimentar în litiaza urică urmăreşte: A. reducerea aportului crescut în baze pirimidinice B. reducerea aportului crecut în baze purinice C. creşterea aportului crescut în baze pirimidinice D. creşterea aportului crescut în baze purinice E. creşterea consumului de grăsimi 62. Ce caracteristici prezintă regimul alimentar în litiaza urică: A. carnat B. strict vegetarian C. lacto-fructo-vegetarian D. lacto-vegetarian E. fructo-vegetarian 63. Ce alimente sunt interzise în litiaza urică: A. băuturile 56

B. laptele C. apele minerale alcaline D. carnea de toate felurile E. numai carnea de porc 64. Principiile generale în regimul alimentar din litiaza oxalică sunt: A. acidifierea urinei prin consum de lapte B. acidifierea urinei prin consum de fructe şi legume C. acidifierea urinei prin regim carnat D. alcalinizarea urinei prin regim carnat E. alcalinizarea urinei prin regimuri alcalinizante 65. Ce alimente se elimină/evită a se consuma, în litiazele oxalice: A. cele ce conţin baze purinice în cantitate crescută B. cele ce conţin baze purinice în cantitate scăzută C. cele ce conţin acid oxalic în cantitate crescută D. cele ce conţin acid oxalic în cantitate scăzută E. cele ce conţin principii acidifiante 66. Cum se explică, principiile regimului alimentar în litiaza oxalică: A. se evita formarea oxalatului de calciu B. sunt permise alimentele din care se poate elibera acidul oxalic C. sunt evitate alimentele din care se poate distruge acidul oxalic D. sunt permise alimentele din care se poate elibera acidul lactic E. sunt interzise alimentele din care se poate elibera acidul lactic 67. Cum se explică, principiile regimului alimentar în litiaza oxalică: A. avantajază formarea oxalatului de calciu B. sunt permise alimentele din care se poate elibera acidul oxalic C. sunt evitate alimentele din care se poate elibera acidul oxalic D. sunt permise alimentele din care se poate elibera acidul lactic E. sunt interzise alimentele din care se poate elibera acidul lactic 68. Cum se explică, principiile regimului alimentar în litiaza oxalică: A. avantajază formarea oxalatului de calciu B. sunt permise alimentele din care nu se eliberează prin fermentaţie acidul oxalic C. sunt evitate alimentele din care nu se poate elibera prin fermentaţie acidul oxalic D. sunt permise alimentele din care se poate elibera acidul lactic E. sunt interzise alimentele din care se poate elibera acidul lactic 69. Dieta în litiaza fosfatică urmăreşte: A. acidifierea sângelui B. alcalinizarea sângelui C. alcalinizarea urinei D. acidularea urinei E. diureza redusă 70. Dieta în litiaza fosfatică urmăreşte: A. acidifierea sângelui B. alcalinizarea sângelui C. neutralizarea urinei 57

D. eliminarea renală a fosfaţilor E. cristalizarea fosfaţilor 71. Activitatea fizică pe care o desfăşoară un sportiv se bazează pe: A. energia necesară digestiei alimentelor B. energia necesară ingerării alimentelor C. energia rapidă obţinută imediat după masă D. energia obţinută din catabolizarea rezervelor din organism E. energia obţinută din catabolizarea rezervelor glucidice consumate înainte de efort 72. Care este criteriul de bază care stă la baza stabilirii regimului la sportivi: A. performanţa B. profesionalismul C. criteriul cerinţelor energetice D. criteriul cerinţelor bazale E. criteriul cerinţelor nutritive 73. Activitatea fizică pe care o desfăşoară un sportiv se bazează pe: A. energia bazală B. energia dinamică C. energia rapidă obţinută imediat după masă D. energia obţinută din catabolizarea rezervelor energetice din organism E. energia obţinută din catabolizarea rezervelor glucidelor consumate înainte de efort Răspuns D 74. Regimul alimentar la sportivi se fixează pe etape, respectând cerinţele energetice. Câte etape sunt: A. 1 B. 2 C. 3 D. 4 E. 5 75. Una din etapele pregătitoare pentru sportivi constă în: A. etapa de început B. etapa competiţională C. etapa de refacere D. etapa de tranziţie E. etapa de prelungire 76. Una din etapele pregătitoare pentru sportivi constă în: A. etapa de sfârşit B. etapa competiţională C. etapa de refacere D. etapa de tranziţie E. etapa de prelungire 77. În cadrul stabilirii regimului alimentar la sportivi, se ţine cont de etapa competiţională, ce constă în: A. 2 subetape B. 3 subetape C. 4 subetape 58

D. 5 subetape E. 6 subetape 78. Una din subetapele etapei competiţionale la sportivi este: A. subetapa de început B. subetapa de sfârşit C. ziua concursului D. ziua premierii E. etapa de refacere

79. Una din subetapele etapei competiţionale la sportivi este: A. ziua după concurs B. subetapa de început C. subetapa de mijloc D. subetapa de final E. ziua de început 80. Etapa competiţională pentru un sportiv, este reprezentată printre altele şi de: A. zilele de tranziţie B. zilele ce preced concursul C. zilele etapei de început D. zilele etapei finale E. zilele premierii 81. Ce se urmăreşte prin regimul alimentar adecvat, în etapa pregătitoare al unui sportiv: A. dezvoltarea energetică B. dezvoltarea obezităţii C. dezvoltarea musculaturii D. dezvoltarea acidului lactic E. dezvoltarea metabolismului glucidic 82. Ce se urmăreşte prin regimul alimentar adecvat, în etapa pregătitoare (la început) al unui sportiv: A. dezvoltarea rezervelor de glicogen endogen B. dezvoltarea rezervelor de glicogen exogen C. dezvoltarea acidului lactic D. dezvoltarea metabolismului glucidic E. dezvoltarea rezistenţei 83. Dezvoltarea musculaturii la un sportiv se urmăreşte a se realiza într-o etapă a unui regim alimentar adecvat. Care este această etapă: A. etapa competiţională B. etapa de concurs C. etapa pregătitoare D. etapa finală de pregătire E. etapa finală de concurs 84. Dezvoltarea musculaturii la un sportiv se urmăreşte a se realiza într-o etapă a unui regim alimentar adecvat. Care este această etapă: A. etapa competiţională B. etapa de concurs 59

C. etapa finală de concurs D. începutul perioadei de pregătire E. sfârşitul perioadei de pregatire 85. Un sportiv îşi dezvoltă rezistenţa generală a organismului în etapa: A. concursului B. competiţională, dar la sfârşit C. competiţională , dar la început D. pregătitoare, dar la sfârşit E. pregătitoare, dar la început 86. Din ce aliment se asigură glicocolul necesar unui sportiv: A. glucidic B. vitaminizant C. piftie D. lapte E. vegetal 87. Cum se realizează dezvoltarea musculaturii la un sportiv de performanţă: A. consumând glucide B. consumând proteine C. consumând vitamine D. consumând acid lactic E. consumând substanţe minerale 88. Cum se dezvoltă rezistenţa generală la un sportiv: A. consumând proteine B. consumând substanţe minerale C. consumând glucide D. consumând glicocol E. consumând vitamine liposolubile 89. Cum se dezvoltă rezistenţa generală la un sportiv: A. consumând proteine B. consumând substanţe minerale C. consumând vitamine hidrosolubile D. consumând glicocol E. consumând vitamine liposolubile 90. Ce aminoacizi sunt importanţi în metabolismul unui sportiv pentru efectuarea unui efort fizic: A. glicerina B. glicerolul C. glicocolul D. gluteina E. glutenul 91. Ce aminoacizi sunt importanţi în metabolismul unui sportiv pentru efectuarea unui efort fizic: A. metionina B. melanina C. miozina D. colina 60

E. creatina 92. Ce aminoacizi sunt importanţi în metabolismul unui sportiv pentru efectuarea unui efort fizic: A. creatina B. creatinina C. acetilcolina D. colina E. glicina 93. Ce se urmăreşte în etapa competiţională a unui sportiv, în cadrul regimului alimentar: A. aportul alimentelor noncalorice B. aportul alimentelor hipocalorice C. aportul alimentelor glucidice D. aportul alimentelor preasărate E. aportul alimentelor hiperlipidice 94. Ce se urmăreşte prin regimul alimentar adecvat, în etapa pregătitoare a unui sportiv: A. scăderea rezervelor de glicogen hepatic şi muscular B. creşterea rezervelor de glicogen hepatic şi muscular C. scăderea aportului de glucide D. creşterea aportului de lipide E. scăderea rezervelor proteice 95. Ce se urmăreşte prin regimul alimentar adecvat, în etapa pregătitoare a unui sportiv: A. scăderea rezervelor de glicogen hepatic şi muscular B. scăderea aportului de glucide C. creşterea raţiei proteice D. scăderea raţiei proteice E. creşterea raţiei de glicogen endogen 96. Din ce fel de alimente se asigură raţia de proteine la sportivul de performanţă în perioada etapei de desfăşurare a unui concurs: A. alimente de origine vegetală B. produse de panificaţie C. alimente de origine animală D. legume E. fructe 97. Cum se poate reface un sportiv, după participarea la un concurs: A. asigurându-i o alimentaţie de urgenţă B. asigurându-i un regim acidifiant C. asigurându-i un regim sodat D. acordându-i lichide carbogazoase E. acordându-i brânzeturi fermentate 98. În ce constă ’’alimentaţia de urgenţă’’ la sportivi: A. restabilirea echilibrului hidro-electrolitic B. dezechilibrul acido-bazic C. dezechilibrul homeostazic D. intensificarea metaboliţilor fizici E. intensitatea proceselor catbolice cu formare de acid lactic 61

99. Acidoza la sportivi se datorează, în cea mai mare parte: A. acidului butiric B. acidului gliceric C. acidului lactic D. acidului uric E. acidului gastric 100. Ce se urmăreşte la sfârşitul etapei pregătitoare, la un sportiv: A. dezvoltarea rezervelor de glicogen B. creşterea aportului de proteină animală C. creşterea aportului de proteină vegetală D. creşterea aportului de glicogen muscular E. creşterea aportului de glicogen hepatic 101. Cum se explică prevenirea osteoporozei prin dieta vegetariană: A. datorită aterosclerozei B. datorită asimilării colesterolului C. datorită asimilării calciului D. datorită pierderii calciului E. datorită pierderii de fosfor 102. Ce dezavantaje prezintă dieta carnată: A. scade aportul de proteine B. creşte aportul de proteine C. creşte raportul calciu fosfor din organism D. scade raportul calciu : fosfor din organism E. previne osteoporoza 103. Care sunt dezavantajele dietei vegetariene: A. previne cancerul B. previne osteoporoza C. previne ateroscleroza D. poate instala starea de anemie E. poate instala starea de uremia 104. Cui se datorează scăderea asimilării calciului în organism: A. consumului excesiv de lapte B. consumului excesiv de minerale C. excesului de fosfor D. excesului de cazeină E. excesului de fructe

62

Grile – Complement multiplu 1. La bolnavii de diabet se urmăreşte ca-n urma consumului de glucide: A. energia eliberată să fie suficientă pentru a întreţine organismul în mişcare B. să se menţină nivelul glicemiei la valori normale C. să nu crească nivelul glicemiei D. să crească nivelul glicemiei E. să se atingă rapid un nivel de glicemie ridicată 2. Ce fel de legume şi fructe au voie să consume fără restricţie diabeticii: A. cartofi şi caise B. castraveţi, roşii, vinete C. pepene roşu şi galben D. legume şi fructe cu 5 % glucide E. legume şi fructe cu conţinut mai mare de 5 % glucide 3. Ce alimente trebuie obligat cântărite la un diabetic: A. legume şi fructe cu conţinut mai mare de 5 % glucide B. pâinea şi pastele făinoase C. carnea D. laptele, cireşele, caisele, fragii E. morcovii, ceapa, prazul 4. Ce alimente sunt interzise unui diabetic: A. zahărul B. prăjiturile cu zahăr C. băuturile cu zaharină D. băuturile cu zahărul invertit E. prăjiturile cu zaharină 5. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt reale: A. pentru un diabetic, pâinea dacă se consumă prăjită trebuie cântărită mai întâi B. pentru un diabetic, pâinea dacă se consumă prăjită trebuie cântărită după prăjire C. pentru un diabetic, pastele făinoase se cântăresc înainte de preparare D. pentru un diabetic, pastele făinoase se cântăresc după preparare E. pâinea şi pastele făinoase trebuie obligat cântărite 6. Cum trebuie să fie regimul pentru un diabet zaharat echilibrat: A. hipercaloric B. normocaloric C. hipoglucidic D. hiperglucidic 63

E. normolipidic 7. Care alimente sunt recomandate unui diabetic: A. pâinea albă necântărită B. pâinea intermediară sau hipoglucidică (cântărite) C. legume cu 15 % glucide, necântărite D. legume cu glucide sub 5 %, necântărite E. legume şi fructe cu 5 -70 % glucide, cântărite 8. Obezitatea este tratată prin: A. consum exagerat de glucide şi lipide B. dietă hipercalorică C. dietă hipocalorică D. exerciţii fizice E. medicaţie 9. Regimul alimentar în obezitate trebuie să fie: A. hipocaloric B. hipoglucidic C. hiposodat D. hiperlipidic E. hiperglucidic 10. În hiperurecemii, dieta urmăreşte: A. acidifierea urinei B. alcalinizarea urinei C. creşterea aportului de alimente bogate în purine D. scăderea aportului de alimente bogate în purine E. scăderea aportului de alimente care se pot transforma în purine 11. În hiperurecemii, dieta urmăreşte: A. acidifierea urinei B. alcalinizarea urinei C. creşterea diurezei D. scăderea aportului de alimente bogate în purine E. scăderea diurezei 12. În hiperurecemii se va evita să se consume: A. alimente bogate în acid oxalic, cum ar fi spanac, macriş, cacaua B. alimente bogate în acid oxalic cum ar fi: cartofi, roşii, fasole C. proteine de natură animală, ce provin de la animale tinere D. proteine de natură animală, ce provin de la animale bătrâne E. alimente cu aport crescut de sodiu 13. În ateroscleroză, principiile dietoterapiei sunt: A. reducerea aportului de sodiu şi creşterea aportului de potasiu B. creşterea aportului caloric C. scăderea aportului caloric D. scăderea grăsimilor naturale E. scăderea acizilor graşi polinesaturaţi 64

14. Eliminarea uraţilor este favorizată: A. prin diureză B. de consumul de lichide C. prin precipitarea sărurilor sub formă de tofi D. prin aglomerări de pietre E. prin aport hidric mărit 15. Factorii de risc în bolile cardiovasculare sunt: A. obezitatea B. diabetul zaharat C. sedentarismul D. consumul excesiv de alcool E. consumul insuficient de lipide 16. Prevenirea bolilor aterosclerotice cardiovasculare are ca obiective: A. menţinerea indicelui de masă corporală la valori cât mai mari B. menţinerea indicelui de masă corporală la valori normale C. reducerea aportului de acizi graşi saturaţi în favoarea acizilor graşi nesaturaţi omega 3 şi omega 6 D. consumul de principii antioxidante E. consumul de proteine vegetale într-un procent de 50 % 17. În dieta bolnavului cardiovascular se recomandă, după unii specialişti: A. un aport caloric adaptat la greutatea corporală a pacientului B. un aport mic de proteine, pentru a evita solicitarea mare a cordului C. un aport de sare redus D. un regim hiposodat E. un regim hipoproteic şi hipersodat 18. În diabetul insulinodependent obiectivele dietoterapiei sunt: A. asigurarea adecvată de lipide B. asigurarea adecvată de glucide C. corelarea administrării de insulină cu valoarea glicemiei D. corelarea dozei de insulină cu aportul de glucide E. corelarea dozei de glucagon şi calcitonină 19. Principiile de bază ale alimentaţiei unui diabetic insulinodependent, sunt: A. asigurarea greutăţii normale a organismului B. menţinerea greutăţii normale a organismului C. adaptarea necesarului caloric şi în funcţie de vârstă, sex, stare fiziologică, condiţii de muncă D. indiferent de oră, se poate administra oricum insulină E. administrarea insulinei este dependentă de ora mesei 20. De ce diabeticul trebuie să consume ‘’glucide lente’’: A. pentru că sunt uşor absorbabile B. pentru că sunt greu absorbabile C. pentru că nu determină o creştere marcantă a glicemiei, necesitând să fie mai întâi transformate în monozaharide D. pentru că nu determină o creştere marcantă a glicemiei, necesitând să fie mai întâi transformate în polizaharide E. pentru a evita formarea de glicogen şi glucagon 65

21. Ce fel de produse îndulcite avantajează un diabetic: A. cele ce conţin polizaharide B. cele ce conţin fructoză C. cele ce conţin numai zaharină D. cele cu indice glicemic mic E. cele cu indice glicemic mare 22. Ce fel de alimente pot consuma diabeticii: A. alimente cu îndulcitori sintetici B. alimente aglucidice fără nici o restricţie C. alimente aglucidice cu unele restricţii D. unele alimente după ce în prealabil au fost cântarite E. unele alimente, ce nu necesită obligat, cântărire 23. Prin ce se caracterizează alimentele aglucidice: A. sunt cele ce asigură energie mare pentru organism B. sunt cele ce se recomandă diabeticilor dar cu anumite restricţii C. sunt cele ce se recomandă diabeticilor fără nici o restricţie D. conţin cantităţi reduse de glucide, ce nu avantajează creşterea glicemiei E. sunt recomandate să se consume în litiazele urice 24. Ce fel de alimente sunt recomandate în diabet? A. alimente nerestrictive B. alimente ce trebuiesc obligat cântărite C. alimente ce sunt interzise D. alimente proteice şi glucidice E. alimente aglucidice fără nici o restricţie 25. Care sunt părerile recente ale specialiştilor, cu privire la raţia de proteine pentru un diabetic adult: A. să fie hiperproteică B. 0.8 g/kg corp/zi C. să fie hipoproteică D. să fie normoproteică E. echilibrată în toţi aminoacizi 26. Consumul de sodiu se consumă cu restricţii severe în caz de: A. afecţiuni cardiace B. insuficienţă renală C. hipertensiune arterială D. regim acido-bazic E. regim hidric 27. Administrarea de insulină la insulinodependenţi se face ţinând cont de unele aspecte: A. obligat, înainte, trebuie să se consume o gustare B. evitarea riscului de scădere bruscă a glicemiei C. periodic, se verifică valoarea glicemiei D. se poate consuma orice tip de aliment E. se pot consuma nerestrictiv numai alimentele cu 20 % glucide

66

28. Intoleranţa la fructoză influenţează valorile glicemiei. În acest context, care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: A. la persoanele suferinde de această intoleranţă, nu se administrează zahăr în hipoglicemiile severe B. la persoanele suferinde de această intoleranţă, se administrează zahăr în hipoglicemiile severe C. administrarea de zahăr va accentua hipoglicemia prin blocarea glicogenolizei D. administrarea de apă va accentua hipoglicemia prin blocarea glicogenolizei E. administrarea de zahăr va accentua hipoglicemia prin blocarea gluconeogenezei 29. Ce caracteristici prezintă dieta în hipoglicemii: A. să asigure necesarul energetic pentru desfăşurarea activităţii fiziologice B. să fie lipsită de consum de alcool C. să fie echilibrată în vitamine şi elemente minerale D. să fie hiperproteică E. să redreseze rapid hipoglicemiile 30. În ce constă regimul de cruţare digestivă : A. în folosirea alimentelor ce produc excitaţie motrică B. în folosirea alimentelor ce nu au acţiune excitosecretoare C. în folosirea mâncărurilor uşor încălzite D. în respectarea orelor de masă E. în servirea meselor la orice oră 31. In ce constă regimul de “cruţare digestivă”? A. este interzis a se consuma alimente excitosecretoare B. mesele trebuiesc servite la aceeaşi oră C. persoanele pot discuta contradictorii în timpul meselor D. persoanele în timpul mesei trebuie să fie calme, vor evita privitul la televizor sau discuţiile contradictorii E. alimentele excitosecretoare să fie uşor încălzite 32. Ce alimente sunt indicate în regimul de “cruţare digestivă”? A. carnea grasă şi ouăle fierte moi B. carnea slabă fiartă şi ouăle fierte moi C. pâinea proaspătă D. pâinea albă veche de o zi E. laptele, apele minerale alcaline plate 33. Ce alimente sunt indicate în regimul de “cruţare digestivă”? A. carnea grasă şi ouăle fierte moi B. carnea slabă fiartă şi ouăle fierte moi C. pâinea proaspătă D. pâinea albă veche de o zi E. ape minerale acide 34. Ce alimente nu sunt indicate în regimul de “cruţare digestivă”? A. carnea friptă sau afumată B. pâinea neagră ş/sau pâinea prăjită C. băuturile răcoritoare plate D. băuturile răcoritoare carbogazoase E. legumele fierte pasate 67

35. Ce se urmăreşte prin dieta unui bolnav de ulcer gastro-duodenal? A. să se reducă aciditatea sucului gastric B. să se reducă aciditatea urinii C. să se diminueze secreţia gastrică D. stomacul să fie cruţat de acţiunea factorilor excitanţi E. stomacul să fie supus la acţiunea factorilor excitanţi 36. Ce recomandări se dau unui bolnav de ulcer: A. să fie atent la modul de pregătire a alimentelor B. să fie calm când se odihneşte C. să fie calm când serveşte mesele, ce vor fi regulate D. să fie calm când serveşte unica masă din zi E. să ţină cont de temperatura preparatelor 37. Unele băuturi se exclud din dieta unui ulceros. De ce? Care sunt acestea? A. sunt stimulente ale creşterii în greutate B. sunt stimulente ale secreţiei gastrice C. cafeaua, cola D. apa minerală plată, apa potabilă E. băuturile alcoolice 38. Care sunt principiile generale ale dietei în bolile intestinale: A. se va asigura aportul de produse nutritive B. se vor reduce glucidele C. se vor consuma predominant glucide fermentescibile D. se vor evita fermentările datorate unui aport mărit de glucide E. se vor consuma alimente foarte reci şi/sau calde 39. Care sunt principiile generale ale dietei în bolile intestinale: A. se ţine cont de principiul regimului de cruţare digestivă B. se vor reduce glucidele C. să se consume fibre, în funcţie de tipul maladiei D. să se consume fibre indiferent de tipul bolii E. se vor consuma alimente foarte reci şi/sau calde 40. În diarea acută sunt recomandate alimentele: A. în primul rând lichidele şi soluţiile de rehidratare B. mucilagii de orez, morcovi fierţi şi proaspeţi C. cartofii fierţi D. pâine albă veche de o zi E. pâine prăjită 41. În diaree acută sunt recomandate: A. în primul rând lichidele şi soluţiile de rehidratare B. afumăturile şi cele ce conţin celuloză C. alimentele fără: celuloză, afumături sau condimente D. pâinea albă veche de o zi E. cartofii fierţi 68

42. Diareea cronică este datorată, în general de: A. leziuni intestinale B. malabsorbţii a unor produse nutritive C. un echilibru al florei intestinale D. un dezechilibru al florei intestinale E. steatoree 43. Care este remediul alimentar pentru constipaţia simplă, fără complicaţii? A. o dietă bogată în tanin B. o dietă bogată în fibre vegetale C. o dietă bogată în dulciuri concentrate D. consumul de pâine integrală E. consumul de pâine albă 44. În patologia hepatică, regimul alimentar urmăreşte: A. regenenarea ţesutului hepatic B. necrozarea ţesutului hepatic C. asigurarea unui aport de proteine adecvat D. refacerea ţesutului prin asigurarea de vitamine şi sărurile minerale adecvate E. menţinerea unei stări nutriţionale bune 45. Prin ce se caracterizează regimul alimentar în ciroză: A. este interzis cu desăvârşire consumul de proteine B. este interzis cu desăvârşire consumul de glucide C. este interzis cu desăvârşire consumul de alcool D. bogat în vitamine E. bogat în substanţele minerale 46. Afecţiunile biliare se caracterizează prin: A. deversarea ficatului în bilă B. pierderea capacităţii de concentrare a bilei C. pierderea capacităţii de acumulare a bilei D. metabolizarea bilei în timpul digestiei E. perturbarea de eliminare a bilei din vezicula biliară 47. Afecţiunile biliare se caracterizează prin: A. perturbări de evacuare a bilei în timpul digestiei B. pierderea capacităţii de concentrare a bilei C. pierderea capacităţii de evacuare a bilei în duoden D. metabolizarea bilei veziculare în timpul digestiei E. catabolizarea bilei în timpul digestiei 48. Care sunt maladiile cel mai frecvent întâlnite, ale căilor biliare: A. hepatita B. litiazele biliare C. litiazele renale D. colecistita E. dischineziile renale 49. În ce constă hipotonia veziculară? A. în accelerarea contracţiilor veziculare 69

B. C. D. E.

în reducerea contracţiilor veziculare acumularea de bilă în vezicula biliară evacuarea incompletă a bilei din intestin evacuarea incompletă a bilei din vezicula biliară

50. Printre alimentele cu efect colagog, se enumeră: A. uleiurile de benzină B. uleiurile vegetale alimentare C. derivatele lactate: lapte, brânză, urdă D. derivatele lactate: smântână, frişcă E. gălbenuşul de ou 51. În hipotonia veziculară se va evita: A. consumul de afumături B. consumul de carne grasă C. uleiul de măsline D. gălbenuşul de ou E. băuturile alcoolice 52. În pancreatita acută, se ajunge ca-n final: A. pancreasul să fie inflamat B. enzimele pancreatice să se reverse în zonele învecinate C. enzimele sucului gastric să se evacueze în bilă D. enzimele sucului intestinal să se reverse în zonele învecinate E. să aibă loc autodigestia pancreasului 53. Un bolnav de pancreatită acută (după 40 ore de la diagnosticare) va avea în vedere, următoarele: A. să se reţină de la ingestia de alimente următoarele 8 ore B. progresiv, se va realimenta, fără a stimula prea mult pancreasul C. progresiv, se va realimenta fără a inhiba pancreasul D. să-şi refacă pancreasul lezat E. să nu-şi stimuleze secreţia pancreatică 54. Ce se urmăreşte prin regimul alimentar, în maladiile renale: A. să se elimine sustanţele toxice B. să se menţină concentraţia normală de amoniac în sânge C. scăderea concentraţiei serice pentru produsul de catabolizare a proteinelor D. să se reducă concentraţia de uree din sânge E. să se păstreze un nivel scăzut al diurezei 55. Obiectivele dietoterapiei în afecţiunile renale sunt: A. eliminarea sustanţelor toxice din organism cu scăderea concentraţiei lor din sânge B. acumularea de substanţe toxice în organism C. evitarea suprasolicitării funcţiilor renale D. păstrarea optimă a diurezei E. creşterea volumului de urină până la instalarea anuriei 56. Reducerea severă a consumului de sodiu se recomandă în: A. diabetul zaharat B. boli de nutriţie C. cazuri grave de hipertensiune 70

D. insuficienţa renală cardiacă E. edeme 57.Care sunt indicaţiile comune pentru toate tipurile de litiaze renale: A. o diureză crescută B. o diureză redusă C. se va asigura o supraalimentaţie D. se va evita o supraalimentaţie E. se va evita supraponderabilitatea 58. Referitor, la dieta recomandată în litiazele renale, se fac următoarele afirmaţii: 1. e nevoie de o diureză crescută, indiferent de tipul litiazei 2. e nevoie de o diureză scăzută în funcţie de tipul litiazei 3. e nevoie de o alcalinizare a urinei indiferent de tipul litiazei 4. e nevoie de o alcalinizare a urinei în funcţie de tipul litiazei Care din afirmaţiile de mai sus reflectă neadevărul? A. nici una B. 2 şi 3 C. prima este o afirmaţie falsă D. a doua şi a treia E. a doua este o afirmaţie falsă 59. Ce alimente sunt permise în litiaza urică: A. apele minerale acide B. laptele C. apele minerale alcaline D. multe de natură vegetală E. numai carnea de porc 60. Scăderea aportului de proteine în litiaza urinară are repercursiuni asupra organismului? A. da, într-o oarecare măsură B. nu C. depinde D. variabil cu perioada de regim E. invariabile 61. Ce alimente se elimina/evită a se consuma, în litiazele oxalice: A. cele ce conţin baze purinice în cantitate crescută B. cele ce conţin baze purinice în cantitate scăzută C. cele ce conţin acid oxalic în cantitate crescută D. cele ce conţin principii alcalinizante E. cele ce pot elibera acid oxalic 62. Ce este interzis a se consuma în litiaza oxalică? A. alimente ce degradează acidul oxalic B. alimente ce degradează purinele C. alimente ce eliberează acid oxalic D. alimente bogate în calciu E. alimente fermentescibile 71

63.Cum influenţează aportul de calciu instalarea litiazei oxalice: A. funcţie de tipul litiazei renale B. creşterea, influenţează favorabil C. inducând precipitarea acidului oxalic, o favorizează D. inducând precipitarea acidului oxalic, nu o favorizează E. favorizează formarea de calculi renali 64. Ce alimente se interzic în litiaza oxalică? A. carnea şi derivatele B. cacaua şi ciocolata C. laptele şi derivatele lactate D. ce conţin acid oxalic E. ce pot elibera prin fermentaţie acidul oxalic 65.Ce urmăreşte dieta din litiaza fosfatică: A. să accentueze precipitarea fosfaţilor B. să se evite pricipitarea fosfaţilor C. datorită caracterului acidifiant, să solubilizeze fosfaţii D. să încludă alimente de natură animală, exclusiv laptele E. să elimine toate sărurile 66. Ce urmăreşte dieta din litiaza fosfatică: A. să limiteze aportul de calciu şi fosfor B. să evite precipitarea fosfaţilor C. să se consume alimente acidifiante D. să includă toate alimentele de origine animală E. să elimine fosfaţii 67.Ce alimente sunt interzise în litiaza fosfatică: A. laptele datorită aportului de fosfor B. laptele datorită aportului de calciu C. apele alcaline D. apele bogate în calciu E. fructele cu valenţe acide 68. Ce alimente sunt permise în litiaza fosfatică: A. legumele cu calciu puţin B. legumele cu calciu mult C. carnea, peştele şi mezelurile D. băuturile acide E. apele minerale alcaline 69. Cum influenţează aportul de calciu instalarea litiazei oxalice: A. funcţie de prezenţa antitrofinelor, o poate favoriza mai mult , sau mai puţin B. creşterea, influenţează favorabil C. inducând precipitarea acidului oxalic, o favorizează D. inducând precipitarea acidului oxalic, nu o favorizează E. favorizează formarea de calculi renali 70. Care sunt indicaţiile comune pentru toate tipurile de litiaze renale: A. o diureză crescută 72

B. o diureză redusă C. se va asigura o supraalimentaţie D. se va evita o supraalimentaţie E. se va urmări o creştere a solubilizarii calculilor renali 71. Care sunt motivaţiile pentru care o persoană adoptă ‘’o alimentaţie vegetariană’’: A. preocuparea de sănătate B. preocuparea pentru animale C. motive sociale D. motive economice E. motive religioase 72. Ce avantaje prezintă ’’dieta vegetariană’’: A. previne unele boli B. tratează unele boli C. măreşte riscul osteoporozei D. reduce osteoporoza E. creşte colesterolul 73. Ce avantaje prezintă ’’dieta vegetariană’’: A. previne alcalinizarea mediului intern al organismului B. previne cancerul C. previne bolile cardiovasculare D. creşte aportul de calciu E. reduce pierderile de calciu 74. Cum este argumentată prevenirea osteoporozei prin dieta vegetariană: A. datorită caracterului acid a dietei B. datorită caracterului alcalinizant a dietei C. favorizează asimilarea calciului în organism D. favorizează asimilarea fosforului în organism E. previne pierderile de calciu 75. Cui se datorează scăderea asimilării calciului în organism: A. consumului excesiv de lapte B. consumului excesiv de carne C. excesului de fosfor D. consumul alimentelor ce conţine trofine E. consumul alimentelor ce conţin antitrofine 76. Care sunt avantajele dietei vegetariene: A. accelerarea homeostaziei B. accelerarea asimilării unor antitrofine C. asigură necesarul de vitamine şi elemente minerale D. măreşte absorbţia fierului datorită aportului de vitamina C E. măreşte aportul de vitamina C 77. În alcătuirea regimului la sportiv, se respectă cerinţele energetice pe parcursul a unor etape. Care sunt aceste etape: A. etapa de iniţiere B. etapa de prelungire 73

C. etapa pregătitoare D. etapa competiţională E. etapa de refacere 78. Etapa pregătitoare pentru sportivi, constă în: A. etapa competiţională B. etapa de sfârşit C. etapa de refacere D. etapa de început E. etapa de prelungire 79. Etapa competiţionlă la sportivi constă în: A. etapa de refacere B. etapa de tranziţie C. preetapele ce preced concursul D. etapa de început E. ziua concursului 80. Etapa competiţionlă la sportivi constă în: A. zilele ce preced concursul B. etapa de tranziţie C. ziua concursului D. etapa de început E. ziua după concurs 81. Ce se urmăreşte prin regimul alimentar adecvat, în etapa pregătitoare al unui sportiv: A. dezvoltarea energetică B. dezvoltarea obezităţii C.dezvoltarea musculaturii D. dezvoltarea rezistenţei generale a organismului E. o creştere al aportului de proteine fosforate 82. Ce se urmăreşte prin regimul alimentar adecvat, în etapa pregătitoare (la început) al unui sportiv: A. dezvoltarea rezervelor de glicogen B. dezvoltarea musculaturii C. dezvoltarea rezistenţei generale a organismului D. dezvoltarea rezervelor de glicogen muscular E. o creştere al aportului de proteine fosforate 83. Ce se consumă la inceputul perioadei pregătitoare, de către un sportiv: A. glucide B. proteine C. vitamine D. acid lactic E. substanţe minerale 84. Ce vitamine în mod deosebit, se recomandă sportivilor la începutul perioadei pregătitoare: A. vitaminele liposolubile B. toate vitaminele hidrosolubile C. vitaminele complexului B D. vitamina C 74

E. vitaminele liposolubile din complexul B 85. Ce fel de proteine se recomandă să consume sportivii la sfârşitul etapei de pregătire al unei competiţii: A. proteine vegetale B. proteine animale C. proteinele din lapte D. proteinele din soia E. proteine din carne şi icre 86. Ce fel de proteine/ aminoacizi avantajează sportivii la sfârşitul etapei de pregătire al unei competiţii: A. proteinele animale B. proteinele ce conţin fosfor C. proteinele ce conţin soia D. glicocolul E. metionina 87. Ce compuşi biochimici sunt implicaţi în metabolismul unui sportiv (la sfârşitul etapei pregătitoare), pentru a obţine performanţe: A. glucidele B. glicocolul C. creatina D. metionina E. colina 88. Ce compuşi biochimici sunt implicaţi în metabolismul unui sportiv (la sfârşitul etapei pregătitoare), pentru a obţine performanţe: A. acetil colina B. glicocolul C. creatina D. metionina E. acetil CoA 89. Ce aminoacizi sunt importanţi în metabolismul unui sportiv pentru efectuarea unui efort fizic: A. glicerina B. glicerolul C. glicocolul D. metionina E. glutenul 90.Ce aminoacizi sunt importanţi în metabolismul unui sportiv pentru efectuarea unui efort fizic: A. creatina B. glicocol C. glicina D. metionina E. acetilcolina 91. În ce constă regimul alimentar în perioada etapei competiţionale la un sportiv: A. în alimente aglucidice B. în alimente glucidice C. în alimente calorice D. în alimente energetice 75

E. în alimente vitaminice 92. Ce se asigură prin regimul alimentar la un sportiv în etapa competiţională: A. rezervele de glucoză serică B. rezervele de glicogen endogen C. rezervele de glicogen hepatic D. rezervele de glicogen muscular E. rezervele de glicogen exogen 93. Ce se asigură prin regimul alimentar la un sportiv în etapa competiţională: A. scăderea rezervelor de glucoză lentă B. creşterea rezervelor de glicogen hepatic C. creşterea rezervelor de glicogen muscular D. creşterea rezervelor de glucagon E. creşterea raţiei proteice 94. Din ce fel de alimente se asigură raţia de proteine la sportivul de performanţă, în perioada etapei de desfăşurare al unui concurs: A. carne B. brânzeturi C. paste făinoase albe D. orez E. concentrate proteice 95. Cum se poate reface un sportiv, după participarea la un concurs: A. asigurându-i o alimentaţie de urgenţă B. asigurându-i un regim acidifiant C. asigurându-i un regim alcalinizant D. asigurându-i brânzeturi nefermentate E. asigurându-i odihnă 96. Ce se asigură sportivului prin alimentaţia de urgenţă: A. să-şi refacă substanţele toxice în organism B. depozitul de toxine în organism C. să-şi refacă echilibrul hidromineral D. să înlăture boala E. să-şi refacă echilibrul factorilor nutritivi

Bibliografie 1. Denisa Mihele, 2004 - Nutriţie, Dietoterapie şi Compoziţia alimentelor, Multi Press International (Cap. 4) 2. Rodica Cuciureanu, 2005 -Elemente de Igiena Alimentatiei, Ed. “Gr.T.Popa”, UMF. Iaşi (Cap. 14)

76

Răspunsuri Tematica 1 Grile - Complement simplu 1. B 2. B 3. D 4. D 5. C 6. C 7. E 8. A 9. B 10. D 11. B 12. A 13. B 14. C 15. A 16. A 17. C 18. B 19. A 20. A

21. C 22. B 23. C 24. C 25. C 26. C 27. C 28. E 29. B 30. D 31. C 32. B 33. B 34. E 35. C 36. C 37. B 38. A 39. B 40. E

41. A 42. C 43. E 44. C 45. E 46. D 47. C 48. A 49. D 50. A 51. A 52. E 53. E 54. B 55. B 56. A 57. C 58. B 59. B 60. E

Tematica 1- Complement multiplu 1. A, C, E 2. B, D 3. C, D, E 4. A, C, D 5. C, E 6. B, C, E 7. C, D, E 8. A, B, D 9. A, B, C, E 10. A, C, D 11. B, D, E 12. B, C, D 13. A, B, C, D 14. A, B, D 15. C, E 16. C, D ,E 17. B, C, E 18. B, C 19. A, C, E 20. B,C, D

21. B, C, D 22. A, B, C, D 23. B, D 24. C, D 25. A, B,C, E 26. B,C, D 27. B,C, D 28. B, D,E 29. B, D,E 30. A, C 31. A, B, D 32. A, B 33. C, D 34. B, C, E 35. C, D 36. B, E 37. B, C 38. B, C, D 39. A, B, C 40. A, B

41. B, C, E 42. B, C, D, E 43. A, B, C, E 44. A, B, C, E 45. B, C, D 46. A,B,C,D 47. A, C, D 48. A,B,C,E 49. A,B,C, D 50. A,C, D,E 51. A, B, C, E 52. A,C, E 53. B,C, D 54. B,C,D 55. C, D, E 56. B, D, E 57. A, B, C 58. B, C, D 59. A, B, C 60. A, B, C

61. A, B, D 62. C, D, E 63. A, B, D 64. A, B,D 65. A, B,D 66. B, D, E 67. A, C, E 68. A, B, C 69. C, D, E 70. B,C, D,E 71. A, B, D, E 72. A, B, D 73. A, D, E 74. A,C, E 75. A, B, E 76. A,C, D,E 77. B, C, D,E 78. B, C, E 79. C, D, E 80. C, D, E 77

Tematica 2- Complement simplu 1. C 2. D 3. C 4. A 5. B 6. D 7. A 8. C 9. B 10. B 11. C 12. D 13. C 14. D 15. C 16. C 17. B 18. C 19. D 20. A

21. C 22. A 23. C 24. C 25. C 26. D 27. D 28. C 29. A 30. B 31. C 32. D 33. C 34. A 35. B 36. C 37. D 38. E 39. C 40. A

41. C 42. A 43. A 44. C 45. D 46. B 47. D 48.C 49.C 50. A 51. D 52. C 53. A 54. B 55. B 56. C 57. B 58. D 59. C 60. B

61. C 62. A 63. C 64. B 65. A 66. B 67. C 68. B 69. A 70. D 71. A 72. C 73. C 74. A 75. A 76. C 77. D 78. D 79. D 80. B

Tematica 2- Complement multiplu 1. A,B,E 2. C,D 3. A, B, C 4. A, B, C, E 5. A, C, D 6. A, B, D 7. A, B, D 8. A, C, D, E 9. B, C, D 10. B, C, D 11. A, C, E 12. C, D, E 13. B, E 14. B, C, E 15. D, E 16. B, C 17. B, C, D 18. A, C, D 19. A, E 20. B, C

21. A, D, E 22. B, C, D 23. B, C, D 24. B, C, D 25. B, C, E 26. A, C, E 27. A, B, C 28. A, C, D 29. D, E 30. C, D, E 31. A, C, D 32. A, B, D 33. A, B, D, E 34. A, B, D 35. B, D 36. B, D, E 37. A, B, C 38. A, C 39. A, D, E 40. A, C, E

41. B, C 42. A, C, D 43. B, D, E 44. A, C, E 45. B, D, E 46. B, C, D 47. A, B, D 48. A, B, D 49. B, C, D 50. A, C, E 51. B, C, D 52. A, C, D 53. B, C, D 54. B, C, D 55. A, B, C, D 56. B, C, E 57. A, B, E 58. A, D, E 59. A, D, E 60. A, C, E

61. A, B, C, D 62. A, B, E 63. A, B, C, D 64. A, B, C 65. B, E 66. B, C, D, E 67. C, D, E 68. B, C, D, E 69. B, C, E 70. A, B, C

78

Tematica 3- Complement simplu 1. C 2. D 3. A 4. D 5. A 6. C 7. B 8. D 9. B 10. C 11. C 12. D 13. B 14. A 15. D 16. B 17. B 18. C 19. B 20. C 21. B 22. C 23. A 24. A 25. C 26. D

27. A 28. D 29. D 30. C 31. E 32. D 33. C 34. D 35. C 36. C 37. B 38. A 39. C 40. C 41. D 42. C 43. B 44. C 45. C 46. B 47. A 48. D 49.A 50. D 51. A 52. D

53. D 54. E 55. B 56. C 57. C 58. E 59. C 60. A 61. B 62. C 63. D 64. C 65. C 66. A 67. C 68. B 69. D 70. D 71. D 72. C 73. D 74. C 75. A 76. A 77. B 78. C

79. A 80. B 81. C 82. E 83. C 84. D 85. E 86. C 87. B 88. C 89. C 90. C 91. A 92. E 93. C 94. B 95. C 96. C 97. A 98. A 99. C 100. B 101. C 102. D 103. D 104. C

79

Tematica 3- Complement multiplu 1. B, C 2. B, C,D 3. A, B, D, E 4. A, B, D 5. A, C, E 6. B, C, E 7. B, D, E 8. C, D, E 9. A, B, C 10. B, D, E 11. B, C, D 12. A, C, E 13. A, C, D 14. A, B, E 15. A, B, C, D 16. B, C, D, E 17. A, B, C, D 18. A, B, C, D 19. A, B, C, E 20. B, C 21. A, B, D 22. A, B, D, E 23. C, D 24. A, B, C, E

25. B, D, E 26. A, B, C 27. A, B, C 28. A, C, E 29. A, B, C, E 30. B, C, D 31. A, B, D 32. B, D, E 33. B, D 34. A, B, D 35. A, C., D 36. A, C, E 37. B, C, E 38. A, B, D 39. A, B, C 40. A, B, D 41. A, C, D 42. A, B, D , E 43. B, C, D 44. A, C,D, E 45. C, D, E 46. B, C, E 47. A, B, C 48. B, D

49. B, C, E 50. B, D, E 51. A, B, E 52. A, B, E 53. A, B, D, E 54. A, C, D 55. A, C, D 56. C, D, E 57. A, D, E 58. B, D, E 59. B, C, D 60. A, C, D 61. C, D, E 62. C, D, E 63. B, C, E 64. B, C, D, E 65. B, C, D 66. A, B, C, E 67. A, B, C, D 68. A, C, D 69. A, B, C, E 70. A, D, E 71. A, B, D, E 72. A, B, D

73. B, C, D, E 74. B, C, E 75. B, C, E 76. C, D, E 77. C, D, E 78. B, D 79. C, E 80. A, C, E 81. C, D, E 82. B, C, E 83. A, B, C 84. C, D 85. B, C, E 86. A, B, D, E 87. B, C, D, E 88. A, B, C, D 89. C, D 90. B, C, D 91. B, C, D, E 92. B, C, D 93. B, C, E 94. A, B, E 95. A, C, D, E 96. C, D, E

80