Dictionar de termeni medicali

April 29, 2017 | Author: Iulya | Category: N/A
Share Embed Donate


Short Description

Un dictionar util pentru studentii de la medicina, asistenti medicali, medici practicieni....

Description

X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

Scurt istoric Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobafldeasca un grad de consistent;! abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentm efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, inca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitStile vietii, proveneau din parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, ^digit" era latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distant dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distant dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice $i variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distan^elcr, volumelor si greutatii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolutie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi §i masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitom", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima incercare de instituire a unui sistem national de greutafi si masuri a apartinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Na{ionale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de ^timfe din Paris sa propuna Societa^ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, m schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unitati sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitati metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subiectui stabilirii unei uniformita}i in greutafi, masuri si monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitafilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta modificare era condifionata si de dezvoltarea stiinfelor tn care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa menfionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat un prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiinfarea, prin acorduri diplo-matice, m 1873, a Biroului International de Masuri si Greutafi. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanfi din 17 state au semnat la Paris Conventia Interna{ionala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta{i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutati (CIPM). Intreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinta Generala de Masuri si Greutafi (CGPM), care cuprinde specialisti din toate {arile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate {arile. In anul 1960, la urmatoarea Conferinfa, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate {arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI Unitaflle de masura utilizate m SI se clasifica in: A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare. 1155

X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA tN MEDICINA

Scurt istoric Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobaftdeasca un grad de consistenta abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentru efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, mca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitS-tile vietii, proveneau dm parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, "digit" era. latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distanfa dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distanfa dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice ^ variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distantelor, volumelor si greuta(ii. Haosul si varietatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolufie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi si masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitorii", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1996). Prima mcercare de instituire a unui sistem national de greuta{i si masuri a aparfinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Nationale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de §tiinte din Paris sa propuna Societa{ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, in schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unita{i sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitap metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subieclul stabilirii unei uniformitafi in greutafi, masuri fi monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitatilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta moditicare era conditionata si de dezvoltarea stiintelor m care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa mentionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat tin prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiintarea, prin acordun diplo-matice, in 1873, a Biroului International de Masuri si Greutati. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanti din 17 state au semnat la Paris Conventia Internationala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou International de Masuri si Greuta^i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutafi (CIPM). Tntreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinfa Generala de Masuri si Greutati (CGPM), care cuprinde specialist! din toate tarile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate farile. In anul 1960, la urmatoarea Conferin{a, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate (arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI Unitafile de masura utilizate in SI se clasifica in:

A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare. 1155

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA

A. Unitafile fundamentale sunt in numar de sapte: Marimea.fizica •__________Denumirea unitafti de masura Simbohd acesteia 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Lungime Masa Timp Intensitatea curentului electric Temperatura termodinamica Intensitate luminoasa Cantitate de substanfa

metru kilogram secunde amper kelvin candela mol

m kg s A K cd mol

Defmifiile unitatilor fundamentale sunt urmatoarele: • Metrul (m) este unitatea de lungime si reprezinta drumul parcurs de lumina in vid m timp de 1/299 792 458 dintr-o secunda. • Kilogramul (kg) este unitatea de masa; el este egal cu masa prototipului international (etalon) din plati-na iridata care se pastreaza la BIPM (Sevres). • Secunda (s) este unitatea de timp si este egala cu 9192631770 perioade ale radiafiei corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele energetice hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133. • Amperul (A) este unitatea de masura a intensitatii curentului electric si reprezinta intensitatea unui curent electric constant care, mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinita si cu secpunea circulara neglijabila, asezate in vid, la o distanta de un metru unul de altui, ar produce intre aceste conductoare o forfa egala cu 2 x 10-7 newtoni pe o lungime de un metru. • Kelviniil (K) este unitatea de temperatura termodinamica si este egal cu o fractiune de 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. • Candela (cd) este unitatea de intensitate luminoasa si reprezinta intensitatea luminoasa intr-o direcfie data a unei surse care emite o radiate monocromatica cu fi-ecven^a de 540 x 1012 hertzi si a caret intensitate energetica in aceasta direcfie este 1/683 dintrun watt pe steradian. : • Molul (mol), unitatea de masura pentru cantitatea de substanta, este cantitatea de substanfa dintr-un sistem care contine un numar de entitafi elementare egal cu eel al atomilor de carbon din 0,012 kg de car-: bon 12; ori de cate ori se foloseste unitatea mol trebuie specificate unitafile elementare, care pot fi: atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupe specificate de asemenea particule. Specialistii din domeniul metrologiei considera ca unitatile de masura pentru marimile fundamentale, ca §i numarul acestor marimi nu sunt stabilite pentru totdeauna, ele evoluand m functie de necesitatile dezvoltarii stiin{elor si tehnicii. Este cert, de exemplu, ca etaloanele pentru unitatile fundamentale sunt perfectionate continuu, deoarece trebuie sa indeplineasca o serie de condi{ii, unele extrem de greu de realizat: sa poata fi reconstituite (reproduse) in orice laborator de metrologie, sa prezinte o vara{ie minima sub influenta factorilor de mediu (temperatura, pre-siune, umiditate etc.), sa poata fi folosite in mod simplu in tehnica masurarii, sa fie alcatuite din materiale care nu se modifica structural (fizico-chimic) in timp. Deocamdata, etalonul eel mai departe de conditiile ideale este eel pentru kilogram, dupa cum etaloanele pentru metru (indeosebi) si secunda au evoluat considerabil. Dupa cum, nu este exclus ca in viitor sa fie necesara elaborarea sau adaptarea unor unitati fundamentale noi. B. Unita{ile derivate sunt extrem de numeroase si pot fi- clasificate m trei grupe: a) in funcfie de unita{ile fundamentale: —

ane volum

metru patrat metru cub

m2 m3

-

viteza acceleratie densitate concentratie luminanta

metri pe secunda metri pe secunda la patrat kilogram pe metru cub mol pe metru cub candela pe metru patrat :

m/s m/s2 kg/m3 mol/m3 cd/m2 i|

b) cu denumiri speciale (de obicei nume de cercetatori): Unitate

Denumire Simbol

Origine

frecven{a forta

hertz H newton N

Hemrich Rudolf Hertz (1857-1894) Isaac Newton (1642-1727)

1156

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MASURA IN MEDICINA

pascal joule

presiune lucru mecanic, energie, cantitate de caldura putere, flux energetic cantitate de electricitate tensiune/potenhal electric

Blaise Pascal (1623-1662) James Prescott Joule (1818-1889)

Pa J

watt WC

coulomb volt farad ohm - Siemens - mho, de la ohm weber henry tesia becquerel

capacitate electrica rezisten(a electrica conductanfa electrica flux de inductie magnetica inductanfa mductie magnetica activitatea unui radionuclid doza absorbita de radiatii flux luminos iluminare luminoasa

James Watt (1736-1819) Charles Augustin de Coulomb (1736-1806) Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (1745-1827) Michael FQS (v.), citit invers Faraday (1791-1867) Georg Simon Ohm (1789-1859) Ernst Wemer Siemens (1816WHT 1892) Bq Gy

v

Wilhelm Eduard Weber (1804-1S91) Joseph Henry (1797-1878) Nikola Tesia (1856-1943) Henri Antoine Becquerel (1852-1908) Stephen Gray (1666-1736) 1m lat. lumen = ceea ce lumineaza Ix lat. lux, lucis = lumina, claritate

gray

lumen lux

Obs.: prefixul tera si unitatea tesia au acelasi simbol T. c) unitafi care se exprima folosind denumiri speciale: ex- viscozitate dinamica - pascal x secunda, tensiunea superficiala newton / metru. C. Unitafile suplimentare sunt doua: unghi plan radian rad unghi solid steradian sr Prezentam in continuare prefixele sistemului international care servesc la formarea de multipli sau sub-multipli zecimali ai unitatilor. Ele sunt mentionate ca un exponent care se aplica simbolului in ansamblul sau si nu simbolului unitatii de la care se porneste. Astfel, 1 cm se scrie 10'2 m. In plus, nu se utilizeaza prefixe com-puse. Ex.: a mia parte dintr-un micrometru (lO^lO"6 m) reprezinta un nanometru, adica 10'9 m. Prefixele exa si penta din tabelul alaturat nu fac parte din SI, nefiind utilizate decat cu totui exceptional. Toate prefixele desemnand multipli sunt de origine greaca. In ceea ce priveste prefixele pentru submultipli, primele trei sun»de origine latina, urmate de doua de origine greaca, un prefix de origine italiana (pico) si doua de origine daneza (alto, din deformarea cuvantului danez atten = optsprezece si femto, provenind din danezul femten = cincisprezece). Factor de multiplicare 1011 1015 1012 lO9 106 103 102 101 1 10-1 10-2 10-3 10-6 10-9 10-12 10-15 10-18

Prefix exa penta tera giga mega kilo hecto deca

Simbol E P T G M k h da

deci centi mili micro nano pico femto atto ,

d c m U n P f a

1 000 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 000 1 000 000 000 000 1 000 000 000 1 000 000 1 000 100 10 ' 1 0,1 0,01 0,001 0,000001 0,000000001 0,000000000001 0,000000000000001 0,000000000000000001 1157

SISTEMUL INTERNATIONAL (81) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA tn radiobiologie se utilizeaza o serie de unitati specifice:

Defmitii Unitati vechi Unitati not Conversie 7. Activilatea uniii radioizotop .Curie (Ci) . . Becquerel (Bq) . I Ci = 3,7xl010 Bq (radionuclid)'. (activitate a 1 gram de radiu) 1 dezintegrare/s , numarul de nuclee radioactive 1 Ci = 3,7-1010 dez/s care se dezintegreaza in unitatea de timp. 2. Doza absorbita (A): Rad (rd) .• Gray (Gy) 1 Gy = 100 rad manme dozimetrica fundamentals 1 rad .= 0,01 J/kg 1 Gy = 1 J/kg definita ca energia medie cedata . •, . de radiatia ionizanta unitatii de masa imediata. , ,• . .. In continuare, mentionam alte doua marimi dozimetrice de baza, elaborate conform conceptelor aetuale din radiobiologie: • Doza echivalenfa H/m: doza absorbita, in tesutui sau organul T, ponderata pentru calitatea radiatiei R. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). ' ' " .' • Doza efectiva E: suma ponderata a dozelor echivalente provenite din expunerea extema si'intBma, efectuata pe toate tesuturile si organele corpului. Unitatea de masura este sievert-ul (SV). Se mai disting: doza echivalenta angajata, doza efectiva angajata, doza evitabila etc. Pentru medicii din domeni-ile de utilizare a radiatiilor ionizate (in diagnostic sau terapie) sunt extrem de utile anexele 1-5 ale Normelor de secu-ritate radiologica, publicate m Monitomi Oficial al Romaniei, nr. 404 bis, din 29 august 2000.

SI in medicina Posibilitatile de evaluare cantitativa in medicina, 'tndeosebi a 'unor parametri biochimici, s-au extins mtr-un ritm inimaginabil in urma cu cateva decenii. Metodele s-au diversificat, sensibilitatea unora dintre acestea a cres-cut, se dezvolta vertigines analizoarele biochimice automatice, se extinde gama biosenzorilor, astfel incat pufine dia-gnostice se mai pot sus^ine fara investigatii de ordin cantitativ, paraclinice. Pe de alta parte, aspira{ia catre o expri-mare cantitativa cat mai exacta este limitata de variabilitatea biologica, diferentele naturale dintre diferiti subiecfi sau populatii umane, de unde dificultatea de a stabili valorile normale ale constantelor biologice. De aceea, m locul conceptului valorilor normale s-a consacrat in ultimii ani eel al valorilor de referinta, care se obtin pentru o anu-mita populatie umana, dupa definirea acesteia si pe baza unor criterii de ordin statistic. . .. • Dezvoltarea evaluarii cantitative in medicina, uneori excesiva sau chiar exagerata atunci cand este consecinta concurentei dintre firmele producatoare de aparatura si nu a unor necesitati reale, a impus utilizarea Sistemului International de unitati de masura. tn acest scop, A 30-a Adunare Mondiala a Sanatafii a adoptat la 18 mai 1977 o rezolufie asupra introducerii SI in medicina. Cu aceasta ocazie au fost formulate o serie de precizari necesare adap-tarii SI particularitatilor de exprimare cantitativa in medicina, iar ulterior standardizarea unitafilor de masura in medicina, bazata pe SI, a continuat in cadrul a numeroase comisii, comitete sau conferinte. Pe langa Organiza(ia Mondiala a Sanata(ii. s-au implicat indeosebi Comisia de Chimie Clinica a Uniunii Internationale de Chimie Pura si Aplicata, Federatia ln(crna(ionala de Chimie Clinica, ComitetuI International pentru Standardizarea in Hematologie, Asociafia Mondiala a Societatilor de Patologie, la care s-au adaugat ulterior alte comisii, aparpnand aproape tuturor domeniilor medicinii. . In principiu, prm introducerea SI m medicina, terminologia medicala din domeniul masurarilor a devenit clara si a fost posibila pentru prima oara o exprimare uniforma a rezultatelor. Aceasta cu conditia ca SI sa fie cunos-cut si utilizat de intregul corp medical si de publicafiile medicale. Prin adaptarea SI, o serie de unitati vechi nu mai sunt utilizate: • angstrom (A), care in SI reprezinta 0,1 nanometru (nm); • dalton, care este echivalent cu 0,9921 din unitatea atomica de masa; totusi, aceasta imitate (cii Simbolul Da) se mai utilizeaza in desemnarea masei moleculare relative (M,) a unor molecule, Indeosebi a pro-teinelor; • ' • milimicron (m(i), care este inlocuit de nanometru (nm); 1158

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MA8URA TN MEDICINA

• Y (gamma) este locuita de microgram (p.g); • A. (lambda) este locuita de microlitru (u.1); • torr este echivalent cu 0,1333 kilopascal (kPa). Aplicarea SI a impus o serie de modificari ale modului de exprimare a rezultatelor. !n continuare enumeram majoritatea acestor modificari, cu mentionarea domeniilor medicale in care ele se aplica in mod deosebit: • Cantitatea unei substance se exprima prin unitatea fundamentals denumita mol sau prin submultiplii aces-tuia, fiind inlocuit astfel gramul sau miligramul. Prin definitie, o solute molara contine 1 mol din sub-stanfa considerate Tntr-un volum lichid de 1 litru. Cea mai mare parte a rezultatelor din biochimia clinica se exprima in concentratie molara, fara sa fie necesar sa se precizeze "pe litru", deoarece litrul este referen-tialul volumic universal. Concentratia se poate exprima, cand este cazul, si in submultipli ai molului: mili-mol (mmol), micromol (umol), nanomol (nmol), picomol (pmol) si femtomol (fmol). Prin urmare, ori de cate ori greutatea moleculara a unei substance este cunoscuta cu precizie, rezultatele sunt exprimate in concentratie molara. 0 excep(ie: proteinele totale din serul sanguin, plasma sanguina, urina, LCR sau orice alt lichid biologic, atunci cand masa moleculara medie, chiar aproximativa, nu este cunoscuta. In aceste cazuri, rezultatele se pot exprima in unitafi ponderale: g/1, mg/1, ng/1, pg/1. Se va tine seama, insa, de faptui ca litrul inlocuieste ca unitate de volum 100 ml sau decilitrul (dl), deci obligatoriu toate concentratiile vor fi raportate la litru. Daca un anumit rezultat este exprimat in g/1 sau in u.g/1 pentru o substan^a a caret masa moleculara este cunoscuta, acesta poate fi usor convertit in mmol sau umol impartind valoarea ponderala prin masa moleculara a substanfei considerate. Exprimarea molara a concentratiilor prezinta un avan-taj extrem de important: valorile numerice ale concentratiilor unor substanfe dintre cele mai diferite, exprimate m mol sau submultipli acestuia, devin imediat comparabile, ceea ce nu este posibil in cazul exprimarii rezultatelor in maniera clasica. Parametri biochimici diferi(i devin comparabili deoarece un mol de substanfa contine acelasi numar de unitati elementare (molecule), indiferent de natura substan^ei, reprezen-tat de numarul lui Avogadro (6,023 x 1023 molecule/mol). Rezulta ca utilizarea unitatii mol implicS o schim-bare conceptuala in dimensiuni, de la masa la particule active, in organism, constituentii chimici reac-tioneaza intre ei in functie de numarul de molecule prezente in mcdiile vii, si nu in func^ie de ma-sele lor. Or, exprimarea molara a concentra{iei permite cunoasterea exacta a numarului de particule (molecule) ale unor substance dintre cele mai diferite din organism. Ca urmare, au putut fi clarificate o serie de aspecte de biochimie clinica sau de fiziopatologie determinate de variafiile concentratiilor moleculare. • Uneori, exprimarea molara impune modificarea radicala a modului "traditional" de prezentare a unor date. De ex.: o concentrate de 0,40 g/1 uree reprezinta m noul sistem 6,64 mmol/1, iar hemoglobina se exprima in mmol/1, considerand masa moleculara corespunzatoare. Valoarea m mmol se obfine multiplicand valoarea. in g/1 cu 6,21xl0-3. • • Katalul (kat) sau subunitatile acestuia (ukat, nkat) miocuiesc unitatea intemationala (UI) pentru exprimarea activitatii enzimatice. Un katal reprezinta activitatea enzimatica ce catalizeaza un mol de substrat pe secunda. Pentru conversia rezultatelor se utilizeaza urmatoarele relatii: 1 kat = 6x 107 UI; 1 UI = 16,67 nkat. • Numarul diferitelor elemente celulare din sange (sau din alte lichide biologice) trebuie raportat nu la mm3, cum se procedeaza traditional, ci la litru (1). Este clar ca in aceste condifii, in cazul eritrocitelor (mai ales), dar si al trombocitelor, se ajunge la valori numerice foarte mari. De ex.: 4,6 milioane eritrocite/mm3 devin 4,6 x 1012 eritrocite/1; 4500 leucocite/mm3 reprezinta 4,5 x 109 leucocite/1, iar 150000 plachete/mm3 reprezinta 150 x 109 plachete/1. Se stie ca pentru 109 corespunde prefixul giga-, iar pentru 1012 - prefixul tera-. Deoarece simbolurile prefixelor men{ionate sunt G si, respectiv T, ele pot fi confundate cu sim-bolurile unitaUlor de flux magnetic tesia (T) si gauss (G) si de aceea se prefera utilizarea valorilor numerice ale elementelor celulare ca atare, fara men{ionarea prefixelor. • 0 modificare care a generat discutii (si, in unele cazuri, chiar o amanare m introducerea m practica masu-, rarilor) o constitute utilizarea ca unitate pentru presiune a pascalului (Pa) sau a kilopascalului (kPa), renun-. tandu-se la vechile unitati: milimetri coloana mercur (mmHg), centimetri coloana apa (cmH^O), torr si at-mosfera. Astfel, tensiunea (presiunea) arteriala se exprima In kilopascali, si nu in milimetri coloana mercur. De menfionat ca in cardiologie s-a convenit pe plan international utilizarea in continuare, o perioada de timp, a unitatii mmHg. • Timpul se mascara in secunde, si nu in minute sau ore. Astfel, clearance-ul se exprima in muilitri pe secunda, si nu in mililitri pe minut. 1159;

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

• Vechile unitati calorie (cal) §i kilocalorie (kcal) se.inlocuiesc cu joule (J) §i kilojoule (kJ). • Puterea (forta) se exprima in newtop,(N), iar lucrul mecanic m joule (J), **

*

Utilizarea sistematica a SI de unita^i §i a recomadarilor ce decurg din acesta, in" exprimarea rezultatelor de laborator §i paraclinice, s-a extins considerabil in ultimii ani. Utilizatorii de rezultate exprimate in unitati conventio-nale au la dispozi{ie factori de conversie in unitati apartinand SI.

1160

XIII. GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

Este posibil ca utilizatorii dictionarului sa fie surprinsi de includerea acestei sectiuni in volumul de fata. In realitate, terminologia medicala populara romaneasca este inca, m unele regium ale \axu, vie si chiar productiva, prin neologismele care mai apar si in prezent, chiar daca ele sunt putine. Initial, am avut intentia ca pe calea colaborarii cu o serie de medici practicieni din mediul rural sa fie redata, macar partial, terminologia populara cu circulatie regionala. Rezultatele nu au fost chiar pe masura speran(elor si, m consecin{a, sursa de baza a ramas bibliografia. Cele mai importante contributii in domeniul studiului terminolo-giei medicale populare romanesti apartin unor lingvisti si filologi. Dintre toate lucrarile, cartea lui I.-Aurel Candrea - Folclorul medical roman comparat. Privire generals. Medicina magica, aparuta in prima editie la Casa §coalelor, in 1944, si publicata intr-o noua editie recent, la Editura POLIROM din lasi, este excepfionala, autorul stralucind prin eruditie si calitatea informatiei. 0 a doua lucrare de mare interes pentru intreg corpul medical o are ca autoare pe Maria Purdela Sitaru si este intitulata Etnomedicina lingvistica (Edit. Amarcord, Timisoara, 1999). In opinia autoarei mentionate, care este cea mai autorizata cercetatoare in domeniul terminologiei medicale populare romanesti (remarcata de Al. Graur inca din 1982, in articolul Medicina lingvistica, publicat in Muncitorul sanitar, nr. 36/1566); "In cadrul perspectivei lingvistice de inregistrare si interpretare a impresionantei ars si materia medica populare pot fi distinse urmatoarele orientari: cea etimologica (preponderent comparativist-folclorica sau descriptivista), cea dialec-tologica (din unghiul de vedere al geografiei lingvistice), cea onomasiologica si semantica si cea interdisciplinara" (op. cit., p. 31). Daca ne referim strict la tennenii medicali populari cuprinsi m acest capital al dictionarului, unii dintre acestia au disparut sau circula rar $i pe arii restranse. Destule cuvinte sau sintagme sunt subtile, nascute din inteligen{a populara, ca si dintr-un spirit de observatie, uneori surprinzator. Metaforele se imbina uneori cu farmecul limbajului popular si cand ne gandim ca multe cuvinte din aceste pagini, cu o vechime considerabila, dispar incet, asemenea zapezii cand primavara soseste dupa o iama grea, este fireasca o nostalgic pentru lumea cuvintelor de odmioara. " . Dintr-o perspectiva pragmatica, cunoasterea termenilor medicali aflati inca m circulatie poate servi la ame-liorarea comunicarii medic-pacient si acesta ar putea fi rostui glosarului, chiar daca el reprezinta doar o colectie de cuvinte si locutiuni. Dialogul medic-pacient se desfasoara la doua mveluri de limbaj diferite: medicul arc nevoie de termeni precisi, indeosebi anatomici, pentru localizarea bolii, ca si de o exprimare cat mai clara a simptomelor. Bolnavul poate indica sediul si caracteristicile doar aproximativ sau intr-un cod verbal cu totui diferit, dupa cum se poate observa clar din acest glosar. Uneori, bolnavii si indeosebi bolnavele recurg la eufemisme pudice, generate atat de evenimentui care il rq»rezinta o consultatie medicala, cat si de o anumita educatie. Alteori este evidenta o opozitie intre terminologia medicala si cea populara, pana la impresia de vulgaritate, care trebuie perceputa cu intelegere pentru ca fiecare pacient utilizeaza cuvinte din mediul sau de viafa, uneori chiar din copilarie (deoarece boala poate induce o regre-siune catre vocabularul infantil). Cultura pacientului, tentaUa disimularii ca si opusul acesteia, o franchete care conduce la exagerari complica si mai mult comunicarea. Medicii cu experien^a isi adapteaza spontan limbajul in functie de varsta pacientului, profesia acestuia, re-zerva sau dimpotriva, comportamentui la limita respectului reciproc, neincrederea pe care bolnavul o manifesta. In aceste cazuri utilizarea unor termeni medicali populari de catre ambii locutori isi are rostui sau. Trebuie sa mentionam ca in {arile francofone si anglofone aceste aspecte ale comunicarii verbale medic-pacient sunt abordate sistematic, proba fiind numeroasele lucrari publicate.

1201

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI TERMEN POPULAR

TERMEN STIINTIFIC ECHIVALENT SAU SEMNIFICATIE

^ • ..•": ":•.:••: ••• • • •• • •:.:••••:•••••••. • • •••••.; , A

^...^^^^^^^^^

aboala, s. f. abuba,s. f.

epilepsie abces dentar alveolar

aburit, adj.

(fig.) aprins la fata (cu congestie faciala)

acreala Tn stomac acrum, s. n. adapat, s, n. adancituri, s. f. pi. aer Tn stomac afumat, adj.

hiperaciditate gastrica afte bucale intoxicatie orbite aerofagie ametit, turmentat, beat

agambala, s. f.

epilepsie

aghezmuit, adj. aiurare, s. f. (a-1) roade (ustura, seca) la ficati

beat delir a avea o durere foarte intensa (tndeosebi abdominala)

albeata, s. f. albire a parului albitura, s. f. albul ochiului albus, s. n. alifie, s. f. (a) aligni, vb.

1) albugo, leucom cornean; 2) cataracta; 3) keratita; 4) sclerotica canitie sclerotica sclerotica sclerotica unguent v. (a) lihni

alte-alea

epilepsie

altoi, s. n. alunica, s. f.

vaccin nev pigmentar, efelide

alunita, s. f. alunjeala, s. f.

nev pigmentar, efelide junghi

ameteala, s. f. amorteala, s. f.

vertij insensibilitate trecatoare a unei parti a corpului

anevoie, s. f. anghina, s. f. apa,s. f.

epilepsie 1) amigdalita; 2) angina difterica; 3) faringita 1) ascita, anasarca, hidropizie; 2) transpiratie

apa alba apa la plamani

leucom pleurezie, hidrotorax

apa neagra

glaucom

apasare,s.f.

1) stare a celui coplesit de suferinta; ex.: a simti o apasare; 2) forma a durerii (frecvent folosita pentru a caracteriza o durere in zona cordului, dar si Tn alte regiuni ale corpului)

(a i se) apleca, vb. aplecare, s. f.

a i se face greata, a suferi o indigestie indigestie

aplecate, s. f. pi. apostima, s. f.

v. aplecare furuncul

aprindere, s. f. aprinderea camasii creierului

1) inflamatie; 2) febra meningita

aprindere la plamani

pneumonie, congestie pulmonara

apucat, s. m. apucatura, s. f.

eclampsie 1) colici; 2) dureri; 3) eclampsie

(a) arde, vb.

1) a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; 2) a avea febra

argint, s. m.

sifilis

1202

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI argint viu arici, s. m. armurar, s. m. arsuri, s. f. pi. arsita, s. f. aruncatura, s. f. aruncaturi, s. f. pi. asma, s. f. astma, s. f. astupare Tn gat asudarea mainilor asudarea picioarelor (a) asuda,vb. asudoare, s. f. aschie, s. f. atac, s. n. atac de nervi ata la limba atipeala, s. f. B

babita, s. f. babiti, s. f. pi. babon,s. n. bai, s. n. bai la inima baiul eel rau bale, s. f. pi. balonare, s. f. bata-i barbia urechii bataie de soare batai de inima batai de piept batatura, s. f. basica, s. f. basica (cea) rea baiguiata, s. f. bataiala, s. f. belitura, s. f. beregata, s. f. besica, s. f. beteag, adj. betegeala, s. f. (a) betegi, vb. betejeala, s. f. (a) beteji, vb. betesug, s. n. betie, s. f. blanda, s. f.

mercur 1) inflamatii la nivelul membrelor cailor; 2) neg antrax 1) senzatie dureroasa, usturatoare; 2) arsuri la stomac, pirozis 1) febra; 2) febra cu catar respirator preastmatic: 3) herpes; 4) rinita cronica alergica 1) suferinta determinata de un lucru vrajit aruncat Tn calea cuiva; 2) melancolie, iponondrie boli de piele dispnee, astm bronsic, emfizem pulmonar v. asma angina difterica polihidroza polihidroza a transpira transpiratie eschila 1) apoplexie; 2) tuberculoza pulmonara isterie frau lingual stare de somn superficial sau de semiveghe

gastroenterita la copil tulburari (de regula digestive) ale copilului In perioada eruptiei dentare adenita boala a unui organ boala cardiaca epilepsie saliva, hipersalivatie . . meteorism epilepsie iobul urechii insolatie palpitatii, tahicardie, aritmie cardiaca palpitatii " calozitate, clavus 1) vezicula, flictena; 2) vezica urinara, stomac; 3) umflatura pustula maligna, carbune delir tremor excoriatie laringe, parte a gatului unde se afla laringele v. basica 1) (om) bolnav; 2) infirm, handicapat infirmitate v. beteji v. betegeala 1) tranz. si refl. - a provoca cuiva o infirmitate sau a ramane infirm; 2) refl. - a se frnbolnavi; 3) refl. - a face o hernie dupa efort fizic boala, infirmitate, invaliditate alcoolism papula, urticarie 1203

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR) blande din ploaie boala aia boala babesului boala barbateasca boala copiilor boala lipicioasa boala neagra boala cu oala boala (cea) rea boala s(c)ifilitica boala de sfeti Valentin boala tranjilor boala turbarii boala turcilor boala, s. f. boala de apa boala de aprindere de creieri boala de aprindere de plamani boala bolanda boala de branca boala la burta boala de cap boala caineasca boala crapacioasa boala de creier boala din ceea ce pica jos boala engiezeasca boala epileptica boala de foale boala frantuzeasca boala de gaici boala grabnica boala de grasime boala grea boala de grumazare boala de gura boala de gusa boala de inima "stomac" boala iute boala de mcheietura boala lipicioasa boala lumeasca boala lunga boala de lungoare boala mare boala de matca boala de matrice boala de miata boala mutatoare boala din na?tere boala cu nadu$eli boala din nascare boala din nascut boala neroada (nerozeasca) boala de ochi boala ofticoasa boala de pantece boala de piele boala de piept (a pieptului) boala de/la plamani 1204

urticarie epilepsie tuberculoza blenoragie epilepsie ciuma 1) epilepsie; 2) turbare (rar) diaree epilepsie sifilis epilepsie hemoroizi afta ciuma 1) febra tifoida; 2) epilepsie ascita, anasarea, hidropizie encefalita congestie pulmonara nebunie erizipel boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie 1) nebunie; 2) turbare atrepsie, tulburare grava de nutritie la copilul mic pelagra 1) nebunie; 2) turbare epilepsie rahitism epilepsie dizenterie sifilis amigdalita febra tifoida obezitate 1) epilepsie; 2) orice boala incurabila angina difterica scorbut boala Basedow-Graves boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie apoplexie reumatism boala contagioasa boala venerica, sifilis febra tifoida tifos febra tifoida prolaps vaginal eclampsie febra tifoida boala contagioasa boala ereditara astm boala ereditara boala ereditara nebunie' 1) deochi; 2) trahom tuberculoza boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie dermatoza tuberculoza tuberculoza

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI boala de rac boala de ranza boala ruseasca boala de scarba boala (cu tuse) seaca boala sfanta boala de stomac boala streina boala subita boala de sale boala de turba boala turceasca boala umplatoare boala urata boala (cu tuse) uscata boala de vant boala de vintre boala de zahar bobos, s. m. boi, s. n. boierie, s. f. bojoci, s. m. pi. bolanzie, s. f. boleazna, s. f. bolesnita, s. f. boli?te, s. f. bolfa, s. f. boife, s. f. pi. (a) boli, vb. bont, adj. boratura, s. f. bos, s. n. bosorog, s. m. bosorogeala, s. f. (a se) bosorogi, vb. branca, s. f. broasca, s. f. broasca sub limba broscuta, s. f. buba tranjilor buba cea scumpa bubat, s. n. bubatui mare bubatui mic buba, s. f. buba la inima buba neagra buba rea buba vanata bubaica, s. f. , bube duici bube sangeroase buboasa,s.f. buboi, s. n.

cancer boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie febra tifoida melancolie tuberculoza pulmonara epilepsie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie epilepsie apoplexie lumbago turbare . tifos boala contagioasa 1) epilepsie; 2) tremuratura tuberculoza pulmonara paralizie boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie diabet glob ocular statura 1) scabie; 2) sifilis plamani alienatie mentala 1) boala contagioasa; 2) epidemic, epizootie v. boleazna v. boleazna nodul, tumora, umflatura la gat sau Tn alta parte amigdalita, angina difterica a fi bolnav (despre degete, maini, picioare) scurtsi gros sau amputat voma testicul 1) (persoana) care sufera de hernie; 2) (om) cu facultatile intelectuale si fortele fizice diminuate (prin Tmbatranire) 1) hernie; 2) stare determinata de senilitate 1) a se Tmbolnavi de hernie; 2) (fig.) a se ramoli (de batranete) erizipel 1) chist sinovial; 2) chist sebaceu sau al glandelor salivare; 3) ganglion inflamat; 4) umflatura ranula diminutiv pentru "broasca pelagra osteita falangiana variola 1) varice ulceroase; 2) variola rujeola nume generic dat tumefactiilor cu caracter purulent ale tesutului subcutanat; furuncul, abces, ulceratii enterita antrax, carbune, pustula maligna, dalac, erizipel v. buba neagra v. buba neagra amigdalita 1) stafilococie cutanata; 2) impetigo streptococic; 3) eczema infectioasa la copil varice ulcerate pesta furuncul, abces, ulceratie 1205

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI buboi orb

furuncul necolectat

bubulite, s. f. pi. buburuze, s. f. pi. bubusoare, s. f. pi. buca,s.f. budihoala. s. f. buduhala, s. f. buhan,s. n. buhaiala, s f. buiguiala, s. f. bulbuc, s. m. bulina, s. f. burboana,s. f. buric, s. n. buricul degetului burta, s. f. buzaret, s. n.

abcese, ulceratii abcese, ulceratii v. bubulite fesa v. buduhala 1) tuse convulsiva; 2) coriza edem facial v.buhan delir glob ocular capsula medicamentoasa furuncul aparut pe fata sau pe corp ombilic varful degetului sau zona articulatiei falangelor I- II stomac pelagra

^, '

cahia, s. f. caiarlac, s. n. came, s. f. casa copilului cataroi, s. n. cacarae, s. f. cadere (a unui organ), s. f. caderea muschilor caderea ranzei caimaceala, s. f. calcare mtr-un loc rau calcatura, s. f. calcai, s. n. caldura, s. f. camasa creierului camasa inimii capatana, s. f. capiala, s. f. carbune, s. n. catei, s. m. pi. catei de turba carcel, s. m. carcin, s. m. cartite, s. f. pi. ceacar, adj. ceas rau ceas slab ceata (pe ochi), s. f. eel pierit cele de vant cere, s. n. cerul gurii cesvarta, s. f. 1206

cefalee din cauza sobei de tuci epilepsie muschi placenta 1) apoplexie; 2) guturai, gripa: 3) guta; 4) hemiplegie diaree 1) ptoza; 2) ectopie lumbago dispepsie epilepsie junghi (mdeosebi intercostal, toracic) • epilepsie . calcaneu febra meninge pericard craniu hipocondrie antrax 1) cefalee, dureri de cap; 2) turbare 1) abcese; 2) ulceratii crampa musculara flegmon varice, abcese, ulceratii 1) cu ochi de culori diferite; 2) care sufera de strabism 1) anxietate; 2) epilepsie; 3) tahicardie epilepsie cataracta sifilis . boli de natura diferita . bandaj herniar ' bolta palatina coapsa

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI chelbe, s. f. chelie, s. f. chelie capreasca chelie fara bube chept, s. n. cherchelit, adj. chicioare, s. n. pi. (a) chihai, vb. chila, s. f. chilavie, s. f. chin, s. n. chinurile facerii chiomb, adj. chiomp, adj. chioraiala, s. f. ciacar, adj. cihotca, s. f. ciolan, s. n. ciont, s. n. ciuma, s. f. ciumafaie, s. f. dumataie, s. f. ciumerita, s. f. dumernita, s. f. ciumos, adj. ciumurleala, s. f. ciumurluiala, s. f. dung, adj. ciupit de varsat dupitura, s. f. dantanit, s. n. distire, s. f. coada ochiului coaja, s. f. cocaturi, s. f. pi. coccinada, s. f. coccinar, s. m. cochinada, s. f. cod-iinar, s. f. cocoasa, s. f. codanel, s. m. coji in cap coji de lapte colera, s. f. coleti, s. m. pi. coiti de lup copil de tata copturi, s. f. pi. coraca, s. f. cordea, s. f. cordica, s. f. cori, s. n. coriza, s. f. coroiat, adj. corosta, s. f. •

cadere patologica a parului, pelada, tinea —• alopede, calvitie favus pelada piept beat(u?or) pidoare a tusi sec hernie v. chila suferinta fizica sau morala intensa travaliu 1) cu acuitate vizuala diminuata; 2) cu debilitate mentala; 3) care sufera de strabism v. chiomb zgomote hidroaerice intestinale v. ceacar tuberculoza pulmonara membru al corpului; (la pi.) schelet al corpului, os 1) membru amputat; 2) os lung de la membrele inferioare; 3) halux valgus pesia pesta cu localizare fadala v. ciumafaie indigestie v. ciumerita molipsitor, contagios indigestie, diaree • '. v. ciumurleala care are o mica amputatie, infirm de un membru cu cicatrici de varicela durere la apucarea cu varful degetelor a tegumentelor tremor al dintilor clisma unghiul extern al ochiului crusta furunculi scarlatina scarlatina : v. coccinada ' ' v. coccinar 1) cifoza, cifoscolioza, lordoza; 2) rahitism copil mic matreata . . impetigo ' 1) holera; 2) diaree grava diaree eschile, necroza sugar furunculi scarlatina viermi intestinali, tenie viermi intestinali, tenie rujeola . catar, viroza respiratorie '. acvilin (cu referire la nas) scabie 1207

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI cosuri, s. n. pi. cozonacel, s. m. crapatura, s. f. creier mic crescatura, s. f. crup, s. m. cru?ala, s. f. cucui, s. n. cufureala, s. f. cui de stricaciune cune, s. f. pi. curatenie, s. f. curgere de sange din nas curmatura, s. f. curul gainii cutit, s. n. D

acnee rotula fisura . cerebel tumora 1) angina difterica; 2) laringita striduloasa hematurie echimoza epidurala diaree hernie 1) crampe abdominale; 2) constipatie purgatie epistaxis lumbago, dureri lombare 1) impetigo; 2) tricofitie junghi (In pneumonie. pleurezie, dureri reumatismale sau la nivelul capului)

dalac, s. n. dalac la inima dambia, s. f. damblageala, s. f. damla, s. f. dans, s. n. dartra crustoasa dat, s. n., de dat daturi, s. n. pi. dansele, s. f. pi., de dansele debra, s. f. deochi, s. n.

1) antrax, carbune; 2) inflamatia splinei afectiune cu dureri abdominale, eventual aceea$i cu durerea la lingurea (v.) 1) apoplexie; 2) congestie cerebrala; 3) hemiplegie paraplegic v. dambia coree impetigo eczema eczema 1) reumatism; 2) spondiloza erizipel 1) putere (magica) pe care superstitiosii o atribuie unor persoane, de a Tmbolnavi pe cei asupra carora Tsi fixeaza privirea (cu invidie, rautate etc.); 2) efectui privirii care deoache; boala pricinuita de aceasta privire; nevralgii diverse v. deochi 1) (m superstitii) a vatama sanatatea sau bunastarea cuiva printr-o privire rea sau invidioasa; 2) vb. refl. - a se 'imbolnavi de deochi (v.) diaree dizenterie curbatura blenoragie, gonoree v.deochi doctor, medic calmant durere fizica spate fermentatie ascita, anasarca, hidropizie hidrocefalie epilepsie epilepsie tutun emanatie rau mirositoare cefalee

deochetura, s. f. (a)deochea, vb. descuiet, s. n. desnodarea vintrelor deselare, s. f. din vant diochi, s. n. doftor, s. m. domolitor, s. n. dor, s. n. dos,s.n. dospire, s. f. dropica, s. f. dropica la cap duca-se-n pietre duca-se pe pustiu duhan,s. n. duhoare, s. f. durere de cap 1208

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! durere de foale durere de gat durere de grumaz durere de gura durere de inima durere de mate durere de mijioc durere de oase durere de ochi durere de pantece durere de picioare, picere, pisioare, chicioare, ciolan durere de piept durere de plaman durere de schinare durere de stomac durere strapungatoare durere de ^ale durere dinlauntru ' E

durere abdominala amigdalita, faringita durere de gat, torticolis odontalgie durere de stomac colici intestinale, crampe abdominale lumbago 1) extenuare fizica; 2) reumatism conjunctivita colica abdominala reumatism

epidepsie, s. f. esuflare, s.f.

epilepsie dispnee de efort

durere toracica pneumonie lumbago dureri aparute Tn diferite afectiuni digestive durere lancinanta lumbago durere de stomac

F

facere, s.f. faica, s. f. faliuca, s. i. fapt, s. m. fScatura, s. f. facut, s. n. falcarita, s. f. farnait, s. n. femeie grea fierbinteala, s. f. fiere, s. f. fiertura, s. f. fior, s. m. flecuit, adj. flescait, adj. floare de pucioasa flori albe fluierul piciorului foale, s. f. pi. foe, s. n. foe viu fonfait, adj. fornait, adj.

nastere maxilar (obraz) suferinta, durere eczema eczema eczema 1) trismus; 2) tetanus; 3) parotidita epidemica cu vorbire nazalizata gravida febra bila decoct 1) senzatie usoara de frig Tnsotita de tremor; 2) zguduire nervoasa fara putere fara putere sulf leucoree tibia abdomen febra 1) zona zoster; 2) erizipel cu vorbire nazalizata v. fonfait 1209

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! forteata, s. f. frant, s. n. fras, s. n. framantatura, s. f. frantura, s. f. frantura din vis freant(a), s. n. (s. f.) frenta, s. f. frentie, s. f. frig, s. n. (a) frige, vb. friguri, s. n. pi. friguri de cap friguri galbene friguri rele friguri tifoide fudulie, s. f. fulgerare, s. f. fulgeratura, s. f. funicei, s. m. pi. funigei, s. m. pi. (a) furnica, vb. furnicel, s. m. G : 1 '

gance,s.f. gaura urechii gaura la plamani galbinare, s. f. galbineala, s. f. gaselnita, s. f. gavane, s. f. pi. gafaiala, s. f. gafaire, s. f. gajiala, s. f. gaica, s. f. gaici, s. f. pi. galma, s. f. (a se) gamfa, vb. gangavire, s. f. gat stramb gatlej, s. n. gatuire, s. f. gheb, s. n. ghib, s. n. ghindura, s. f. ghior, s. m. ghiorait, s. n. gigiochi, s. n. giunghi, s. n. gogoasa, s. f. (a) govi, vb. 1210

durere de dinti si de masele sifilis crampe la copii cram pa fractura blenoragie, gonoree sifilis sifilis sifilis frison a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte 1) malarie; 2) stari febrile acute ..Tnsotite de frisoane meningita febra galbena paludism febra tifoida 1) testicul; 2) scabie durere acuta violenta 1) epilepsie; 2) junghi; 3) bube tn cap la copii 1) furunculi, furunculoza; 2) crampe acnee senzatie neplacuta de mancarime si mtepaturi de piele furuncul

boala conduct auditiv extern tuberculoza cazeoasa pulmonara icter paloare epilepsie orbite dispnee de efort dispnee de efort boala de gat, disfonie v. motroaca 1) amigdalita; 2) angina difterica amigdalita a (se) umfla balbaiala torticolis laringe strangulare 1) cifoza, scolioza, lordoza; 2) rahitism v. gheb ganglion durere prin cap, prin masele borborism v. deochi junghi glob ocular a nu manca din cauza bolii

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR! goveta, s. f.

post

gravela, s. f. greabanul gatului greata, s. f.

litiaza ceafa indigestie

greutate la ranza greutate la stomac grumaz, s. n. gurar, s. m. gusarnita, s. f.

indigestie indigestie gat afte bucale 1) trismus; 2) parotidita epidemica

gusa, s.f. gutter, s. m. gutunar, s. n.

hipertrofia glandei tiroide 1) esofag, lueta; 2) angina difterica, crup; 3) laringita striduloasa catar (oculonazal)

guturai, s. n.

catar (oculonazal)

ti ! !

haboala, s. f. hap,s. n. harca, s. f. (a) harcai, vb. hectica, s. f. heptica, s. f. hibas, adj. hodolan, s. m.

epilepsie pastila, caseta craniu uman a respira cu greutate tuberculoza tuberculoza bolnav os mare

holt, s. n. (a) horai, vb. horait, s. n.

cadavru a sforai sforait

(a) horcai, vb. huiala capului huiala, s. f.

a respira cu greutate probabil, o manifestare a hipertensiunii arteriale acufene

11 11

I' '

1

icnire, s. f.

1) zgomot scurt; 2) geamat; 3) sughit

iele, s. f. pi. iesire afara cu sange inima rea ir, s. n. istericale, s. f. pi. izbitura, s. f. izbucnire, s. f. izdat, s. n.

congestie cerebrala, paralizie dizenterie dizenterie pomada . ' , isterie boala de inima care Tncepe cu tremuraturi eruptie colici intestinale

A•

1;::::1;

'.

mibataciune (din slabire), s. f.

paralizie, pareza

Tmparatu?, s. m. lnadu?eala, s. f.

lueta 1) dispnee; 2) astm; 3) emfizem pulmonar

1211

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI Tncheietura, s. f. Tncruci?at, adj., s. m. si f. Tncuiere, s. f. Tncuiei la ud Tncuietura, s. f. Tncurcatura de mate Tnecaciune Tn piept Tnghitire, s. f. Tnghititoare, s. f. Tnnaduseala, s. f. (a) Tnnadusi, vb. Tnnecaciune, s. f. Tnnodare de mate Tntalnitura, s. f. Tntampinat, s. n. Tntampinatura, s. f. intoarcere, s. f. Tntruiele, s. f. (a) Tntepa, vb. Tntepenire de Tncheietura Intremare, s. f. Tntunchinatura, s. f.

articulatie cu strabism constipatie anurie constipatie ocluzie intestinala dispnee, astm, emfizem pulmonar deglutitie laringe, parte a gatului unde se afla laringele astm, emfizem, dispnee, transpiratie a transpira astm, emfizem, dispnee ocluzie intestinala conqestie cerebrala, ameteala reumatism articular acut reumatism articular acut recadere reumatism senzatie dureroasa punctiforma anchiloza convalescenta reumatism articular acut

1. - •

jag,s.n. jagarie,s. f. jagareala, s. f. jeguiala, s. f. jig, s. n. jigaraie, s. f. jighireala, s. f. jiguiala, s. f. jeragai, s. n. jolna, s. f. jolne, s. f. pi. (a)jugula, vb. julitura, s. f. junghi, s. n. junghiTn piept junghietura, s. f. jupuiala, s. f. jupuitura, s. f. IL'

pirozis v. jagareala pirozis v. jagareala v. jag v. jagareala v. jagareala v. jagareala v. jagareala tumefactie ganglionara la nivelul gatului, scrofuloza amigdalita a strange de gat excoriatie, rana usoara 1) nevralgie toracica; 2) pneumonie; 3) pleurezie durere lancinanta cu localizare toracica 1) nevralgie toracica; 2) articulatia coloanei vertebrale cu baza craniului pelagra excoriatie, rana usoara

laba ga?tii, s. f. lamoste, s. f. langoare, s. f. leac,s.n.

riduri Tn unghiul extern al ochiului dizenterie la copil, diaree 1) slabiciune, moliciune; 2) boala medicament

1212

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI legat, adj. legatura, s. f. lelita, s. f., lelitele, s. f. pi. lepadatura, s. f. leprica, s. f. le$, s. n. le?in, s. n. lighean, s. n. lihneala, s. f.

impotent bandaj paludism avort pelagrS cadavru lipotimie, sincopa bazin 1) slabiciune (din cauza foamei); 2) inanitie

(a)'lihni, vb.

a avea o senzatie de slabiciune (din cauza foamei); a i se lihni cuiva = a-i veni rau . cuiva (de foame, de oboseala etc.) oxiuri a manca fara apetit 1) febra tifoida; 2) tifos exantematic apendice xifoid, epigastru epigastru melancolie isterie impetigo epilepsie contuzie colici intestinale, crampe 1) apoplexie; 2) hemiplegie afazie paralizie nevralgie paralizie nebun v. lingoare pupila pupila pupila

limbrici, s. m. pi. (a) linchi, vb. lingoare, s. f. lingurea, s. f. lingurica, s. f. iv lipemanie, s. f. lipitura, s. f. lisai, s. n. lovirea de Rusalii lovitura, s. f. lovitura de izdat lovitura din iele luare de grai luare de maini, picioare luat din vant luatui din sfinte lud,s.m. lungoare, s. f. lumea ochilor lumina ochiului lumina, s. f. M

Maica catea Maica calatoarea matrici, s. f. pi. mate, s. n. pi. mai, s. n. malahie, s. f. manca, s. f. matca, s. f. matka, s. f. matrun, s. m. magareata, s. f. malced, s. m. malic, s. n. marcavita, s. f. margaritarel, s. n. marina din fire marul lui Adam maruntaie, s. n. pi.

pesta pesta 1) diaree, 2) varice; 3) colici intestinale, mai ales la copii intestine ficat masturbatie, onanism doica uter prolaps vaginal colici intestinale tuse convulsiva pojar nume generic pentru boll venerice v. malcavita . . stomatitS la copii menstruatie dureroasa cartilaj tiroid intestine 1213

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI matreata, s. f. matrice, s. f. matu?ile, s. f. pi. malcavita, s. f. mancarime, s. f. mancarime la inima mancatura, s. f. mance-1 coca meditina, s. f. . melcii ochilor mestecare, s. f. miasma, s. f. miata, s. f. miata, s. f. miligoi, s. m., miligoci, s. m. pi. minegoci, s. m. mirosul gurii mistuire, s. f. mistuire grea misei, s. m. pi. misulie, s. f. mitra, s. f. moalele capului moartea calului mocaneala, s. f. modaica, s. f. modald, s. f. pi. moiste, s. f. (a) molai, vb. moleseala, s. f. moleti, s. m. pi. molima, s. f. molipsitor, adj. momita, s. f. mont, s. n. morb, s. n. motroaca, s. f. muceda la dinti muma padurii muste zburatoare

pitiriaza 1) colici intestinale; 2) dureri reumatice; 3) varice; 4) eclampsie paludism reumatism articular • prurit diaree sifilis diaree medicament orbite masticatie 1) emanatie rau mirositoare; 2) boala contagioasS febra tifoida febra urcior la ochi chalazion halena digestie dispepsie infirmi sifilis uter fontanela la copii tampla umflatura 1) ganglion inflamat; 2) chist sebaceu amigdalita tampla a mesteca senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica), apatie diaree la copiii mici boala contagioasa, epidemic, epizootie contagios ganglion 1) haSux valgus; 2] (la gat) marul lui Adam; 3) parte a unui membru dupa amputare boala adenopatie mare (frecvent laterocervicala) parodontoza, carie dentara insomnie fosfene

N

natima, s. f. . nabadaie, s. f. nabu?ala, s. f. naduf, s. n. naduh,s. n. nadu?eala, s. f. (a) nadusi, vb. nagluga, s. f.

rana mare care nu se vindeca criza epileptica v. naduseala astm, emfizem pulmonar, dispnee v.naduf sudoare, transpiratie abundenta, astm bronsic sau cardiac, emfizem pulmonar a transpira astm, emfizem pulmonar, dispnee

najit, s. n.

1) guturai; 2) otita medie; 3) gingivita; 4) nevralgie de trigemen; 5) cefalee; 6) catar nazal; 7) dureri de dinti

1214

GLOSAR DE TERHENI MEDICALI POPULARI nalucire, s. f. nasalie, s. f. nascatoare, s. f. nasilnic, adj. nasilnicie, s. f. nauceala, s. f. navarlie, s. f. nazarire,s.f. nebuneala, s. f. nebunie, s. f. nedormire, s. f. neg,s. m. negel, s. m. neliniste, s. f. neputincios, adj. neputinta, s. f. nerodire, s. f. nisip, s. n. P•I

halucinatie (auditiva, vizuala) suport de lemn, ca o targa, pe care se a$eaza sicriul 1) (femeie) care na$te sau a nascut unul sau mai multi copii; 2) vagin violent, brutal violenta, brutalitate, Tncapatanare confuzie psihica, stupoare convulsii epileptice halucinatie (auditiva, vizuala) v. nebunie alienatie mentala insomnie , . veruca, nev diminutiv pentru neg anxietate impotent impotenta sterilitate litiaza (vezicala, veziculara)

oase moarte oase moi si strambe la copii oblojeala, s. f. . . obranteala, s. f. obrinteala, s. f. ochi de pisica ochiu (al) orb ochiu (al) mort (a) odrasli, vb. oftica, s. f. oftica Tn gat ofticos, adj. ogarjit, adj. ojig, s. n. (a, a se) oligui, vb. olog, adj., s. m. sau f. ologeala, s. f. omulet, s. m. omusor, s. m. opaceala, s. f. opareala, s. f.

tuberculoza osoasa rahitism cata plasma inflamarea unei rani care se agraveaza si devine mai dureroasa'prin expunere la frig v. obranteala clavus (partea centrala) tampla tampla a se naste, a creste 1) tuberculoza; 2) bronsita cronica laringita tuberculoasa 1) tuberculos; 2) slab, fara putere, anemic slab, fara putere ' . . . pirozis . ' . (a, a-si) scranti mana, piciorul 1) fara un picior sau fara ambele; 2) paraplegic paralizie lueta lueta confuzie psihica, stupoare 1) arsura de gradul I - III (cu apa fierbinte); 2) eritem fesier sau pe pliurile inghinale, la copii eritem fesier : retentie urinara, oligurie 1) erizipe!; 2) durere de cap, urechi, picioare; 3) glaucom; 4) trahom; 5) planta erbacee toxica a se Imbolnavi de orbalt (v.) bolnav de orbalt (v.) cecitate hemeralopie tuberculoza pulmonara oboseala

oparituri, s. f. pi. oprirea udului orbalt, s. n. (a se) orbaiti, vb. orbaltit, adj. orbire, s. f. orbul gainilor osfica, s. f. osteneala, s. f.

1215

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI osu (al) mort osul crucii osulnoadei osul pieptului otravire, s. f. ousor, s. n. ousorul genunchiului '?;.

tampla sacrum coccix stern intoxicatie maleola rotula .:•:.:'•::i:"::•:'•':': • •^:^:^::;•: • ::•:':::•::•::::•:•"••'-:.:^':.• ••.•.•:'::•.:::•••. ••• •"..:'.•.. .;•'..•

pandalie, s. f. panglica, s. f. par, s. n. pata la plamani patima copiilor patima rea paducei, s. m. pi. paducele, s. n. pi. paduchi, s. m. pi. palitura, s. f. pareala, s. f. par la deget pantecare, s. f. pantece, s. n. pantecaraie, s. f. pantecaraie cu sange pantecarie, s. f. panticaraie, s. f. parleala, s. f. part, s. n. partuica, s. f. pecingine, s. f. pecingine rea (a se) pedepsi, vb. refl. pedepsie, s. f. perdea pe ochi peri rai perioada, s. f. perit, s. m. pete pe obraz piatra la fiere piatra la basica piatra la rinichi piept, s. n. pierdere, s. f. pierdere ro?ie pierit, s. m. pierzanie, s. f. pietricele, s. f. pi. pipernicit, adj. piroteala, s. f. pistrui, s. m. pi. pisatui Tn pat

criza nervoasa, furie, capriciu ten ie abces dureros (Tn special la degetele de la mana) tubercutoza pulmonara epilepsie tremuratura (Parkinson ?) bataturi, dureri si prurit plantar mancarime puternica pe talpi si Tntre degetele picioarelor, cu Tngrosarea locala a pielii fitiriazis contuzie eritem al fetei panaritiu v. pantecaraie abdomen 1) diaree, sindrom dispeptic; 2) dizenterie diaree sanguinolenta v. pantecaraie v. pantecaraie pelagra gaze care se elimina cu zgomot prin orificiul anal diaree 1) impetigo; 2) tricofitie; 3) eczema pelagra a se chinui epilepsie 1) cataracta; 2) leucom; 3) keratite diverse 1) entropion; 2) trichiaza menstruatie sifilis 1) cloasma; 2) pityriasis versicolor litiaza vezicala litiaza biliara litiaza renala 1) san; 2) torace avort metroragie sifilis avort calculi 1) slab, f&ra putere; 2) care s-a oprit din crestere, din dezvoltare 1) somnolenta; 2) durere tn oase efelide incontinenta urinara

1216

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR! plamada, s. f. plamadita, adj. plamanie, s. f. plascare, s. f. plecare, s. f. plecate, s. f. pi. plansori, s. f. pi. planta, s. f. pleasma, s. f. plesne, s. f. pi. ptesnitura, s. f. plesnita, s. f. plescavita, s. f.

poceala din iele podt, adj. pocitura, s. f. pocitura de ele podagra, s. f. pogana,s.f. pohoiele, s. f. pojar, s. n. pojarel, s. n. ponds, adj. post, s. n. potasca, s. f. potca, s, f. prapor, s. m. prapor aprins prapur, s. m. pretit, s. n. pripit, s. n. prisnita, s. f. pritituri, s. f. pi. puchina, s. f. pumn, s. m. punoaie, s. n. pi. purcica, s. f. pusche,s.f. putoare, s. f. puturos, adj., s. m. si f. R

copil, odrasia, progenitura macerata pneumonie formatiune tumorala de mici dimensiuni situata in regiunea cervicala (la copii) v. aplecare v. aplecare insomnie tampla iritatie a mucoaselor linguala si palatina, Tndeosebi la copii stomatita aftoasa, afte bucale fisura v. plesnita 1) denumire a unor boli de piele care se manifesta prin leziuni ulcerate sau supurate; 2) eruptie (Tn dermatoze sau Tn unele boli infectioase) v. plescavita stomatita alopecie, calvitie fisura leucoree 1) boala care, dupa credintele populare, ar fi provocata de duhuri rele; 2) uratenie fizica; 3) epilepsie v. pocitura cu diformitati fizice, diform, desfigurat 1) congestie cerebrala; 2) paralizie faciala; 3) epilepsie v. poceala guta afta bucala cataracta rujeola rubeola care prezinta strabism abstinenta targa 1) persoana slab dezvoltata fizic; 2) vrajba, cearta . ^ peritoneu • T peritonita v, prapor durere 'in maini sau picioare la Tncheieturi, scrantitura antrax compresa contuzii secretie oculara care se depoziteaza Tn unghiul intern sau/si extern al ochilor carp furuncul, furunculoza 1) trismus; 2) parotidita epidemica afta bucala mefitism, odorat 1) miros fetid; 2) lene? i - ''

rac,s. m. rana tranjilor

1) cancer; 2) erizipel; 3) astm pelagra

plescaita, s. f. plesnita, s. f. plesuvie, s. f. pleznitura, s. f. poala alba poceala, s. f.

1217

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARl rana,s. f. ranula, s. f. rapan, s.n. rapor, s. m. rast, s. n. raceala, s. f. raceala la rarunchi raguseala, s. f. rai, s. m. pi. rapanas, s. n. rapanos, adj., s.m. sau f. rapciuga, s. f. rasfug, s. m. rasturnarea ranzei rasug,s. m. rasuri, s. f. pi. rau, s. n. raul eel mare raul copiilor randuri rosii ranza,s. f. rapciuga, s. f. rarunchi, s. m. rasuflatoare, s. f. rasuflare,s.f. ratutit, adj., s. m. sif. ragaiala, s. f. raie, s. f. regula, s. f. reuma, s. f. rofii, s. f. pi. rohii, s. f. pi. romantism, s. n. , ront, s. n. rosaturi, s. f. pi. ro?ata, s. f. ruja, s. f. rumegare, s. f. ruptoare, s. f. ruptura de os ruptura din vis S

sa?iu, adj. sagetatura, s. f. sapunel, s. n. sangele sorocului scafarlie, s. f. scalambait, adj. (a) scapara, vb. 1218

1) plaga; 2) durere morala chist salivar boala de piele asemanatoare cu scabia de care sufera copiii, cainii si porcii, uneori si adultii afectiune dermica, Tn relatie, de obicei, cu febra 1) inflamatie a splinei; 2) ca^exie viroza respiratorie 1) nefrita; 2) lumbago 1) alterare a vocii Tn laringita; 2) laringita boala de stomac 't scabie 1) care are rapan (v.); 2) murdar morva 1) antrax; 2) boala contagioasa a oilor si a caprelor, manifestata prin agalactie indigestie, dispepsie v. rasfug contractii false la nastere boala, durere epilepsie epilepsie menstruatie, metroragie 1) stomac; 2) nume dat unor boll gastrice: dispepsie, ptoza gastrica morva rinichi laringe respiratie nebun eructatie scabie menstra reumatism bubulite aparute la copii imediat dupa nastere, pe cap si pe fata, impetigo, eczema, eroziuni cutanate v. rofii reumatism articular Tnsotit sau nu de mialgii cartilaj rani superficiale produse prin eroziune 1) pelagra; 2) erizipel pojar mericism lumbago fractura blenoragie

care sufera de strabism 1) apoplexie; 2) nevralgie; 3) hemiplegie supozitor mentruatie craniu, extremitate cefalica cu deformatii osoase (membrele, rahisul) a fi foarte nervos

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI scarpineala, s. f. scarba, s.f. scarna, s. f. schilavie, s. f. schimonosit, adj. schiros, s. n. sclintire, s. f., sclintitura scopire, s. f. scovarlii, s. f. pi. scranteala, s. f. scrantitura. s. f. scrintire, s. f. scrofula, s. f. pi. scrofuri, s. n. pi. (a) scuipa sange scuipat, s. m. sculament, s. n. scurgere, s. f. scurgere alba scurgeri din urechi scurta, s. f. scurt de vedere (a)seca, vb. serpengea, s. n. sfanta de boala sfarc de tata sfarseala, s. f. sfarsenie, s. f. • (a) sfasia, vb. sfoiag, s. n. sfreant, s. n. sfrente, s. f. pi. sfrentie, s. f. sfrijit, adj. sighiuala, s. f. slabanogie, s. f. . slabiciune, s. f. slabie, s. f. sleire nervoasa sleit, adj. slutenie, s. f. smintit, adj., s m. si f. smochinit, adj. scare sec socote, s. f. pi. somnisor, s. m. soroc, s. n. spaima, s. f. spanchiu, adj. spata, s. f. speietura, s. f. . . speriat, adj. sperietura, s. f. spoitui, s. n. spurcat, adj.

scabie, raie greata materii fecale hernie cu deformatii fizice cancer luxatie castrare orbite nebunie, dezechilibru mental, ticneala luxatie luxatie adenopatie scrofuloza hemoptizie sputa, saliva, expectoratie blenoragie, gonoree blenoragie, gonoree leucoree, infectie cu Trichomonas sau Candida otoree adenita, hidrosadenita miop durere, emotie vie antrax diaree sanguinolenta, dizenterie mamelon senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica), apatie v, sfarseala a Tndurera, a chinui pe cineva (fig.) mucegai sifilis v. sfrentie sifilis fara putere epilepsie paralizie durere de picioare anemie neurastenie • fara putere diformitate nebun cu riduri, Tncretit ca o smochina insolatie atrepsie, tulburare grava de nutritie la sugari mac 1) menstra; 2) deces anxietate care sufera de strabism omoplat, scapula v. sperietura care sufera de sperietura (v.) tulburari psihice, mai ales la copii, considerate a fi Tn relatie cu o emotie puternica scarlatina 1) care sufera de diaree; 2) dermatoza, tricofitie, impetigo, antrax 1219

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI spuzeala, s. f. stat, s. n. sterp, adj. stomac stricat strans, adj. stransi, s. m. pi. stransoare, s. f. strelici, s. f. pi. striga,s.f. strigoniu, s. m. stropsala, s. f. stropseala, s. f. stropsitura, s. f. strudenita, s. f. strudnita, s. f. strungareata, s. f. studenita, s. f. subtioara, s. f. sucitura, s. f. suflare, s. f. sufleti, s. m. pi. sugel, s, m. sughit, s. n. sugiu, s. n. suguiuc, s. n. sugui, s. m. sui, s. m. suiduit, s. m. sulac, s. m. sulgiu, s. m. surdumaci, s. m. pi. surdumasi, s. m. pi. surpare, s.f. surpatura, s. f. surzenie, s. f. suspin, s. n. S

urticarie, herpes, eruptie veziculoasa tegumentara statura steril diaree constipat pscarizi colici intestinale la copii, tetanos pirozis diaree la copiii mici cefalee, dureri Tn regiunea capului epilepsie v. strop$ala v. strop?ala v. strudnita gingivita, stomatita, scorbut diastema incisivilor centrali v. strudnita axila entorsa respiratie dispnee panaritiu singultus panaritiu v. sugiu v. sugiu 1) dispnee, tuse seaca; 2) astm; 3) cancer; 4) scrofuloza; 5) sifilis; 6) hemoroizi plaga vindecata preput panaritiu colici abdominale 1) diaree la copiii mici; 2) insolatie; 3) colici intestinale hernie v. surpare surditate astm

sancan, s, n. sancar, s. n. sarlah, s. n. sasiu, adj. sezut, s. n. sira spinarii soimanit, s. n. sont, soanta, adj. (a) sontacai, vb. soparlaita, s. f. soricioaica, s. f. sorod, adj. spanchiu, adj. 9tirb, adj.

sifilis m faza tertiara v.sancan scarlatina v. sasiu anus coloana vertebrala, rahis luarea mainilor si fetei, strambarea fetei prin interventia soimanelor (ielelor) J schiop, cu un membru superior sau inferior amputat ! a schiopata, a merge cu dificultate angina difterica, guturai arsenic cu membrele inferioare amputate, schilod care sufera de strabism fara unul sau mai multi dinti

1220

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI suharie, s. f. sui, adj. suiu, s. n. sumenit, adj. 1

viroza respiratorie, coriza ticnit, zanatec emfizem pulmonar, astm, dispnee beat(usor)

talan, s. m. taetura, s. f. taiere Tmprejur taietura, s. f. . tatarca, s. f. tampeala, s. f. tampinatura, s. f, tampla, s. f. tarpie, s. f. teaca, s.f. teafar, adj. ticva, s. f. tidva, s. f. tifos, s. n. tigva, s. f. tiuga, s. f. tivga. s. f. toropeala, s. f. tragar, s. m. tragan, s. m. (a) trage, vb. traji, s. m. pi. tranji, s. m. pi. trantitura, s. f. treapad, s. n. treapad cu sange trecatura, s. f. trecere, s. f. tremurid, s. n. trepadare, s. f. triper, s. n. troahna, s. f. troana, s. f. trup, s. n. tulburare, s. f. turbare.s.f. tuse, s.f. tuse magareasca T1

antrax v. taietura circumcizie plaga taiata, junghi cancer hebetudine , reumatism articular acut os temporal, regiune temporala umflare a abdomenului vagin care este sanatos, inclusiv sub aspect psihic v. tigva v. tigva febra tifoida craniu uman v. tigva v. tigva senzatie de lipsa de energie (fizica sau/?i psihica), apatie adenita antrax, dalac a masa hemoroizi hemoroizi, trahoma clavus diaree, sindrom dispeptic dizenterie gastroenterita dizenterie paludism v. treapad blenoragie, gonoree catar, viroza respiratorie, guturai, gripa v. troahna penis confuzie psihica, stupoare rabie bronsita tuse convulsiva

tandara, s. f. tast, s. n. tata catelei

eschila v. teasta hidrosadenita T221

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI tata, s. f. mamela' teapa,s.f. 1) pneumonie; 2) pleurezie; 3) dureri reumatismale teasta, s. f. calota craniana test, s. n. v. teasta tinere de minte memorie tintit, adj. care este alienat mintal turloi, s. n. gamba jiv u

ud, s. n. udma, s. f. udrea, s. f uima, s. f. ulcior, s. n. umblet, s. n. umflatura, s. f. umflarea pantecelui urcior, s. n. urdinare, s. f. urdinare cu sange urdinare cu sange urechion, s. n. urinare, s. f. usturime, s. f.

urina adenita, inflamatie a unui ganglion limfatic stern inflamatie a ganglionilor limfatici, hidrosadenita, furuncul, adenita chalazion, orgelet mers nodul, tumora, flegmon meteorism abdominal orgelet, chalazion diaree dizenterie diaree sanguinolenta parotidita epidemica mictiune 1 1) pirozis, arsura; 2) urzicatura; 3) miros 'intepator

JV

varsat, s. n. varsat Tn cruce varsat de vant (a se) vatama, vb. vatamatura, s. f. vajiituri de (sau tn) urechi vanat, adj. vanataie, s. f. vanatare, s. f. vant rau vant sec vanturi, s. n. pi. vanturile cele rele vedere, s. f. vedere scurta venin, s. n. venin la inima viermusori, s. m. pi. vifor, s. n. vine, s. f. pi. vintre, s. f.

1222

variola varicela varicela a se Tmbolnavi, a se rani 1) hernie; 2) colica abdominala, sindrom dureros abdominal acufene cianotic echimoza v. vanataie paralizie, congestie cerebrala v. vant rau tranzit intestinal pentru gaze 1) apoplexie; 2) hemiplegie pupila miopie ^ bila veziculara regurgitatii amare ascarizi durere de masele vene 1) abdomen, pantec, burta; 2) la pi., viscere, maruntaie; 3) diaree sanguinolenta, dizenterie

^

1222

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI voame, s. f. pi. vrajmasa, s. f. z

,

zahar Tn urina zapor, s. n. zabala, s. f. zabaluta, s. f. zacare, s. f. . zacaseala, s. f. (a)zacea, vb. zacere, s.f. zacu?, adj. zacuta de varsat zaiezeala, s. f. (a) zaiezi, vb. zaiezit, adj. zaiezitura, s. f. zapreala, s. f. ' zapaceala, s. f. zargenie, s. f. zargheala, s. f. zbanchiu, adj. zbant, s. n. zburator, s. m. zdrobitura, s. f. zgaiba, s. f. zgaiba duice zganca,s.f. zgau, s. n. zgarci, s. n. zgarciul urechii zgarietura, s. f. zgrabernita, s. f. zgrabunte, s. f. pi. zla, s. f.

varsaturi antrax

glicozurie rujeola ragada ragada boala grea ?i Tndelungata 1) boala; 2) inertie, nepasare a fi bolnav v. zacare care zace bolnav la pat cu cicatrice dupa varicela v. zaiezitura a zacea, a slabi slab, fara vlaga astenie, mole?eala oligurie, anurie confuzie psihica, stupoare v. zargheala nebunie, ticneala, sminteala care sufera de strabism ventuza tulburare psihica, isterie rana, plaga contuza 1) plaga cu crusta; 2) boala de ochi; 3) furuncul eczema crusta care se formeaza la nivelul unei plagi uter cartilaj pavilionul urechii excoriatie furuncul mic acnee boala uscata, seaca

1223

HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. Hr.), eel rnai mare medic al antichitatii, considerat .^parintele medicine^. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja, Hipocrate susjine, pentru prima oara, principiul fundamental al observatiei rationale, considerand ca bolile au cauze specifice, iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin;a, ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane, deoarece ,,nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate, iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala, uneori inoperante, dar niciodata periculoase. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. ABARTICULAR, adj. / abarticulaire, adj. / abarticular. [Lot. ab = de. ia, articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii, fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Sin.: deviatie standard (v.). ABAZIE, s. f. / abasie, s. f. / abasia. [Qr. a - priv.; basis = mers.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor, fara modificarea fortei musculare, nici a sensibilitatii. Se asociaza, In general, cu *astazia. ABCEDAT, adj. / abcede, -e, adj. / abscessed. [Lat. ab = inde.pSrta.t de., cedere = a trece, a. se. duce.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. Ex.: tumora a. ABCES, s. n. / abces, s. m. / abscess. [Lot. abscessus, de ia ah = mde.parta.t de., cedere = a. trece, a. se. duct.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala, rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare, consecutiva *inflamatiei. Tipuri: 1) A. alveolar, situat Intr-o alveola dentara. 2) A. artrifluent -a. rece de origine tuberculoasa, cu punct de plecare osteoarti-cular. 3) A. Brodie, v. boala Brodie. 4) A. cald - care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala, Inrosire-congestie, durere. 5) A. cerebelos si cerebral - situate la nivelul cere-belului si, respectiv, creierului. 6) A. limfatic - consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. 7) A. mamar - care com-plica o infectie a glandei mamare. 8) A. rece - colectie puru-lenia Bra semne acute, care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica, mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. 9) A. septicemic - de origine hemato-gena, complicand o *septicemie. 10) A. steni - al carui conti-nut, dupa *cultura, nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 11) A. traumatic - provocat de un traumatism. ABDOMEN, s. n. / abdomen, s. m. / abdomen. NA: abdomen. [Lot. abdomen, -inis: posifiil tie. la abdere = a ascunde, a. tQinul fi omen, -minis = pre-vestire. (pentru ca. se. considera ctl eJ(!ime.nui visce-relor animald'or sacrificate. pe-rmitea prezicerea viitorulu.i)} Regiune inferioara a trunchiului, separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior - rahisul, de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara; superior - partea inferioara a custii toracice; inferior - bazinul osos. Aceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte, lateral drept si stang, din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic, micul oblic si

transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice, formand lojile subfrenice dreapta si stanga, care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat, stomac, splina. *Peritoneul abdominal, cu cele doua foite, parietala ?i viscerala, delimiteaza cavitatea peritoneala, ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. Tubul digestiv abdominal, Invelit de peritoneui visceral, ocupa cea mai mare parte a a. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. Diviziunile topografice vechi, clasice, conservate In limbajul clinic, proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara, care trece prin arcurile costale, si inferioara, prin crestele ili-ace, si de doua linii verticale, care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior - hipocondrul drept, epigastrul si hipocondrul stang; In etajul abdominal mijtociu - flancul drept (regiunea lombara drepta), mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga); In etajul abdominal inferior - regiunea inghinala dreapta, regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. Stare patologica de regula cu debut brusc, dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala), alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia, perforatia, obstructia, infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. Cauze: coiecistita acuta, apendicita acuta, ulcer peptic perforat, hernie strangulata, tromboza a arterei mezenterice superioare, ruptura splenica etc. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. a. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. Cele mai evidente a. a. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si, dimpotriva, dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. Sin.: abdomen chirurgical. V. si durere abdominala. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. Aspect particular al a. bolnavilor cu *ascita veche. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a., care devine asemanator ca forma cu a. broastei. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. Sin.: abdomen acut (v.). ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. Aspect particular al a., a carui parte centrala este excavata, formand o depresiune delimitata de ultimele coaste 129

ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. Se observa In numeroase boli, Indeosebi In holera, meningita tuberculoasa, *colica saturnina si in stari de *emadere. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. Deformarea a. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. A., In loc sa proemine, atarna peste sim-fiza pubiana si, uneori, peste coapse. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. Forma majora de *contractura abdominala, care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. Este caracteristic *peritonitei acute. ABDOM1NOCENTEZA, s. f, / abdominocentese, s. f. / abdominocentesis. \V. etimoiogia te.riw.nulw abdomen; gr. kentesis = wtepaturd.\ Punctie abdominala, efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. Sin.: paracenteza abdominala, punctie abdominala. V. si paracenteza. ABDOM1NOSCOPIE, s. f. / abdominoscopie s. f. / abdominoscopy. [']/. etinwtogia tennenuiui abdomen; gr. skopia = e^aminwe., de, ia skopein = o Video, a e\amina.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. si laparoscopie. ABDUCTOR, adj., s. m. / abducteur, adj., s. m. / abductor. [Lat. ab = wdepartat de; ducere = a duct, a. purta.] (Muschi) care serveste la *abductie. ABDUCTIE, s. f. / abduction, s. f. / abduction. [Lot. abduc-tm, onis, de (a ah = wdepdrtat de., dur.lio, -onis - ducere ft ducere = a duce, a purta.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital, median. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. ABERANT, adj. / aberrant, -e, adj. / aberrant. [Lot. aberrare = a se rdtafi, a se. abate., de, la ah = inde.pa.rtat de., errare = a devia.] Care se abate de la normal prin aspect, structura sau localizare. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. ABERATIE, s. f. / aberration, s. f. / aberration. \Lat. aber-ratio, -onis, de ia oh = indepdrtat de, en-are = a devia} Abatere, deviere de la normal, anomalie. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic, care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. Orice anomalie cromozomiala, fie numerica (*aneuploidie, 'monosomie, *poliploidie, tetraploidie, trisomie), fie structurala, cu modificare cantitativa (aneuzomie, deletie, trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica, translocatie echilibrata, inversiune). A. c. poate fi congenitala sau dobandita. Sin.: anomalie cromozomiala. ABETALIPOPROTEINEMIE, s. f. / abetalipoproteinemie, s. f. / abetalipoprotein(a)emia. [Qr. a - priv.; ft - a. doua iiterd a aifdhetuiui grec; gr. lipos "== grasime; prolos =" primut, -ina: haima, -atos = sdnge.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange, *acantocitoza, hipooolesterolemie, neuropatie, 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. Sin.: sindrom Bassen-Kornzweig. ABIOGENEZA, s. f. / abiogenese, s. f. / abiogenesis. [^r. n priv.i bios = vi.af.a; genesis = producere, de [a geniian = fl produce.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie, anorganica. PunctuI culminant al a. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. al XVII-lea), dar adepti ai a., cu argumente mai elaborate, exista si In prezent. ABIOTIC, adj. / abiotique, adj. / abiotic. [Cjr. a - priv.; bios = viatd.\ Care se opune vietii. Ex.: factor a., mediu a. ABIOTROFIE, s. f. / abiotrophie, s. f. / abiotrophy. [Cjr. a -priv., bios = maW trophe = hranili nutrifie..} Proces dege130

ABSENTA nerativ care afecteaza prema.tur structurile histologice, Indeosebi formatiunile nervoase, fara o cauza aparenta. Ex.: a, retinei din *retinita pigmentara. ABLACTAT1E, s. f. / ablactation, s. f. / ablactation [Lat. ahltictfitio, -onis = mfarcare., de. la cib = wdepdrtat de, lar.tatio, -onis ^ aiaptarc., de la liic, luctis = [apte.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte, adica a *lactatiei. 2) Mai rar, *Intarcare. ABLATIE, s. f. / ablation, s. f. / ablation. \Lat. uhhitio, -onis = se.parare.i indepartare, de [a aiiferre = a indepdrta} Indepartarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei formatiuni patologice. ABLEFAR1E, s. f. / ablepharie, s. f. / ablepharia. [^r. o -priv.; blepharon = pieoapa.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. ABLUTOMANIE, s. f. / ablutomanie, s. f: / ablutomania. [Lat. ahlutio, -onis = spatare., purificare, de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de; lucre, de ia lavare = fl spdia}.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. ABO / ABO / ABO. Abrev. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. V. grup sanguin. ABOCLUZIE, s. f. / abocclusion, s. f. / abocclusion. [Lat. ah = wdepdrtat de; iat. me.die.vala. or.clusio, -onis, de la occludere = a mctiide, fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. ABORTIV, adj. / abortif, -ive, adj. / abortive, abortient, abortifacient. [Lat. abortivus, de la uh - priv., oriri = a se nafte.] 1) Care nu este dezvoltat complet. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. 3) Cu referire la o forma scurta, cu simptomatologie redusa a unei boli. ABRAHIE, s. f. / abrachie, s. f. / abrachia. [QT. a - priv.i iat. brachiwn, gr. brakhion, -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. ABRAH10CEFALIE, s. f. / abrachiocephalie, s. f. / abrachiocephalia. [Qr. a - priv.; iat. brar-hium, gr. brakhion, -onos ' = drat; kephcile = cap.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. ABRAZIUNE, s. f. / abrasion, s. f. / abrasion. [Lat. abra-sio, onis == radire, de. ia uhradere = a rade (ah - priv.; radere = a rdzui).} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). 3) in general, uzura unei struc-turi prin frecare. ABRAZIV, adj., s. n. / abrasif, -ive, adj., s. m. / abrasive. [Lat. abrasum de ia abradere = a rode (ab - priv.; radere = a rdz.ui).[ 1) Despre o substanta dura, de regula de origine minerala, utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex., In tehnica dentara), fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. Ex.; carbonat de calciu, fosfati de calciu, silicati etc. ABREACTIE, s. f. / abreaction, s. f. / abreaction. [Lat. ah = de ia; fr. reaction, din iat. actio, -onis = actiune., de la agere = a actiona.} V. catharsis, ABSENTA, s. f. / absence, s. f. / absence. [Lat. absentia = al}se.n^d.\ Suspendarea brutala, complete sau partiala, de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare, care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare, a mimicii si obnubilarea constientei, asociata uneori cu ticuri, gesturi involuntare. Este urmata de 'amnezie lacunara. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. In general, se disting: a. simpIS, cand pierderea constientei reprezinta

ABSORBANT singurul semn clinic apredabil, si a. complexa, cand exista semne clinice asociate. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. tipica de a. atipica. ABSORBANT, adj., s. n. / absorbant, -e, adj., s. m. / absorbent. [Lot. absorbtum, participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i, a ingftiti, de. [a ab = de. ia, sorbere = a suge, a 6e.a.] 1) Care absoarbe particule, energie, lichide sau vapori. 2) Substanta care are aceasta proprietate. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. V. absorbtie. ABSORBANTA, s. f. / absorbance, s. m. / absorbance. [Lat. absorbtum, partic.ipiul. incut a[ verbuiw. absorbers = a a6sor6i, a wgfiifi., de ia ab = de, (a, sorbere = a suge, a 6e.a.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. De obicei, a. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. A. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %, cu o grosime de 1 cm s.i la o lungime de unda determinata. ABSORBTIE, s. f. / absorption, s. f. / absorption. [Lat. ahsorbitio, -onis, de la absorbere = ffl a6sor6i, a mifltifi (ab = de [a; sorbere = a suge, a 6ea}.] 1) Actiunea de a absorbi, de a retine o substanta In interiorul altei substante. A. se poate produce In medii foarte variate. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului, m sange sau m interiorul unor celule. A. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. A nu se confunda cu *adsorbtie. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. [Lat. absorbitio, -onis, de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la; sorbere = a suge, a 6e.a); gr. metron = masurd; lat. os, ossi's ^ OS.] Sin.: osteodensito-metrie (v.). ABSTINENTA, a. f. / abstinence, s. f. / abstinence, temperance (for alcohol), continence (sexual). [Lat. absiinentia = refinere, a6tinere, (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de; teaere = a fine).] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. alimen-tara (In particular la alcool). 2) A. sexuala etc. ABULIC, adj., s. m. si f. / aboulique, adj., s. m. et f. / abu-lic. [Cfr. a - priv.; boule = voinfa.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. ABULIE, s. f. / aboulie, s. f. / abulia. {Cjr. a - priv.; boule = voinf:a.] Diminuarea initiative! sau a vointei. ABZIMA, s. f. / abzyme, s. f. / abzyme. [9{eoiogism foarte recent, win-pus din ab de. [a engi. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica, aseme-nea unei enzime. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride, rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. A. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele, fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. AC, s. n. / aiguille, s. f. / needle, acus. [Lat. acus = ac.} Tija subtire de otel, cu un varf ascutit, de forma si marime variabile, In functie de -utilizare: In chirurgie, In stomatologie, pentru injectii sau pentru punctii. Tipuri de a.: 1) A. bumerang, cu varful mobil Intr-un spatiu restrans, pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. 2) A. dentare, de diverse tipuri, pentru tratament la nivelul canalelor dentare. 3) A. pentru injectie, utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi, de lungimi si grosimi diferite, cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. 4) A. pentru injectie intradermica, scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0,5-0,6 mm). 5) A. pentru injectie intramusculara, lung (50-70 mm), cu diametrul de 0,7-1,2 mm si cu varful In bizou lung. 6) A in

ACANTOPELVIS testinal, drept sau curb, cu sectiunea rotunda, prevazut la un capat cu o ureche, utilizat In sutura intestinala. 7) A. de liga-tura, rectiliniu sau curbat, cu ureche care poarta materialul de ligatura. 8) A. de pneumotorax, de dimensiuni variabile, prevazut cu mandren. 9) A. pentru puncfie lombara, lung de 70-80 mm, cu diametrul de 0,7-0,8 mm, cu bizou scurt si mandren. 10) A. pentru puncfie sternala, lung de 45 mm, cu diametrul de 1,80 mm, In bizou intermediar, cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. 11) A. pentru punc-tie venoasa, lung de 30-40 mm, cu diametrul 0,8-1,6 mm, cu bizou scurt. 12) A. pentru rahianestezie, v. ac pentru punctie lombara. 13) A. pentru sutura vasculara, drept, curb sau semi-curb, foarte subtire, uneori cu resort. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie, constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa, beta), fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. ACALAZIE, s. f. / achalasie, s. f. / achalasia. [Cfr. a - priv.; khalasis = re/o^are.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. Ex.: a. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului, a. ureterului explica hidronefroza intermitenta. V. si cardiospasm. ACALCULIE, s. f. / acalculie, s. f. / acalcutia. [Lat. a - priv.; calculare = a socoti.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice, ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. ACAMPSIE, s. f. / acampsie, s. f. / acampsia. [Qr. a - priv., kamptein = a mcovoia.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru, din cauza imobilizarii prelungite, a rigiditatii articulatiilor sau anchilozei acestora. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acanthosis nigricans. [Qr. akantha = spin; -osis; [at. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie, localizata Indeosebi la nivelul axile-lor, gatului si regiunilor genitocrurale; deseori, coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. Boala se asociaza la adult si varsInic, In circa 50% din cazuri, cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). De asemenea, a. n. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing, "boala policnistica ovariana, 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. In forma autoimuna (rara), producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. ACANTOCIT, s. n. / acanthocyte, s. m. / acanthocyte. [Cjr. akantha = spin; kytos = cduld.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. ACANTOCITOZA, s. f. / acanthocytose, s. f. / acanthocyto-sis. [C/r. akantha = spin; kytos = celuid; -oza.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. ACANTOLIZA, s. f. / acantholyse, s. f. / acantholysis. [gr. akantha = spin; lysis = distrugere., de ia lyein = a distmge.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. A. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. ACANTOM, s. n. / acanthome, s. m. / acanthoma. [gr. akantha = spin; -oma.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. ACANTOPELVIS, s. n. / acanthopelvis, s. m. / acanthopelvis. [gr. akantha = spin; [at. pe]vis = 6azin.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism, caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor, Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. 131

ACANTOZA ACANTOZA, s. f. / acanthose, s. f. / acanthosis. {Cjr. akaa-tha = spin; -oza.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului, leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. Este denumita si hiperacantoza. ACAPNIE, s. f. / acapnie, s. f. / acapnia. [Cfr. a - priv.; kap-nos = fum.} Absenta bioxidului de carbon din sange. Termen utilizat uneori, gresit, drept sin. cu "hipocapp.'e. ACARIAN, s. m. / acarien, s. m. / acarid, acaridan. [Cfr. akaii = insectd. mica.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. Thrombidium si capusele sunt acarieni. ACARIOT, adj., s. n. / acaryote, adj., s. m. / acaryote. [Cjr. a priv.; karyon = sdmfiwe, nudeu.] (Celula) care este lip-sita de nucleu. Ex.: eritrocitui matur la mamifere. ACARIOZA, s. f. / acariose, s. f. / acariosis [Cfr. akari •= insecta. mica, -oza.] Sin.: scabie (v.). ACATAFAZIE, s. f. / acataphasie, s. f. / acataphasia. [Cfr. a • priv.; kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire, ded a sintaxei, desi ideile subiectului raman logice. ACATAGRAFIE, s. f. / acatagraphie, s. f. / acatagraphia. [Cfr. a - priv.; kalagraphein = a. scrie corect.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. ACATALAZEMIE, s. f. / acatalasemie, s. f. / acatalas(a)emia. {Cfr, a - priv.i katalyein = a disInige, a dizoiva; -aza; haima, -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. V. acatalazie. ACATALAZIE, s. f. / acatalasie, s. f. / acatalasia. [Cjr. a -priv.; katalyein = a distruge, a dizoiva, -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza, manifestata prin ulceratii, uneori gangrenoase, ale gingiilor si gurii. Sin.: boala Takahara. ACATALEPSIE, s. f. / acatalepsie, s. f. / acatalepsy. [Cfr. a priv.i katalamhanem = a suspenda, de [a kata = 61 jos, lepsis = fv(are.} Termen rar utilizat, cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. 2) 'Diagnostic incert. ACATAMATEZIE, s. f. / acatamathesie, s. f. / acatamathe-sia. [Cfr. a - priv.; katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. ACATIZIE, s. f. / acathesie, acathisie, s. f. / acathisia, akathisia. {Cjr. a - priv.; kathisis = acfiune.a de a sta asezat.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda, agitatie motorie, eventual somn nelinistit, obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica, Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. 2) Tulburare m *boala Parkinson, constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. ACCELERATOR, adj., s. n. (1), s. m. (2) / accelerateur, -trice, adj., s. m. / accelerator. [Lot. accelerare = a grti6i, de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. de part/cute sunt instalatii complexe, cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate, sub actiunea unor campuri electrice si magnetice, pana la energii dnetice foarte mari, de ordinul MeV. A. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). V. betatron, dclotron si sincrotron. 2) A. de priza, In stomatologie, sunt substante care grabesc priza gipsului, a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. ACCELERATIE, s. f. / acceleration, s. f. / acceleration. [Lot. acceleratio, -onis = acceCerare, dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care, raportata la unitatea de timp. A. este o marime vecto132

ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata, Intr-un sistem de referinta dat, vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. Se defineste, de asemenea, a. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. Unitatea de masura a inten-sitatii a. (denumita a. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). ACCELERINA, s. f. / accelerine, s. f. / accelerin. [Lot. accelerare = a gra6i, de ia celer = rapid; -ina.] Factorul VI al coagularii. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. Este produs In ficat sub forma inactiva, *proaccelerina (factor V). ACCEPTOR, s. m. / accepteur, s. m. / acceptor. [Lot. acceptor = care primefte., de la acceplare = a primi, a accepta.} Substanta care, Intr-un schimb de *radicali, primeste radicalul si se combina cu el. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus, cu rol mai Intai acceptor, apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. Ex.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. ACCES, s. n. / acces, s. m. / attack, crisis. [Lot. accessus, de ia accedere = a se apropia, a veni (cdtre.).] in medidna, stare patologica, psihica sau somatica, survenita brusc si imprevizibil. Ex.: a. de dementa, a. de febra, a. de melanco-lie, a. de tuse. V. criza. ACCESORIU, adj. / accesoire, adj. / accessory. [Lot. medie-vala accesorium, dt la accedere = a se apropia, a veni (c&tre).] Despre o structura care constituie un element secundar, auxiliar, incidental, complementar. Ex.: glande suprarenale a., tiroide a., duct pancreatic a. (Santorini). ACCIDENT, s. n. / accident, s. m. / accident. [Lat. accidens, -ntis, de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. Ex.: 1) a. aterg/c, care poate fi anafilactic sau seric. 2) a. de decompreslune brusca, la scafandri, cand se revine prea rapid la presiunea normala. 3) a. electric, consecutiv trecerii unui curent electric. 4) a. de munca, v. 5) a. terapeutic, consecutiv unui tratament medical sau chirurgical. 6) a. de transfuzie, prin hemoliza imunologica a hematiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a hematiilor primitorului (prin hemolizine). 7) a. vascular cerebral, v. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident, occupational injury, industrial injury. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului, la un subject salariat, produs de o cauza exterioara si provocand un prejudidu fizic. Sunt asimilate a. m. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor, In raport cu protectia muncii. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke, brain attack. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie), ruptura unui vas cerebral, diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine, modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie), perturbarea permeabilitatii vasculare, cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. V. si stroke. ACEFALIE, s. f. / acephalie, s. f. / acephalia. [Cjr. a - priv.; kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. ACELULAR, adj. / acellulaire, adj. / acellular. [Cjr. a - priv.; lot. cellula = ca-marutd, dim. de la cella = comaro.} Care nu confine celule. Sin.: anhist. ACETABULOPLASTIE, s. f. / acetabuloplastie, s. f. / acetabulo-plasty. [Lat. acetabulum •» vas pentru. otet; gr. plastos =

ACETABULUM modtlat, de Ca plassein = a forma, a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. ACETABULUM, s. n. / acetabulum, s. m. / acetabulum. NA: acetabulum. [Lot. acetabulum = vas pentru. of:et] Sin.: cavi-tate cotiloida (y.). ACETALDEHIDA, s. f. / acetaldehyde, s. m. / acetaldehyde. [Lot. {icetiim = ofet; a6rw. de (a alwol dehydrogenatum.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. A. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza, ea fiind apoj oxidata In acid acetic. A. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice, unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. ACETAMINOFEN, s. n. / acetaminophene, «. m. / acetaminophen. Sin.: paracetamol (v.). ACETAT, s. m. / acetate, s. m. / acetate. [Lot. acetum = of:e.t.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi, mai mult sau mai putin volatili, ai *acidului acetic. A. sunt utilizati ca reac-tivi chimici, solventi, In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). ACETAZOLAMIDA, s. f. / acetazolamide, s. f. / acetazola-mide. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox), In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. ACETIL, s. m. / acetyl, s. m. / acetyl. [Lat. acetum = ofet; gr. hyle = materie.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic. A. participa intens la metabolismul acizilor organici, sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). ACETILARE, s. f. / acetylation, s. f. / acetylation. [Lat. acetum = of:et; gr. hyle = materie.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. A. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. ACETILCISTEINA, s. f. / acetylcysteine, s. f. / acetylcysteine. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice, administrata pentru a facilita eliminarea acestora. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. [Lat. acetum = of:et; gr. hyle = materie; [at. cum = cu; gr. en = in; zyme = ferment, drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A, terrno-stabila. A. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice, cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs, biosinteza *acizilor grasi, formarea acidului mevalonic, precursor al 'colesterolului, formarea *corpilor cetonici. ACETILCOLINA, s. f. / ac6tylcho|jne, s. f. / acetylcholine [Lat. acetum = ofet; gr. hyle = materie.; khole = bVia, -ina.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central, cat si In eel periferic, eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. A. este sintetizata atat In pericarion, cat si In butonii terminali axonali, din *colina. Avand doua grupari active, a. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). Cuplarea *alosterica a a. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor, inclusiv In SNC, efecte depolarizante, excitatoare. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali, unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. Prin cuplarea cu receptorii N, a. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune, cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice, descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina, potentiate de actiune). Eliberarea de a. se intensifies la propagarea *impulsului nervos, desi ea are loc, In cantitati mid, si In repaus. Inactivarea a. survine concomitent cu descarcarea, difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. 0 parte

ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ), dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza, pre-cursori ai unor noi molecule de a. Abrev.: ACh. V. receptori muscarinici si receptori nicotinici. ACETILCOLINESTERAZA, s. f. / ac6tylcholinesterase, s. f. / acetylcholinesterase. [Lat. acetum = o^ef; gr. hyle = ma-terie; khole = Biia, -ina; germ. Essiaather = eter ac.etic, din [at. aether, gr. aither = aer cwat, boCta cereasca, -aza.] Sin.: colinesteraza (v.). ACETONA, s. f. / acetone, s. f. / acetone. [Lat. acetum = of:et! ona.] C3HgO. Lichid incolor, volatil, inflamabil, miscibil In apa, eter si cloroform. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide, ca si In "inanitie. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. V. si corpi cetonid, cetonemie, cetonurie, cetoza. ACETONEMIE, s. f. / acetonemie, s. f. / aceton(a)emia. [Lat. acetum = otet; -ona; gr. haima, -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange, manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie, care se refera, Insa, la ansamblul *corpilor ceto-nici. ACETONURIE, s. f. / acetonurie, s. f. / acetonuria. [Lat. acetum = of:et; -ona; gr. ouron = urind.] Prezenta *acetonei In urina. In limbaj clinic curent: cetonurie (v.). ACHEIRIE, s. f. / acheirie, s. f. / acheiria. [Cfr. a - priv.; kheir, -iros = mana.} Absenta congenitala a mainii, uni- sau bilaterala. ACHILIE, s. f. / achylie, s. f. / achylia. [.2H;>0. a. organic, continut de vegetale diverse. Se formeaza, de asemenea, In organism In cursul degradarii a. ascorbic si glicocolului. Sub forma de oxalat de calciu, participa la formarea calculilor urinari. V. oxalemie, oxalurie, ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. A. cetodicarboxilic, constituent cheie al *ciclului Krebs, sintetizat din *aspartat si din *piruvat, care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. C^s°2-A. gras saturat (v. acizi grasi). ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. Denumirea chimica a 'biotinei, NHArliCOOH. V. vitamina Bg. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. A. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. Abrev.: PAH. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. Medicament tuberculostatic minor, C,H,N03, analog al *a. paraaminobenzoic (PABA). Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna, pe cale intravenoasa sau orala. Abrev.: PAS.

136

ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare, ca si In anatomia pato-logica, In calitate de fixator al tesuturilor. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. Ct^-COCOOH. j A. organic cu rol important In *dclul Krebs. Reprezinta un pro- ' dus intermediar de metabolism al *gluddelor, *grasimilor si amino-acizilor. Cantitatea de a. p. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina, care este esentiala In oxidarea sa. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens, care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei, blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. A. p. este selectiv pentru bacterii. Sin.: mupirocina. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A), cu actiune *keratolitica, utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. V. ARN. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. A. ortohidroxibenzoic, C,H,,03, extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. Se obtine si prin sinteza. Este utilizat In calitate de conservant alimentar, pentru prepararea salidlatilor, aspirinei si a numerosi coloranti. Mai este de asemenea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bacteriostatice, antifungice si keratolitice. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. Derivat N-acetilat al *a. neuraminic. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. Cuprins In structura capsulei bacteriene, a. s. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului, In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. C^Hg^COOH A. gras saturat, izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice, ca *supozitoarele. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. H,S04. A. mineral putemic, foarte coroziv, fumans In stare concen-trata, cu numeroase utilizari industriale. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid, leucovorin. Sin.: acid folinic (v.). ACID URIC / acide urique / uric acid. C^I-L^C^. A. cristalin, produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare, prezent In sange (v. uricemie). Se poate acumula In unele stari patologice, ca *guta, *nefrite, *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie, si se poate elimina prin urina. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina, v. tab. const. biochim. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare, dezaminare si oxidare). Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. Denumirea chimica: a. 3metoxi-4-hidroxi-mandelic. Abrev.: AVM. V. tab. const. endocrinol. ACIDEMIE, s. f. / acidemie, s. f. / acid(a)emia [Lot. acidus = acru; gr. haima, -o(os = s&nge,} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7,30-7,42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza, care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin, cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza, care afec-

ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. [Qr. akinelos = imobil, de ia a- priv., kiaein = a misca, bakte-rron, dim. de. ia bakteria = boston.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi, ubicuitari In apa si sol, din familia Neisseriaceae. Cu virulenta mica, dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi, bacteriile A. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase, plagi chirurgicale sau arsuri. In aceste cazuri pot provoca meningite grave, abcese cerebrale, septicemii si pleurezii. ACINEZIE. Var. pentru akinezie (v.). ACINOS, adj. / acineux, -euse, adj. / acinous. [Lot. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini, care are forma unor acini. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. V. acid biliar. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. A. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis, care Ti face nemiscibili cu apa. A. g. participa la esterificarea colesterolu-lui, la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina, cand se nu-mesc a. g. liberi. Au formula generala CI-yChy^-COOH, cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. se 'impart In saturati (daca n -12 - a. lauric; n + 16 a. palmitic; n + 18 - a. stearic) si nesaturati (n + 18 - a. oleic; n -r 20 - *a. arahidonic). *A g. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie, deoarece nu sunt sintetizati In organism. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. V. si acid arahidonic, acid linoleic, acid linolenic. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. Denumire pentru *a. g. care nu sunt sintetizati In organism: *a. linoleic, *a. linolenic si *a. arahidonic. Absenta acestora din alimente, chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente, provoaca o diminuare a ritmului de crestere. Aditia a. mentionati corecteaza aceasta deficienta. V. a. arahidonic, a. linoleic, a. linolenic. Denumire desueta: vitamina F. V. si tab. const. biochim. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. A. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. Sunt constituiti din *a. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. Macromolecule constituente ale celulei, reprezentand substratui informatiei genetice. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. Exista doua tipuri de a. n.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala, "elicea vietii"), situat In nucleu, si ARN (mai divers ca masa moleculara, dar cu o structura spatiala mai simpla), situat in *citoplasma. V, si ADN, ARN. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. A. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol - legati prin grupari fosfat - care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. A. t. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. ACLIMATIZARE, s. f. / acclimatement, s. m., acclimatisation, s. f. / acclimation, acclimatization. [Lot. clima, -tis, din gr. klimu, -iilos = mdinafia foardui, de. unde (atitudine., dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex.: la frig) sau mediu (ex.: la altitudine). ACLORHIDRIE, s. f. / achlorhydrie, s. f. / achlorhydria. [QT. a priii.; khioros = verde., dor, hydor, hydatos = apa} Termen sin. cu *anaclorhidrie. Uneori este utilizat ca sin. cu *achilie gastrica. ACNEE, s. f. / acne, s. f. / acne. [Cfr. akne - greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd, sau. 138

ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii, de etiologii diverse, secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. vulgara, ju-venila sau polimorfa, forma foarte frecventa la tineri, Indeosebi In perioada de *pubertate. Este caracterizata prin aparitia, pe un fond de *seboree, a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre), a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. Alte tipuri de a.: 1) A. necrotica, localizata pe frunte, tample si pe partea anterioara a pielii capului, cu elemente papuloase si ulterior pustuloase, acoperite de cruste, care dupa cadere lasa cicatrice. 2) A. neonatorurn, cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. 3) A. profesio-nala, caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri, lubrifianti si la unii deri-vati clorati. 4) A. rozacee sau "cuperoza. 5) A. toxica, secun-dara administrarii unor medicamente, de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. ACNEIFORM, adj. / acneiform, adj. / acneiform. [Qr. akne greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e.J(c.rucenta, sau akhne = tdrdte; Cat. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. Ex.: eruptie a. ACOLIE, s. f. / acholie, s. f. / acholia. [Qr. a - priv., khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. ACOLURIE, s. f. / acholurie, s. f. / acholuria. \CfT. a • priv.; khole = fii[d; owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. ACOMODARE, s. f. / accommodation, s. f. / accommodation. \Lat. accomodntion, -onis, de la accommodare = a se. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. A. este In mod normal spontana, producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului, datorita elastidtatii acestuia, sub actiunea muschiului ciliar, ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. Se disting: a) a. absoluta a fiecarui ochi, separat; b) a. excesiva care persista mai mult decat In mod normal; c) a. negativa pentru distante lungi, prin relaxarea muschiului ciliar; d) a. po-zitiva pentru distante scurte, prin contractia muschiului dliar; e) a. subnormala putere de a. insufidenta a ochiului. Var.: acomodatie. V. si cristalin. ACOMODATIE. Var. pentru acomodare (v.). ACONDROGENEZA, s. f. / achondrogenese, s. f. / achondrogenesis. [Qr. a - priv.; khondros = cartiiaj; genesis = pro-ducere, de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. Se disting doua tipuri: 1) A. tip I, nanism micromelic incompatibil cu viata, caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor, sin.: sindrom LangerSaldino (v.); 2) A. tip II, forma neletala, sin.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE, s. f. / achondroplasie, s. f. / achondroplasia. [Qr. a - priv.; khondros = cartiiaj; plasis = modeiare., de. ia plassein = a forma, a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie, dfoza, membre scurte si groase etc.). Sin.: boala Kaufmann, boala Parrot, condrodistrofie fetala. ACORIE, s. f. / acorie ou acoree, s. f. / acorea. [^r. a -prill., kore = pupiid.} Absenta congenitala a pupilei.

ACRILAMIDA ACRILAMIDA, s. f. / acrylamide, s. f. / acrylamide. [Lat. acer = acm; gr. hyle = nwte.rie.; ammoaiakon = sore. de. amo-niui gSsita in apropie.re.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia, ida.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. ACRILAT, s. m. / acrylate, s. m. / acrylate. [Lat. acer == acru.; gr. hyle = materu..} Sare sau ester al addului acrilic. 0 serie de a., denumiti si rezine acrilice, sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). ACRINIE, s. f. / acrinie, s. f. / acrinia. [Qr. a - priv.; krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. Termen vag si desuet. ACROASFIXIE, s. f. / acro-asphyxie, s. f. / aero-asphyxia. [CfT. akron = e^tremitate; asphyxia = oprire a puCsuiui, de. [a. a = priv., sphyzein = a puCsa.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor, manifestata prin 'acrocianoza, scadere a temperaturii locale si durere. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. ACROCEFALIE, s. f. / acrocephalie, s. f. / acrocephalia. [Qr. akron = e^tremitate, varf; kephale = cap.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila, m Inaltime, a regiunii occipitale, cu aplatizarea laterala a capu-lui. Baza craniului este de asemenea deformata. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In ..turn") sau ascutit (tuguiat), malformatie denumita *oxicefalie. A. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. V. si acrocefalosindactilie, acrocefalopolisindactilie. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE, s. f. / acroc6phalopolysyndactylie, s. f. / acrocephalopoly-syndactyly. {Cjr. akron = e^tremitate, varf; kephale = cap; polys = mu[f:i; syn = tmpreund; daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. Au fost descrise trei tipuri de a.: 1) A. tip .1 sau sindrom Noack, cu transmitere autozomal dominanta. 2) A. tip II sau sindrom Carpenter (v.). 3) A. tip III sau sindrom Sakati, In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. ACROCEFALOSINDACTILIE, s. f. / acrocephalosyndactylie, s. f. / acrocephalosyndactyly. \Qr. akron = t)(tremitate; varf; kephale = cap; syn = im.pre.un0, daktylos = deget.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni, cu transmitere probabil autozomal dominanta, caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza), ale fadesului (exoftalmie, hiper-telorism, hipoplazie a maxilarului superior, "nas In sa"), sindac-tilie. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. denumita si sindrom sau boala Apert, In prezent consi-derala a. tip 1. Alaturi de acesta se disting; a. tip II (v. boala Apert-Crouzon), a. tip III (v. sindrom Chotzen), a. tip IV (v. sindrom Waardenburg), a. tip V (v. sindrom Pfeiffer). ACROCIANOZA, s. f. / acrocyanose, s. T. / acrocyanosis. [Qr. akron = e.^re.mitate.; kyanos = a£C>astru; -oza} Sin.: boala Crocq-Cassirer (v.). ACRODERMATITA, s. f. / acrodermatite, s. f. / acroderma-titis. [Cfr. akron = e?(tre.ttiitate; derma, -atos = piete; -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor, cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. continua Hallopeau (v. boala Hallopeau), a. cronica atrofianta (v. boala Pick-Herxheimer), a. eritematopapuloasa infantila (v. sindrom Gianotti-Crosti). ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-, pathica / acrodermatitis enteropathica. Boala grava, frecvent mortala, cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva.

ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase, cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal, leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. ACROOINIE, s. f. / acrodynie, s. f. / acrodynia. [Cjr. akron 1 = e?(tre.mitate; odyne = durere.} Durere la nivelul unei extremitati. Descrisa si ca boala: a. infantila (v.). ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece, umeda si danotica a mainilor si pidoarelor, adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat, datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). Este acompaniata de prurit, crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate, astenie, parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie, hipertensiune). Se vindeca fara se-chele. Cauze (ipotetice): carenta alimentara, virus neurotrop, intoxicatie cu mercur. Sin.: boala Feer, boala Selter-Swift-Feer, boala Swift. ACRODISOSTOZA, s. f. / acrodysostose, s. f. / acrodysostosis. [(^r. akron = e^tre.mitate., varf; dys = greu., dificii; osteon = os; -oza.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie, (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor), anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. ACRODISPLAZIE, s. f. / acrodysplasie, s. f. / acrodysplasia. [Cfr. akron = e.^ft'emitate, varf; dys = gnu, dificii; plasis = nwddare,, de. [a plassein = a forma, a modela.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor, mai ales ale mainilor. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a.: *boala Brailsford, *boala Thiemann, 'sindromul Giedion, 'sindromul Langer-Giedion. ACRODOLICOMELIE, s. f. / acrodolichomelie, s. f. / acrodolichomely. [Qr. akron = e^tre-mitate.; dolikhos = lung; melos = e^trenitate, memBru.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. ACROERITROZA, s. f. / acroerythrose, s. f. / acroerythro-sis. [Qr. akron = e^tre-mitate., varf; erythros = rofu; -oza.} Coloratie rosie a extremitatilor, consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane. ACROESTEZIE, s. f. / acroesthesie, s. f. / acro(a)esthesia. [Gjr. akron = e^tre-mitate., varf; aisthesis = se-mafie, se-nsifiiii-tate..} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. 2) Durere la nivelul extremitatilor. ACROFOBIE, s. f. / acrophobie, s. f. / acrophobia. [Qr. akron = e.^tremitate, varf; phobos = frita.} *Fobie, frioa de locuri situate la_ Inaltime. ACROKERATOZA, s. f. / acrokeratose, s. f. / acrokeratosis. [Cyf. akron = €J(tremitate; keras, keratos = corn; -oza.] Afectiune a copilului si adolescentului, caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase, localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. Sin.: sindrom Bazex ^v.). ACROMASTITA, s. f. / acromastite, s. f. / acromastitis. [C,r. akron = e.^tre.mitate, varf; mastos = sdn, mamdit; -ita.] Inflamatia mamelonului. ACROMAT, adj. / achromate, adj. / achromate. [Qr. a - frw.; khroma, -atos = culoare..] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. ACROMATOPSIE, s. f. / achromatopsie, s. f. / achromatopsia. \Qr. a - priv.; khroma, •atos = cutoare.; opsis = vedere.] 139

ACROMAZIE ACTINOLOGI E Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb, negru si nuan-tele intermediare. A. este eel mai frecvent partiala, cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. Sin.: acromazie. V. si discromatopsie. ^ ACROMAZIE, s. f. / achromasie s. f. / achromasia. [Qr. a -priv.; khroma, -atos = culoare.} Sin.: acromatopsie (v.). ACROMEGALIE, s. f. / acromegalie, s. f. / acromegaly. [C/r. akron = e^tremitate, vdrf; megas, megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere, deci la adult. Clinic, a. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor), metabolice (diabet, hipercalciurie, hiperfosforemie), endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. A. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere, aceasta duce la *gigantism. ACROMELIC, adj. / acromelique, adj. / acromelic. [Qr. akron = e^tremitate, vdrf; melos = mem6m.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru, superior sau inferior. ACROMICRIE, s. f. / acromicrie, s. f. / acromicria. [Cfr. akron = e\tremitate, vdrf; mikros = mic.j Extremitati (maini si pi-doare) mid, ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. A. este Indeosebi de natura hormonala. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia, albinism, [Qr. a - priv.; khroma, -atos = cutowe., tat. cutis c pide..] Sin.: albinism (v.). ACROMION, s. n. / acromion, s. m. / acromion. NA: acro-mion. \Cjr. akron = eyre.mita.te., vdrf; omos = umdr.] Extre-mitate a spinei omoplatului, prin care acesta se articuleaza cu clavicula, rezultand articulatia acromioclaviculara. ACROOSTEOLIZA, s. f. / acroosteolyse, s. f. / acroosteoly-sis. [Qr. akron = o^tremitate; osteon = os; lysis = distrugere, de la lyein = a distruge.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. A. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta, cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita, dar In general favorabila. ACROPAHIDERMIE, s. f. / acropachyderinie, s. f. / acropachyderma. [C/r. akron = e.^tremitate.; pakhys = gross dermu, -atos = pide..} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei, scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. A. se observa 'indeosebi m *acromegalie. ACROPAHIE, s. f. / acropachie, s. f. / acropachy. [; dys = gre.u, difial; tro-

ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana, nutrifie.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. Boala este ereditara, cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. Clinic, se asodaza semne cerebrale variate, asi-metrice, cu evolutie intermitenta (astenie, tulburari de com-portament, afazie, paralizii, dementa) si insuficienta suprarenala variabila. ADRENOLITIC, adj. / adrenolytique, adj. / adrenolytic, adrenergic blocking agent. [Lot. ad = aproape de, idngit; ren, -is = rinicili; gr. lytikos = care distruge, de. [a lyein = a distruge.] Care se opune actiunii *adrenalinei. V. ?i alfablocant, beta-blocant. ADRENOPRIV, adj. / adrenoprive, adj. / adrenoprival. [lat. tid = aproape de, l&nga, ren, -is - rinicfii; privus = Kpsit de, de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. ADRESINE, s. f. pi. / adressines, s. f. pi. / adressins. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. ADSORBANT, adj., s. n. / adsorbant, adj., s. m. / adsorbent. [Lat. ad = spre; sorbere = a suge, a 6ea.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. 2) Substanta respectiva. Ex.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. V. si adsorbat. ADSORBAT, s. m. / adsorbate, s. m. / adsorbate. [Lat. ad = aproape de, [dngd; sorbere = a suge, a Ijea.] Substanta care se adsoarbe, care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. V. si adsorbant. ADSORBTIE, s. f. / adsorption, s. f. / adsorption. [Lat. ad = spre; sorbere = a 6ea, a aspira.] 1) Fixare, de regula reversibila, a unei substante (molecule, ioni, particule) la suprafata unui solid (*adsorbant), de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. ADUCINA, s. f. / adducine, s. f. / adducin. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare, alcatuita din doua subuni-tati, cu M, de 102 kDa si P de 97 kDa. A. face parte din banda 4.1 eritrocitara si promoveaza, In prezenta calciului, formarea complexelor *spectrina-*actina. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. ADVENTICE, s. f. / adventice, s. f. / adventitia. NA: tunica adventitia. \Lat. cidventicms = care se. adaugd deasupra.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. AER, s. n. / air, s. m. / air. [Lat. aer, -eris, gr. aer, -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. Sin.: volum inspirator de rezerva (v.). AER CURENT / air courant / tidal air. Sin.: volum curent (v.). AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. Sin.: volum expirator de rezerva (v.). AER REZIDUAL / air residuel / residual air. Sin.: volum rezidual (v.). AEROB, adj. / aerobe, adj. / aerobic. [Lat. aer, -ens, gr. aer, -os = aer; gr. bios = fiatd.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului, depinzand de acesta. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. AEROCOLIE, s. f. / aerocolie, s. f. / aerocolia, aerocoly. [Lat. aer, -eris, gr. aer, -os = aer; gr. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz.

AFAZIE AEROPAGIE, s. f. / aerophagie, s. f. / aerophagia. [Lat. aer, -eris, gr. aer, -os = aer; gr. phagein = a mdnca.] Deglutitia, de obicei inconstienta, a unei cantitati excesive de aer, cu dis-tensie abdominala consecutiva. A. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. AEROFOBIE, s. f. / aerophobie, s. f. / aerophobia. [Lat. aer, -eris, gr. aer, -os = aer; gr. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. AEROGASTRIE, s. f. / aerogastrie, s. f. / aerogastria. [Lat. aer, •eris, gr. aer, -os = aer; gr. gaster, gastros = stomac.] Prezenta de aer (gaze) In stomac, ce provoaca uneori disten-sia organului. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. [Lat. aer, -eris, gr. aer, -os = aer; gr. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ, mobili, cu flagel polar. Spedile A. hydrophila si A. sobria sunt patogene oportuniste la om, agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. AEROSOL, s. m. / aerosol, s. m. / aerosol. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. Se disting a. naturali ai a. artificiali obtinuti prin diferite metode. A. naturali exista In atmosfera, iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamant-atmosfera. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. Metoda curenta pentru obtinerea a. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare, In care a. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. V. aerosolterapie. AEROSOLTERAPIE, s. f. / aerosoltherapie, s. f. / aerosol therapy. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase, ca agentii mucolitici si corticosteroizii, pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm, bronsite, emfizem). AEROTONOMETRU, s. n. / aerotonometre, s. m. / aerotonometer. [Lot. aer, -eris, gr. aer, -os = aer; gr. tonos = ten-siune; metron = masura..} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. AFAGIE, s. f. / aphagie, s. t. / aphagia. [Cjr. a - priv.; phagein = a mdnca.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. AFAKIE, s. f. / aphakie, aphaquie, s. f. / aphakia. [Qr. a -priv.; phakos = iinte, [enti[d.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. A. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta), posttraumatica sau congenitala. Lipsa cristalinului, ded a prindpalutui factor al *acomodarii, determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). AFAZIE, s. f. / aphasie, s. f. / aphasia. [Cjr. a - priv.; pha-sis = cuvant, zwrfiire.] Initial (Trousseau, 1864), termenul a. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte, In duda integritatii aparatului fonator (*laringe, *corzi vocale). Ulterior, sensul termenului a fost extins considerabil, penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii, scrisului sau semnelor, ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. Intr-o formulare generala, a. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. Printre diferitele tipuri de a., se disting doua forme majore: *a. senzoriala si -a. motone. A. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva, cat si cea motorie ale cre.^rului. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. Forma usoara a *a. Wernicke, limitata la uitarea, mai mult sau mai putin accentuata, a substantivelor. 147

AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. [Paul Broca, antroyolog fi cfwwg franca, profesor [a 'Paris, 18241880.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie, *agrafie), cu afectarea moderata.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. A. B. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. Sin.: afazie Wernicke (v.). AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. A. In care cuvintele sunt rostite fluent, dar utilizate incorect. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. A. In care pacientui, desi gandeste normal, este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. m. locala), cantec (amuzie), scris (*agrafie sau a. m. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). A. m. exista rar 'in stare pura, fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. A. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. Cuvintele sunt substituite unul cu altui, la Intam-plare, iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual, cu toate ca obiectui este recunoscut. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare, gust sau miros. A. o. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. A. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor, manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire - a. audi-tiva, surditate verbala; sunete muzicale - surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv, sau a cuvintelor scrise (a. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. De asemenea, a. s. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). A. s. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit, In cadrul *a. Wernicke. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. Asocierea *a. Wernicke cu *a. Broca. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. A. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. Varietate de a. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor, verbal sau In scris. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. Forma de *a. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. [Car/ Wernicke, newolog fi. psifiiatm.ge.rman, profesor la 'Seriin, apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw, 'Pohniaf, 18481905.} A. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. Secundar, apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent, dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. A. W. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. Sin.: afaae de conductie. 148

AFONIE AFEBRIL, adj. / afebrile, adj. / afebrile, apyretic. \Cjr. a -priv.; iat. fehris = fedra..] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula - temperatura In jur de 37°C). Sin.: apiretic. AFECT, s. n. / affect, s. m. / affect. [Lat. affectus = stare de spirit, afecfiune, boaia, de. la affir.erc = a afecta, a siabi} 1) Emotie intensa, cu evolutie impetuoasa si scurta. 2) A. astenic, stare emotionala intensa, caracterizata prin anxietate, tristete. 3) A. patologic, stare patologica cu coloratura afectiva intensa, Insotita de o tulburare a constiintei. 4) A. primar, le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis, tuberculoza, tularemie etc.). AFECTIVITATE, s. f. / affectivit6, s. f. / affective faculty. [Lot. affectus = stare de spirit, afectiune, fioald, de la affi-cere = a afecta, a s(a6i.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente, emotii si pasiuni ale unei persoane. A. este alterata In "nevroze si 'psihoze. 2) Comportare emotiva; sensibilitate. AFECTIUNE, s. f. / affection, s. f. / affection. {Lat. uffectio, (uii's = stare, aferti.vd, afectare, de. [a afficere = a afecta, a s[d6i.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid, facand abstractie de cauze. Semnificatia sa este destui de vaga, deoarece acopera conceptele de *anomalie, *disfunc-tie, *leziune, *boala, *sindrom. 2) Simpatie, prietenie, dragoste fata de cineva. AFEMIE, s. f. / aphemie, s. f. / aphemia. \Gjr. a - priv.; pheme = vor6ire..\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin.: anal-trie (v.). AFERENT, adj. / afferent, -e, adj. / afferent. [Lat. fifferre = a aduce., de. la ad = spre, ferre = a conduce.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. Ex.: nerv a., vas a. Ant.: eferent. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. [Lot. afferre = a aduce, de la ad = spre, ferrc = a conduce; inver-sus, participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin.: conexi-une inversa (v.). AFIBRINOGENEMIE, s. f. / afibrinogen6mie, s. f. / afibrinogen(a)emia. [Qr. a - priv.; Iat. fihra - fibra; -md: gr. sen-nan = a produce; haima, -alos = sange.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. A. congenitala, transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva, se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. AFINITATE, s. f. / affinite, s. f. / affinity. [Lot. affinitas, -atis = inrudire, vec-inatate, de [a finis = iimitd.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. A. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta, Inaintea altei substante. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. A. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. AFLATOXINA, s. f. / aflatoxine, s. f. / aflatoxin. [Termen compvs: afia - de [a Afipergillus flavus; gr. toxikon = otrava pentm varful sagenlor, de la loxan = sageatd; -ind.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus, care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. A. B, este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. AFONIE, s. f. / aphonie, s. f. / aphonia. [Cjr. a - priv., phone = voce.\ Pierdere a vodi, completa sau partiala. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita, tumora benigna sau maligna a corzilor vocale), paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator, de ex. dupa tiroidectomie) sau leziune cen-

AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian), cand se produce *afazie. A. poate sa apara si fara o leziune organica, de ex. In paranoia, isterie sau prin spasm muscular laringian (a. spasfca). AFRODIZIAC, adj., s. n. / aphrodisiaque, adj., s. m. / aphrodisiac. [Qr. aphrodisiakos, de. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale, impulsurite sexuale. AFRODIZIE, s. f. / aphrodisie, s. f. / aphrodisia. {Cjr. aphrodisia = dorinfa se.J(ua[d, de. la Afrodita = zeifa dragostei.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. AFTA, s. f. / aphte, s. m. / aphtha (pi. aphthae). [Lot. aph-tae, arum = afte., de (a gr. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si, In general, *aftozele. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene, mai rar pe mucoasa genitala. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici, de forma rotunda sau ovalara, de obicei cu un burelet inflamator eritematos, fiind foarte dureroasa. A. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros, izolate sau grupate. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. [Alois Bednar, ptdiatru austriac, Viena, 1S16-1SSS.[ Ulceratii infectate, observate la nivelul palatului dur la copii. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. AFTOZA, s. f. / aphtose, s. f. / aphthosis. [Lat. aphtae, -arum = afte, de. ia gr. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. haptein = a arde.; -oza .] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale, cu evolutie In pusee recidivante. Se disting: 1) A. In cadrul *bolii Behcet. 2) A. vulgara, cu prognostic benign. AGALACTIE, s. f. / agalactie, s. f. / agalactia. [en.\ Care se refera la *febra galbena. Ex.: tifos a., virus a. AMASTIE, s. f. / amasie, amastie, s. f. / amastia. [Cjr. a -priv.; mastos = son., nuuneld.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. AMAUROZA, s. f. / amaurose, s. f. / amaurosis. \Qr. amau-rusis = or6m, de (a amauros = intunecat.] Pierdere completa a vederii, care se produce In absenta unor alterari oculare aparente, In unele boli ale nervului optic, maduvei sau creieru-lui. A. se distinge de *ambliopie, caz In care deficitui de ve-dere este partial, si nu este sin. cu cecitate. V. si amauroza congenitala Leber. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. [Theodor Leber, oftdnoiog gtrmcm, profesor (succesiv) [a 'Scrim, Qottingen fi '>(e.ide[6erg, 1840-1917.] Sin.: boala Alstrom-Leber (v.). AMBIDEXTRU, adj., s. m. sau f. / ambidextre, adj., s. m. ou f. / ambidexter. [Lot. ambo = a.mdndm; dexter, -tra, -trum = dre.apta.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini.

AMETROPIE AMBISEXUALITATE, s. f. / ambisexualite, s. f. / ambisexua-lity. [Lot. ambo = amandoi; sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\;\ Coexistenta unor caractere sexuale, primare sau secundare, ale ambelor sexe, la acelasi individ. AMBIVALENTA, s. f. / ambivalence, s. f. / ambivalence. [Lot. amho = amd-ndoi; valentin = forta, putere, de. la valere = a^ area. putere., a. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente, expresii, acte), de ex.: bucurie/tristete, iubire/ura. Se observa In unele boli psihice, frecvent In *schizofrenie. AMBLIOPIE, s. f. / amblyopie, s. f. / amblyopia. [Cjr. amblys = tacit, fters; ops, opos = vdz, rede-re..] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. Nu se defineste astfel un defect ocular la care, oftalmoscopic, s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. AMBLIOSCOP, s. n. / amblyoscope, s. m. / amblyoscope. \{ew yor^ 18601925] Anemie hemolitica acuta a copilului prin mecanism autoimun (anticorpi antieritrocitari), de etiologie, probabil, virala sau ca urmare a unei infectii (rinofaringita). Afectiunea debuteaza brusc, cu febra ridicata, cefalee, vomismente si se caracterizeaza printr-o anemie importanta, cu leucocitoza, cresterea bilirubinei serice si uneori hemoglobinurie. Formele supraacute, 'in absenta transfuziei sanguine, au evolutie letala; celelalte forme se vindeca spontan In cateva saptamani. Sin.: anemie hemolitica acuta. " B. LEGAL. [Emmo Legal, medic german, 'SresCau (in present 'Wrociaul, 'Poionia), 1859-1922.] Forma de cefalee unilaterala, secundara unei afectiuni a faringelui sau a urechii medii, mso-tita de modificari inflamatorii locale. Sin.: cefalalgie faringotim-panica. • B. LEGG-PERTHES. [Arthur Thornton Legg, chirwy ortopedi 'Bosun, 1874-1939; Georg Clemens Perthes, chirurg german, 244

B.LEWIS profesor [a Leipzig, apoi la Tu66ingen, 1869-1927.] Sin.: boala Calve-Legg-Perthes (v.). • B. LEIGH. [Archibald Denis Leigh, newopatoCog engkz, n. 1915] Forma rara de encefalopatie a sugarului, transmisa autozomal recesiv, cu necroza bilaterala si simetrica a nucle-ilor cenusii de la baza si a trunchiului cerebral, cu hiperplazie gliovasculara. B. se caracterizeaza prin ataxie, convulsii, hipotonie, deficit intelectual si are evolutie mortala. Sin.: encefalomielopatie necrozanta subacuta. • B. LEINER-MOUSSOUS. [Cor/ Leiaer, pediatru. austrwc., orimnar din 'Boemia, profesor (a l^iena, 1871-1930; Andre Moussous, pediatru frances, profesor la 'Bordeaux 1857-1926.] *Eritrodermie a sugarilor, debutand la nivelul capului sau al feselor, cu edem al pielii si desprindere de scuame mart, 'in-sotite de alterarea starii generale, tulburari digestive, adenopatii regionale si tulburari trofice ale unghiilor. Evolueaza spre vindecare 'in cateva luni. • B. LENEGRE. [Jean Lenegre, tttrdwiog france-z, n. 1904.] Q. de etiologie neprecizata, determinata de afectarea sclerodegenerativa primara a sistemului excitoconductor al inimii, manifestandu-se prin tulburari de conducere de tip *bloc de ramura, apoi *bloc atrioventricular. Reprezinta substratui anatomic al blocului atrioventricular cronic si al acddentelor din *b. AdamsStokes. Sin.: boala sclerodegenerativa a sistemului excitoconductor. •B. LENNOX-GASTAUD. [William Gordon Lennox, newolog american, 'Boston, 1884-1960; Henri Jean Pascal Gastaud, neuroiog frances care a studiat indeose6i epitepsia, profesor [a 'MarsMa, n. 1915.] Forma de *epilepsie grava la copil (intre 1 si 6 ani) manifestata prin stari de ,,absenta" tranzitorie, la care se asodaza uneori crize generalizate tonico-clonice, probabil In retatie cu o encefalopatie congenitala sau dobandita; evolueaza defavorabil, prin comitialitate cronica si deficit psi-hic progresiv. • B. LERI-WEILL. [Andre Leri, newolog francez [a ffopitau^ de 'Paris, 1875-1930; Jean Weill, pediatru si endociinotog fran-cez, n. 1903.] Varietate de *osteocondrodisplazie, transmisa autozomal dominant, asociind "nanism micromelic moderat si o deformare caracteristica a antebratelor (incurbarea radiusu-lui, subluxatie posterioara a capului cubital). Sin.: discondro-steoza. • B. LERICHE. [Rene Henri Marie Leriche, cSwwg francez,, profesor la Lvon si Strasbourg, 1879-1955.] 1) Sin.: boala Sudeck (v.). 2) V. sindrom Leriche. •B. LETTERER-SIWE. [EricA Letterer, medic, german, n. 1895; Sture August Siwe, pediatru suedez, Lund, 1897-1966.] Forma sistemica, cu evolutie acuta, de "histiocitoza X la copil (In primii 2 ani de viata). Se caracterizeaza prin stare gene-rala alterata, eruptie cutanata, diabet insipid, adenohepato-splenomegalie. Radiografia pulmonara evidentiaza imagini no-dulare pulmonare, iar cea osoasa prezenta de lacune osoase multiple. Afectiunea prezinta tendinta la hemoragii (purpura) si infectii, iar evolutia este letala. Sin.: histiocitoza difuza acuta, sindrom Abt-Letterer-Siwe. • b. Lev. [Maurice Lev, patoiog american, n. 1908.] Calcificarea si sclerozarea scheletului cardiac fibres (deseori, a valvelor aortica si mitrala), a nucleului fibros central si a zonei mijiocii a septului ventricular, ca si a tesutului excitoconductor. Re-zulta, In functie de localizare, tulburari de conducere atrio-ventriculara pana la bloc atrioventricular total. Sin.: sindrom Lev. • B. LEWIS. [G. M. Lewis, medic engiez contemporan.] Maladie enzimatica ereditara a metabolismului 'glicogenului (cauzata de absenta unei enzime, glicogen-sintetaza), caracterizata prin hipoglicemie grava si hipoglicogenoliza hepatica.

B.LEWY • B. LEWY. [Frederic H. Lewy (Lewey), newolog german sta-Bilit in SW^-, 1885-1950.} Sin.: boala corpilor Lewy difuzi (v.). •B. LIGNAC-FANCONI. [George Otto Emile Lignac, patoiog oCandez. contemporan, Leyda; Guido Fanconi, pediatru elvefian, profefor [a Zurich, 1892-1979.} Sin.: cistinoza (v.). • B. LINDAU. [Ai-vid Wilhelm van Lindau, patoiog suede-z, Lund, 1892-1958.} B. ereditara cu transmitere autozomal dominanta, caracterizata prin hemangioblastom sau angioreticulom chistic al cerebelului. Clinic, se manifesta prin semne de compresiune cerebrala. Se poate asocia cu hemangioame retiniene si tumori sau malformatii ale organelor abdominale si ale epididimului. Aceasta forma asociata se numeste boala von HippelLindau sau angiomatoza retinocerebeloasa. B. L. apartine grupului de b. numite 'facomatoze. Sin.: hemangioblastom multi-plu. •B. LITTLE. [William John Little, cfwwg englez,, Londra, 18101894.} Diplegie spastica a membrelor inferioare la nou-nascut, consecinta a unui traumatism cranian suvenit ca ur-mare a unei naSteri laborioase, cu complicatii (hemoragie, asfi-xie). Apartine grupului de *encefalopatii infantile. Sin.: diplegie crurala, diplegie spastica. •B. LOBSTEIN. [/eon Georges Chretien Frederic Martin Lobstein, anatomopatolog alsacian, profesor de. patoCogic si de clinica medicala .[a Strasbourg, 1777-1835.} B. cu transmitere autozomal dominanta, care se manifesta In prima copilarie. Este o varietate tardiva de *osteogeneza imperfecta, caracterizata prin fragilitate anormala a oaselor, cu fracturi repetate la eel mai mic soc, deformari osoase (caracteristice Indeose-bi la nivelul craniului), uneori hiperlaxitate ligamentara, colo-ratie albastra a sclerelor, *otoscleroza, tulburari ale fanerelor etc. Simptomatologia se atenueaza spre adolescenta. Sin.: boala sclerelor albastre, osteogeneza imperfecta tardiva, osteopsatiroza, sindrom Eddowes. V. si osteogeneza imperfecta. • B. LOHLEIN. [Max Hermann Friedrich Ldhlein, anatomopatoiog german, profesor la Leipzig, apoi [a 'J^tarBurg, 1877-1921} Sin.: glomerulonefrita focala (v.). •B. LOUIS-BAR. [Denise Louis-Bar, ne-uropsiHiatru 6e(gian, n. 1914} Sin.: sindrom Louis-Bar (v.). •B. LUBARSCH-PICK. [0«o Lubarsch, anatomopatohg ger-Inan, profesor (succesiv) Ca S^gstocI^ 'Dusseldorf, IQ-el fi 'SerG.n, 1863-1933; Ludwig Pick, anatomopatol.og ge.rm.iin, profesor la 'Snim, 1868-1935.} Varietate de 'amiloidoza generalizata, In care fibrele amiloidice deriva din lanturile scurte ale imunoglobulinelor, de unde denumirea lor de AL (Amyloid Light chain). Apare la ambele sexe, la varsta de peste 40 de ani si se asociaza cu un *mielom. Se constata leziuni cutanate (40 % din cazuri), cardiace, vasculare, musculare, digestive etc. Evo-lutia este severa, cu prognostic letal In cativa ani, prin insu-ficienta cardiaca sau casexie. Sin.: boala Konigstein-Lubarsch. • B. LUFT. [Rolf Lufti patoiog american contemporan..} Tulburare hipermetabolica a muschiului striat determinata de existenta unei cantitati anormale de mitocondrii care produc o "respiratie celulara excesiva. B. se caracterizeaza prin perspiratie profuza, astenie si o createre a ratei metabolice ba-zaie. V. si patologie mitocondriala. •B. LUTZ-LEWANDOWSKY. [Wilhelm Lutz, dennatoiog dvetian, profesor la 'Sase[, 1888-1958, Felix Lewadowsky, de-rmamog german, J-Camliurg, profesor la 'Se.ma, apoi [a 'Sasd., 1879-192,1.} Dermatoza ereditara caracterizata prin *veruci cutanate multiple, localizate preferential pe fata dorsala a mai-nilor: poate evolua cu degenerescenta epiteliomatoasS. Sin.: displazie veruciforma. •B. LUTZ-SPLENDORE-ALMEIDA. [Adolfo Lutz, bacteriolog firaziiian, Sao 'Eaulo, 1855-1940; Alfonso Splendore, medic. firazififlft/ set.. XTX~XX; Floriano Paulo de Almeida, medic

B.MARCHIAFAVA-MICHEU 6raz,iiian, sec.. XX.} Sin.: blastomicoza sud-americana (v. blastomicoza). • B. LYELL. [Alan Lye]], dermatoCog section contemporan, fifierdeen.} Dermatoza cu debut brusc prin eruptie generalizata, In placard eritematos infiltrat Si dureros, acoperit de vezicule care, prin decolare, dau aspect de arsura. Eruptia se poate extinde la mucoase Si conjunctiva. Starea generala este foarte alterata, prin tulburari hidroelectrolitice importante si suprainfectie. Evolutie letala, Indeosebi la adult. Aceasta dermatoza este o forma supraacuta de alergie medicamentoasa cutanata (consecutiv administrarii de sulfamide, antiinflamatoare nesteroidiene). B. poate avea si origine infectioasa (Indeosebi la copii), eel mai frecvent stafilococica. Sin.: epidermoliza buloasa toxica, sindrom Lyell. • B. LYME. [Lyme, oras in statuC Connecticut, SWi, unde. a fast descrisd prima oara [loaia,} Maladie infectioasa determinata de o spirocheta, Borrelia burgctorfen, care are ca vector capusa Ixodes dammini. Evolueaza In trei faze: prima - cutanata, eritem cronic migrator; a doua - cu manifestari articu-lare (artrita recidivanta localizata la nivelul articulatiilor mari), neurologice si cardiace (tulburari de conducere atrioventricu-lare); a treia, In lipsa antibioterapiei, prin atrofie cutanata, mial-gii, artralgii cronice si, uneori, sindrom neurologic. • B. MACHADO-JOSEPH. [9{ume[e a doua famidi la cart a. fast desmsa fi studiata boaia.} Varietate de *eredodegenerescenta spinocerebeloasa, transmisa autozomal dominant, determinata de o "mutatie dinamica, expresia clinica polimorfa fiind domi-nata de *ataxia cerebeloasa, pareza muschilor oculari extrin-seci, *nistagmus si retractia globilor oculari. Memoria si functiile cognitive nu sunt de obicei afectate. Sin.: boala Azore. V. si boala neuronului motor. • B. MAC INTYRE. Sin.: mielom multiplu (v.). •B. MAC LETCHIE-AIKENS. Forma de miozita, caracterizata prin aparitia, dupa o stare febrila, a unor tumefactii nodulare localizate la coapse si, mai tarziu, la bicepsi. Histopatologic se observa necroza hialina circumscrisa cu reactie inflamato-rie si mezenchimatoasa, la care se adauga un proces de degenerescenta musculara. Sin.: miozita recidivanta. • B. MADELUNG. [Otto Wilhelm Madelung, chirurg german, profesor (succesiv) Ca %wtoc^ Strasbourg si Qottingen, 18461926.} Sin.: carpocifoza (v.). ,. , • B. MAGITOT. [Emile Felix Magitot, dintist francos, 1833-1897.] Denumire nerecomandata pentru osteoperiostita alve-olodentara, manifestata prin inflamatia membranei alveoloden-tare, secundar unei carii dentare. Sin.: osteoperiostita alveo-lodentara. • B. MAJOCCHI. [DonieJiJ'co Mafocchi, dermatoiog itaiian, profesor la 'forma, 1849-1929.} Dermatoza care se manifesta prin pete purpurice, punctiforme, lenticulare sau liniare, care se extind In sens centrifug; se formeaza elemente cu aspect ine-lar, centrul leziunii fiind acromatic. Sin.: purpura inelara telan-giectazica. • B. MARCHIAFAVA-BIGNAMI. [Ettore Marchiafava, medic si vatolog itaiian, profesor de anatomic patoCogicd, apoi de medicina clinica la 'Rgma, 1847-1916; Amico Bigaami Sr., anatomopatohg itaiian, 3^pma, 1862-1929.} Demielinizarea corpului calos extinsa In substanta alba emisferica, cu necroza, manifestata clinic prin dementa si tulburari neuromusculare, In re-latie cu o insuficienta hepatica cronica. Aceasta encefalopatie se observa rar, la marii alcoolici, fara interventia factorilor ca-rentiali. Sin.: necroza centrala a corpului calos. • B. MARCHIAFAVA-MICHELI. [Ettore Marchiafava, me£c si patoiog Italian, profesor de anatomic patologica, apoi de medicma clinicd la S^pma, 1847-1916; Ferdinando Micheli, clinician si •patoiog itaiian, 1872-1937.] B. rara, care apare la adult

245

B.MAREK si se manifestA prin anemie hemolitica si hemoglobinurie paroxistica nocturna. Hematologic, exista un procent de hematii cu durata de viata scurta si anomalii membranare, a caror hemoliza precoce (intravasculara) este la originea simpto-matologiei bolii. Eritrocitele au o rezistenta scazuta la actiunea *complementului activat, din cauza defectului de sinteza a unor molecule protectoare. Totodata, globulele rosii sunt inapte sa faciliteze inactivarea complementului prin intermediul unui inac-tivator plasmatic (C3b). B. M.-M. poate evolua fie spre *apla-zie medulara, fie spre *leucemie aciita. Sin.: hemoglobinurie paroxistica nocturna, sindrom Marchiafava-Mitcheli. " B. MAREK. [Josef Marek, medic veterinar rn.agh.iar, 18671952.} Neurolimfomatoza maligna a gainii, cauzata de un virus, probabil din grupa virusurilor herpetice, care ar putea fi Inru-dit cu virusul care produce *tumora Burkitt. " B. MARFAN. [Bernard' /eon Antonin Marfan, medic frames, profesor de igienil fi de. pediatrie la. 'Paris, 1858-1942.} V. sindrom Marfan. • B. MARFAN-HALLEZ. [Bernard Jean Antonin Marfan, medic franca, profesor de. igiena. fi de pediatrie (a 'Paw, 185S-1942; Hallez.] B. cutanata benigna a nou-nascutului, caracterizata prin noduli sau pete albastru-rosietice pe tegumente, rezultate In urma traumatismelor obstetricale si procedeelor violente de reanimare. Dispar spontan, In 2-4 luni. • B. MARIE. [Pierre Marie, newo(og franciz,, profesor la fans, 1S53-1940.] 1) Sin.: acromegalie (v.). 2) Sin.: eredoataxie cerebeloasa (v.). • B. MARIE-BAMBERGER. [Pierre Marie, nwrolog francez, profesor [a 'Paris, 1S53-1940; Eiigen von Bamberger, medic austriac, Igiena, 1858-1921} Sin.: osteoartropatie hipertrofianta pneumica (v.). • B. MARION. [Georges fean-Baptiste Camille Marion, cliirwy francez [a 5{6pitau\_ do. 'Paris, 1869-1960.} Sin.: boala colului vezical (v.). • B. MAROTEAUX-LAMY. [Pierre Maroteaux, pedialru si genetician francez, 'Paris, n. 1926; Maurice Emil Joseph Lamy, pediatru si genetician francez, profesor Ca 'Paris, n. 1895.} Sin.: sindrom Maroteaux-Lamy (v.). • B. MAY-HEGGLIN. [Richard May, medic ge.rma.ii, ^iincHen, 1863-1937; Robert Marquard Hegglin, medic elvetian, profesor ia Zurich, n.. 1907.} Trombopenie ereditara moderata, cu transmitere autozomal dominanta, cu plachete gigante si incluziuni bazofile In citoplasma polinuclearelor (*corpi Dohle). •B. McARDLE-SCHMID-PEARSON. [B. McArdle, pediatru enaiez contemporan, Londra; Rudi Schmid, medic si 6iocfiimist american de engine eivefiana, n. 1922; Carl M. Pearson, medic american contemporan.] Sin.: glicogenoza tip y (v. glicogenoza). • B. MEADOWS. [WUHam Robert Meadows, cardioCog american, n. 1919.] *Cardiomiopatie rara, caracteristica sexului feminin, favorizata prin multiparitate si gemelaritate, cu debut la sfarsitui graviditatii sau postpartum, manifestandu-se prin cardiomegalie, anomalii electrocardiografice (tulburari de repolarizare, hipertrofie ventriculara stanga, bloc de ramura), posibile accidente tromboembolice. Aceasta afectiune este considerata In prezent fie In relatie cu conjunctura graviditate-travaliu, fie o cardiomiopatie idiopatica. Evolutia este favorabila, dar recidiva poate aparea la o sarcina ulterioara. Sin.: cardiomiopatie gravidica primitiva, cardiomiopatie post partum, sindrom Meadows. •B. MEIGE. [Henri Meige, medic jrance.z, 1866-1940.} Sin.: boala Milroy (v.). • B. MELEDA. [Meleda, mica. insuta. in estui Ivlaru Aariatice., undo 6oata este wtdlnita. frecvent din cauza cortsa.ngvinita.tii.} B. ereditara (de tip recesiv) caracterizata prin telangiectazii simetrice ale extremitatilor, 'hiperkeratoza palmara si plantara. 246

B.MINKOWSKI-CHAUFFARD Hiperkeratoza poate fi moale, ciroasa, asociata cu *hiperhi-droza sau uscata. V. si keratodermie. Asocierea acestei simptomatologii cu caderea precoce a dintilor constituie *sindromul Papillon-Lefevre. • B. MENETRIER. [Pierre Eugene Menetrier, medic francez (a J(6pitauJ(_ de 'Paris, profesor de istori.a medicinei, 18S9-1935} 1) Tip rar de gastrita caracterizata prin hipertrofie importanta a pliurilor muooasei gastrice si hipertrofie glandulara cu metaplazie (aspect de glande caracteristice epiteliului intestinal). Evolutia, cronica, este benigna; hipersecretia gastrica secundara cresterii suprafetei glandulare determina pierderi masive de proteine si secundar hipoprotidemie, edeme si chiar case-xie. Sin.: gastrita hipertrofica giganta, gastropatie exsudativa. 2) V. sindrom Menetrier. •B. MENIERE. [Prosper Meniere, medic franctz,, 'Bans, 17991862} Sin.: sindrom Meniere (v.). • B. MENKES. \]ohn H. Menkes, pediatru american, 'Sattimore, n. 1928} 1) B. cu transmitere gonozomal recesiva, avand la baza mutatii ale genei MCI ce codeaza un transporter catio-nic. Se manifests prin deteriorare neurologica progresiva, "pili tort/, paloare si deces In copilarie. 2) Sin.: boala urinei cu mi-ros de sirop de artar (v.). • B. MIKULICZ. \]ohann Freiherr von MikuHcz-Radecki, cfli-rurg pohnez, profesor [a Cracovia, f(onigs6erg si 'BresCau (in prezent 'Wroclaw, 'Poionia), 1850-1905} 1) Osteodistrofie juve-nila chistica; In vecinatatea cartilajului epifizar at oaselor lungi se formeaza un chist solitar, Inconjurat de o zona de osteita fibroasa. Sin.: chist esential (sau benign) al osului, osteita geodica, osteodistrofie chistica juvenila. V. osteodistrofie si sindrom Mikulicz. 2) Hipertrofie bilaterala, indolora si cronica, a glande-lor lacrimale si salivare, produsa prin infiltrare limfatica si In-sotita de diminuarea sau suprimarea secretiei glandulare. Aceste manifestari pot fi observate secundar mai muttor eti-ologii (v. sindrom Mikulicz). • B. MILIAN. [Gnston Auguste Milian, aInnatoCog francez, 1S71-1945.] Sin.: boala ciclica (v.). • B. MILROY. [William Forsyth Milroy, medic american, profesor de medicine clinic a. la llniversitatea 9\[elJrasl^a, 1855-1942.] Maladie care se manifesta printr-un edem cronic alb, dur, indolor, cu repartitie segmentara, Indeosebi la nivelul mem-brelor inferioare. Determinata de o malformatie a vaselor lim-fatice sau de leziuni medulare sau radiculare, aceasta b. poate fi congenitala sau dobandita. Este considerata forma congeni-tala a *sindromului unghiilor galbene. Sin.: boala/sindrom Meige, distrofie edematoasa, elefantiazis familial, mixedem localizat, trofedem. • B. MILTON. [John Laws Milton, dennatoiog eng[ez, Londra, 1820-1898} Sin.: edem Quincke (v.). •B. MINAMATA. [Minamata, goif in Japonia, swsa hrana contaminate care a dete.rm.inat boala m 1950} Intoxicatie alimentara prin pesti si crustacee contaminate cu deseuri industriale, Indeosebi derivati de mercur. Se manifesta prin *porfirinurie si tulburari neurologice, Indeosebi parestezii, Uneori afectarea neurologica poate fi sever§: ataxie, dizartrie, diminuarea ve-derii periferice, pana la tulburari neurologice si mentale grave sau/si deces. • B. MINKOWSKI-CHAUFFARD. [Oskar Minkowski, medic german, n. m 'Kysia, profesor de. medwinci intema. ia Strasbourg, 'J(o[n, CfreifswaCd si 'BresCau (in present, 'Wrocla'ui, 1?o[onia), 1858-1931; Anatole Marie Emile Chauffard, medic francez, profesor de medicina. intema. ia 'Paris, 1855-1932} B. familiala si ereditara, transmisa autozomal dominant si caracterizata prin anemie hemolitica, cu prezenta de *sferocite de talie mica (microsferocite) si permeabilitate membranara crescuta pentru sodiu. Distrugerea hematiilor se face la nivelul splinei, afec-

B. MINOR tiunea fiind net ameliorate prin sptenectomie. Diagnosticul con-sta In detectarea unei scaderi a rezistentei osmotice a hema-tiilor si a accelerarii autohemolizei in vitro. Sin.: anemie hemo-litica Minkowsky-Chauffard, boala hemolitica, sferodtoza ereditara. •B. MINOR. [Victor Minor, newolog ms, 'Jvtoscova, sec. XX.} 1) "Hematomielie centrala consecutiva unui traumatism obstetrical; clinic: hipotonie musculara generalizata In perioada neonatala. 2) Degenerescenta, eel mai frecvent ereditara (proba-bil cu transmitere dominanta), a corpului striat. Consecinte: tremuraturi intermitente, localizate sau generalizate, care sun/in dupa o excitatie senzoriala sau dupa o emotie. B. debuteaza In copilarie. • B. MIRIZZI. [Pablo L. Mirizzi, chirurg argentinian, 'Buenos Hires, 1893-1964} Sin.: sindrom Mirizzi (v.). • B. MOEBIUS [Paul fujius Moebius, newolog german, profe-SOT la. Leipzig, 1853-1907.} 1) Sin.: migrena oftalmoplegica (v.). 2) V. sindrom Moebius. •B. MOELLER-BARLOW. \JuIius Otto Ludwig Moeller, cfiirurg german, 'Kjsnigsfierg, 1819-1S87; Sir Thomas Barlow, medic englez, Londra, 1845-1945} Sin.: boala Barlow (v.) • B. MONCKEBERG / maladie de Monckeberg / Monckeberg's medial sclerosis, [fohann Georg Monckeberg, anatomopatolog ge.rm.an, profesor (succesiv) [a Qiessen, Strasbourg, lilbbingen si 'Bonn, 1877-1925.} Stenoza aortica valvulara degenerative, aparent primitiva. Se apreciaza ca aceasta forma de stenoza aortica nu are de fapt nici o particularitate, individualizarea sa fiind nejustificata. V. si mediacalcinoza. • B. MONDOR. [Henri Jean Mondor, profesor de. ckirurgie la 'Paris, 1885-1962} Inflamatii dureroase ale venelor superficiale de la nivelul peretelui toracic si de-a lungul liniilor axilare anterioare, prin tromboza venoasa. Evolutie benigna, cu vindecare In cateva saptamani. • B. MONGE. [Cor/os Monge, patoiog peman, Lima, 1884-1970} Ansamblu de tulburari In esenta dispneice, determinate de o incapacitate adaptativa a organismului la altitudine. Ma-nifestarile imediate constituie raul de altitudine, iar cronic apare *boala cronica de altitudine. Anoxia persistenta antreneaza tulburari senzoriale, encefalice, oboseala, anorexie etc. • B. MORBIHAN. [Morbihan, numeie regiunii de, slid a 'Brctanid, til undo era originar bolnavul la care a fast descrisd initial fioala} Afectiune caracterizata prin eritem si edem al partii mediane a fruntii si al pleoapelor. Histologic apare atrofie der-mica, *elastoza si infiltrat limfocitar perivascular, cu evolutie spre *pahidermie. Sin.: edem eritematos cronic facial superior. •B. MOREL-LAVALLEE. [Victor Augusts F. MoreI-Lavallee, cfiimrg francez, 1811-1865.} Epansament serohematic subcutanat Intins, consecutiv unei contuzii puternice, ce antreneaza o decolare subcutanata, localizata Indeosebi pe fata externa a coapsei sau In regiunea lombara. •B. MORGAGNI-STEWART-MOREL. [Giovanni Battista Morgagni, anatomist si anatomopatoiog itaCian, prcfesor la 'Padova, 1682-1771, R. M. Stewart, neuroiog englez,, sec. XX; Ferdinand More], psihiatru suedes, profesor [a (Jcneva, 1SSS1957.] Maladie caracterizata prin Ingrosarea osului frontal In partea interna, respectand sutura medio-frontala, cefalee, tulburari psihice. La femeie (la care este mult mai frecventa) se asodaza cu virilism, obezitate de tip android, diabet zaharat; la barbat - cu hipogonadism si obezitate ginoida. Pot exista si manifestari cerebrale si hipofizare disociate (polidipsie, tulburari de somn, tulburari vizuale etc.). Sin.: hiperostoza frontala interna, sindrom Morgagni, sindrom Stewart-Morel. • B. MORQUIO. [Luis Morquio, pediatru uruguaian, profesor la ^Montevideo, 1867-1935} 1) Bloc atrioventricular congenital, asociat frecvent cu o malformatie (comunicare interatriala joasa

B.MURKJANSEN sau interventriculara) sau cu o formatiune tumorala septala. 2) Afectiune care face parte din grupul *mucopolizaharidozelor si care se manifesta din copilarie prin tasare vertebrala, stern proeminent, gat scurt, cifoza, coxa valga si genu valgum bilateral, displazie coxofemurala, disostoza periferica cu afectarea articulatiilor interfalangiene proximale si, secundar, nanism cu posibile tulburari de compresiune medulara. Se poate asocia cu anomalii dentare, opacitati corneene, hipoacuzie, insuficienta aortica si excretie urinara anormala de mucopolizaharide acide, cu exces de condroitinsulfat A sau C. S-a demonstrat ca b. M. este ereditara, transmisa autozomal recesiv si cauzata de un deficit enzimatic In N-acetil-galactozamin-6-sulfatsulfataza. Sin.: boala Brailsford, boala Morquio-Ullrich, distrofie osoasa familiala, mucopoli-zaharidoza tip IV, sindrom Morquio. • B. MORQUIO-ULLRICH. [t.ilis Morquio, pediatru uruguaian, profesor (a Montevideo, 1867-1935; Otto Ullrich, pediatru german, 'Bonn, 1894-1957.} Sin.: boala Morquio (v.). • B. MORTIMER. [Mortimer, numeie bolnavuiw la me. a fast descrisd pentru prima datd 6oa[a\ *Lupus vulgar multiplu, neulcerant si neserpiginos. • B. MORTON. [Dudley f. Morton, medic, ame.rwm., 18S4-1960.] Afectiune caracterizata prin durere vie care apare In spatiul intermetatarsian (Indeosebi III sau IV), cu iradiere pe fata interna a degetului corespondent. Durerea apare la mers, deter-minand impotenta functionala tranzitorie, de diferite grade (pana la imposibilitatea deplasarii) si dispare ulterior In repaus. Este cauzata de un nevrom intermetatarsian sau de o proliferare fibromatoasa In jurul nervului jntermetatarsian. Sin.: metatarsalgie Morton, picior Morton. • B. MORVAN. [AugustM Marie Morvan, medic francez, 18191897.} Varietate particulara de *siringomielie sau polinevrita cronica, cu mutilatii grave indolore ale degetelor, amintind lepra. Sin.: panaritiu analgezic. • B. MOSCHOWITZ. [Eli Moschowitz, medic amervan, 18791964} Sin.: boala Baehr-Schiffrin (v.). • B. MOUCHET. [Albert Moiichet, chirurg francez, 1869-1963} 1) Necroza aseptica a astragalului. 2) Paralizie a nervului cubital survenita ca o complicatie tardiva a unei fracturi cu depla-sare a condilului extern humeral, In prima copilarie. 3) Osteo-patie de etiologie necunoscuta, survenind la varsInici, Indeosebi la suferinzii de reumatism sau psoriazis, ori la tineri dupa un microtraumatism. Se manifesta prin osteoliza oaselor mem-brelor superioare. • B. MUCHA-HABERMANN. [Viktor Mucha, dermatotog originar din 'Boemia, profesor la l^iena, 1877-1919; Rudolf Hahennann, dermatotog ge-rman, profesor la 'Bonn, apoi la J{amfiurg, n. 1884} Forma acuta de *parapsoriazis In ,,picaturi", caracteri-zat prin eruptie purpurica sau papulonecrotica cu inflamatie perilezionala, evoluand spre disparitie completa In cateva saptamani. Sin.: parapsoriazis varioliform. ' • B. MUCKLE-WELLS. [Thomas fames Muckle, pediatru Canadian, sec. XX, Michael Vernon Wells, medic englez; sec. XX} Maladie ereditara, cu transmitere autozomal dominanta, In care se asodaza artralgii, urticarie, surditate de perceptie si *amiloidoza renala cu evolutie spre insuficienta renala. Aceasta afectiune prezinta analogii cu *b. Reimann. •B. MULLER-RIBBING. [WaJther Muller, cfiimrg ortoped german, lyinigsberg, n. 1888; Seved Ribbing, radiolog suedez, Vppsaia, n. 1902} Sin.: boala Fairbank (v.). • B. MUNK. [Fritz Munk, medic german, 'Berlin, 1879-1950} Sin.: boala Epstein (v.). • B. MURK JANSEN. [Murk Jansea, ortoped oiandez, Leyden, 1863-1935} Afectiune rara care reuneste anomalii osoase (epifize normale si Inlocuirea metafizelor cu tesut cartilaginos) si 247

B.MYA dismetabolism fosfocalcic. Sin.: condrodisplazie metafizara tip Jansen, displazie metafizara. •B. MYA. [Giusseppe Mya, medic itaCian, profesor de pato(o-gie medicata [a Sienna, apoi [a JioTm^a., 1857-1911.} Sin.: megacolon congenital (v. megacolon). " B. MYHRMAN-ZETTERHOLM. [Gusto/ Myhrman, medic conttmporan; S. G. Zetterholm, medic suedes, sec. XX.} Nefro-patie epidemics caracterizata prin semne generate de infectie, dureri abdominale simuland o apendicita si disfunctii renale. B. a fost descrisa In Nordul tarilor scandinave, sub forma de epidemie. Evolueaza rapid spre vindecare. • B. NAEGELI. [OsJcor Naegeli, dermatotoff swdez, profesor [a 'Bema, 18S5-1959.} Dermatoza ereditara, sub forma unor pete brune care formeaza o retea pigmentara la nivelul toracelui; se asociaza *keratoza palmoplantara si hiposudoratie. Aceasta b. ereditara se transmite autozomal dominant, se manifests la ambele sexe, fiind asemanatoare cu incontinentia pigmenti, de care se deosebeste printr-un debut tardiv si absenta fenome-nelor inflamatorii. • B. NANTA-GADRAT. *Granulom eozinofilic al osillui asocial cu leziuni cutanate. ' , •B. NETHERTON. [Earf W. Netlierton, dennatofog american contemporan.] Ectodermodisplazie caracterizata prin *eritroder-mie ihtioziforma de la nastere, *tricorexie nodoasa, par In forma de ,,tije de bambus" si manifestari cutanate atipice, Indeosebi *urticarie. Transmiterea este recesiv autozomala. Sin.: sindrom Netherton. • B. NETTLESHIP. [Edward Nett]eship, oftdmoCog eng[es, Londra, 1845-1913.] Sin.: urticarie pigmentara (v.). • B. NEUMANN. [Isidor (Elder von HeUwart) Neumann, dermatohg austriac, l^iena, 1832-1906.} Sin.: pemfigus vegetant (v.). " B. NEVILLE. "Tezaurismoza lipidica familiala manifesiata prin *oftalmoplegie supranucleara (afectand miscarile verticale ale globilor oculan), hepatosplenomegalie si prezenta histiocitelor albastre In maduva osoasa. V. si sindromul histiodtelor albas-tre, boala IMiemann-Pick. • B. NEWCASTLE. [Newcastle upon Tyne, oraf in JIngUa undo 6oaia a fast descrisa inifial, in 1927.} B. a pasarilor, adesea epidemica, provocata de un 'Paramyxovirus posedand un antigen comun cu virusul parotiditei epidemice. Se transmite si la om de la pasarile infectate si se manifesta ca o conjunctivita acuta, adesea unilaterala, cu adenopatie preauriculara. • B. NICHAMIN. [S. B. Nichamin, medic, francez, sec. XIX-XX.} *Polidtemie congenitala familiala constitutionala, care se asociaza de obicei cu disfunctii endocriniene sau nervoase. • B. NICOLAS-FAVRE. [/osepA Guillaume Marie Nicolas, dermatotog france.Zi Lyon, n. 1868; Maurice Jules Favre, dermatoCog franc-e.z, Lyon, 1876-1954.} B. al carei agent etiologic este Chlamydia trachomatis, caracterizata prin adenopatie in-ghinala, iliaca si femurala dureroasa, cu evolutie lenta spre su-puratie sub forma de focare multiple, secundare unor leziuni primitive ulcerative localizate la nivelul organelor genitale (ulcer simplu adenogen). Afectiunea este contagioasa si se transmite sexual. Sin.: boala Durand-Nicolas-Favre, limfogranulomatoza inghinala subacuta, limfogranulomatoza veneriana, a patra boala veneriana. • B. NICOLAU. [St. Gh. Nicolau, dermatovenerohg romAn, profesor Ca 'Bucwefti, 1874-1970.} Gangrena fesiera localizata, rara, secundara unei injectii intramusculare a unui produs in-solubil In apa, prin penetrare arteriala. Sin.: dermita livedoida Nicolau. • B. NIDOKO. Sin.: febra hemoragica epidemica (v.). • B. NIEMANN-PICK. [Albert Niernann, pediatru german, profesor [a 'Be.Tiin, 1880-1921; Ludwig Pick, anatomopatoiog ger 248

B. OPPENHEIM man, profesor Ca 'BerCin, 1868-1935.} *Neurolipidoza din grupul 'sfingolipidozelor, caracterizata prin acumulare tisulara de *sfingomielina, din cauza unui deficit mai mult sau mai putin accentual al activitatii sfingomielinazei. B., cu transmitere autozomal recesiva, apare In prima copilarie si se manifesta prin febra, oprire a cresterii, hepatosplenomegalie, hipotonie musculara si idiotie. Prognosticul este fatal. In prezent nu mai este accep-tata unicitatea b. N.-P., fiind descrise de Crocker cinci boli diferite pe criterii clinice, de laborator si eInice: A (forma infan-tila acuta), B (forma cronica), C (forma infantila cu semne nervoase tardive), D (forma din Noua-Scotie) a forma E (a adul-tului, non-neuropatica). Sin.: histiocitoza lipoidica esentiala. • B. NISHIKAWA. B. In cadrul careia se asociaza obosealS musculara, absenta hiperlactaddemiei la efort si deficit de fosfofructokinaza musculara, structura glicogenului fiind normala. Simptomatologia este caracteristica 'glicogenozei tip V Cori, dar In acest ultim caz deficitui este de miofosforilaza. V. si glicogenoza. • B. NORMAN-LANDING. [R. M. Norman, nwroiog american conte-mporan; Benjamin H. Lan-ding, pediatru american contemporan.] B. lizozomala ereditara caracterizata prin manifestari asemanatoare *gargoilismului, arieratie mentala si prin prezenta limfocitelor vacuolate. Evolutie rapid mortala Inainte de 6 luni. Se asociaza cu un deficit In p-galactozidaza A, B si C. Sin.: boala Landing, gangliozidoza GM, (forma congenitala si general izata). • B. NORMAN-WOOD, [fi. M. Norman, neuroCog american contemporan; N. Wood, medic american contemporan.] Sin.: boala Tay-Sachs (v.). •B. NORRIE. [Gordon Nome, oftaCmoiog danez, 1855-1941} B. ereditara, de tip recesiv, In relate cu cromozomul X, caracterizata prin degenerescenta pseudotumorala a retinei (cu aspect de pseudogliom si uneori *dezlipire de retina), cu evolutie spre cataracta, opacifiere a corneei si atrofie a globilor ocu-lari si orbire, asociata cu surditate bilaterala si oligofrenie. •B. OGUCHI. [Chutii Oguchi, oftaimaiog japonez, 1875-1945.} Forma de *hemeralopie congenitala si familiala, recesiv autozomala cu consangvinitate frecventa, Intalnita Indeoseb; In Japonia dar nu numai. Nu exista tulburari ale acuitatii vizuale si nici ale campului vizual. Se constata Insa modificari speci-fice ale fundului de ochi: o coloratie alb difuza a retinei dupa expunerea la lumina, retina revenind la colora(ia normala la Intuneric (fenomen Mitzuo). Electroretinograma este caracterizata prin prezenta undei b (fotopica) si absenta undei b^ (sco-topica). •B. OHARA. [Hachiro Ohara, medic japonez, 1875-1945.} Sin.: tularemie (v.). • B. OLDFIELD. [Michael C. Oldfield, medic engtez, sec. XX.} Maladie malformativa ereditara caracterizata prin asocierea unei 'polipoze intestinale cu prezenta chisturilor sebacee multiple. " B. OLLIER. [Leopold Louis Xavier Edouard Oilier, chirurg francez,, 1830-1900} Sin.: encondromatoza (v.). • B. OLMER. [David Raoul Olmer, medic francez, Marsillo, 19041972.} Sin.: boala Conor-Bruch (v.). • B. OPITZ. [Hans Opitx, pediatru. german, profesor Ca 'Berlin, apoi Ca 'Mainz, 1888-1971.} Splenomegalie tromboflebitica. Cresterea In dimensiuni a splinei se produce din cauza trom-bozei venelor splenice. • B. OPPENHEIM. [-L Moritz Oppenheim, dermatoiog de origine austriaca, profesor (a Viena, sta6ilit apoi [a Chicago, 1876-1949; 2) Hermann Oppenheim, nturowg german, profesor Ca 'Bertin, 1858-1919} 1) Dermatita eritematobuloasa, apartinand grupului *fitofotodermatitelor, care apare prin actiunea fotosen-sibilizanta tegumentara a derivatilor furocumarinici continuti In

B. OPPENHEIM-URBACH unele vegetale si necesita actiunea a trei factori declansatori: soare, umiditate, prezenta vegetalelor respective. 2) Tip de 'nevroza care apare In evolutia traumatismelor cerebrale si se manifesta Indeosebi prin stari depresive progresiv accentuate. • B. OPPENHEIM-URBACH. [Moritz Oppenheim, d&rmatolog de. origine austriaca, profesor la Intend, staliitit apoi la Chicago, 1S76-1949; Erich Urbach, dennatolog fi alergolog, Vwna, n. [a fra-go, staBiiit m SW (fhiladelphia), 1893-1946.] B. care apare la diabetici si se caracterizeaza prin depozite lipoidice cutanate asociate cu atrofie epidermica, uneori cu aspect sclerodermiform; localizarea de predilectie este la nivelul gambe-lor. Sin.: dermatita atrofianta lipoidica. • B. ORMOND. [fohn K. Ormotid, urolog american, 'Detroit, n. 1886.} Afectiune de etiologie incerta, uneori considerata expresia unui *sindrom paraneoplazic, caracterizata anatomopatologic, prin prezenta unui tesut fibros retroperitoneal, cu grosime de 3-4 cm, localizat Intre vertebra a doua lombara si promon-toriu. Acest tesut comprima progresiv ureterele, rinichii, aorta, arterele iliace primitive, vena cava inferioara, determinand o simptomatologie clinica In functie de gradul de compresie. Sin.: fibroza retroperitoneala. •B. OSGOOD-SCHLATTER. [Robert Bayley Osgood, chimrg ortoped american, 'Boston, 1873-1956; Carl Schlatter, chimrg elvetian, profesor la Zurich., 1864-1934.} Sin.: apofizita tibiala anterioara (v.). • B. OSLER. [Sir William Osier, medic Canadian care a practical m SUfi fi w Anglia, profesor de medicinii (a Oxford, 1S49-1919.] Sin.: 1) Boala Jaccoud-Osler (v.). 2) Boala Vaquez (v.). 3) Boala Rendu-Osler (v.). • B. OSLER-VAQUEZ. [Sir William Osier, medic Canadian care. a practical m SU^. fi m ^Inglia, profesor de medicind [a Oxford, 1849-1919; Louis Heari Vaquez, medic franc-ez, profesor dt. clinica terapeuticil la 'Pans, 1860-1936.} Sin.: boala Vaquez (v.). • B. OTTO. [Adolf Wilhelm Otto, anatomist si vatolog german, profesor [a franl(furt pe main, apoi la 'Sreslau (w prezent 'Wroclaw, 'Pohniaf, 1786-1845.} Sin.: protruzie acetabulara (v.). • B. OWREN. [Paul Arnor Owrea, hematobg nomegian, Oslo, n. 1905.} Afectiune ereditara care se manifesta din copilarie si se caracterizeaza prin hemoragii repetate, asemanatoare celor din "hemofilie, cu *timp de coagulare si *timp Quick a-lungite, secundar absentei *proaccelerinei In plasma sanguina. Sin.: parahernofilie. •B. PAGET. [Sir fames Paget, cfi.vu.rg englez, Londra, 18141899.} 1) B. osoasa Paget: osteita deformanta cu denaturarea arhitecturala a osului si fibroza medulara. B. poate fi localizata sau diseminata, Indeosebi la nivelul coloanei vertebrale, bazinului. femurului, cutiei craniene. In evolutie, se poate complica cu fracturi spontane, compresiune medulara, osteomalade etc. Analiza de laborator evidentiaza cresterea *fosfatazelor alca-line In ser si hidroxiprolinurie. Sin.: osteita deformanta hipertro-fica, osteodistrofie fibroasa localizata, osteodistrofie deformanta progresiva. 2) S. Paget a mamelonului: afectiune cronica, precanceroasa, a mamelonului, ca si a zonelor cu glande sudoripare apocnne. Etiologia este necunoscuta, aparand la femei, dupa varsta de 40 de ani. Leziunile initiate sunt verucoase si se ulcereaza cronic, putand evolua spre malignizare (adenocarcinom). Histologic se pun In evidenta celulele ,,xenice", voluminoase, globuloase, care infiltreaza epidermul. 3) B. Paget extramamara: afectiune neoplazica asemanatoare b. P. a mamelonului prin aspectui macroscopic al leziunii si prin prezenta celulelor tipice pe sectiunile histologice, dar localizata ia vulva, penis, scrot, mucoasa anorectala, ombilic, regiuni axilare. •B. PALTAUF-STERNBERG. [Richard Paltauf, anatomopa-tolog austriac, profesor (a lAe.na, 1858-1924i Carl Sternberg,

B. PEPPER anatomopatolog austriac, profesor la Vwia, 1872-1935} Sin.: boala Hodgkin (v.). " B. PANNER. [Hans fessen Fanner, radiolog danez, 18711930.} 1) Necroza aseptica a condilului humeral, care prezinta zone opace de osteoscleroza cu zone dare de osteoporoza (radiologic). Sin.: osteocondroza a condilului humeral. 2) Sin.: boala Freiberg (v.). •B. PARKINSON. {James Parkinson, medic englez, 1755-1824} B. degenerativa a *sistemului extrapiramidal (leziuni In corpii striati si /ocus nigei) care afecteaza Indeosebi barbatii (cu varsta de peste 50 de ani). Se manifesta clinic prin tremuraturi lente caracteristice, persistand In repaus, pronuntate Indeosebi la nivelul mainilor si capului, prin hipertonie extrapiramidala plastica si prin akinezie: fades fix, Incremenit (inexpresiv), mers cu pasi mid lenti, corp aplecat Inainte si voce monoto-na. Se mai adauga tulburari neurovegetative si de afectivitate. Descoperirea deficitului de *dopamina la nivelul nucleelor cenusii extrapiramidale, pe langa faptui ca a deschis calea unei terapii substitutive, releva tulburarea In b. P. a lantului neurotransmitator dopaminergic din sistemul extrapiramidal. Totodata, a fost identificata o gena, parkina, cu rol In pato-genia unor cazuri de b. P. Denumirea de b. P. este atribuita cauzelor idiopatice ale maladiei, excluzand astfel sindroamele secundare (postencefalita epidemica etc.). Sin.: paralysis agi-tans. V. si parkinsonism. • B. PARROT, [foseph Mane fules Parrot, pediatru francez, profesor de pediatrie ia 'Paris, 1829-1883} 1) Pseudoparalizia Parrot: pseudoparalizie flasca a unuia sau mai multor membre la nou-nascutii cu sifilis congenital, consecinta a alterarii siste-mului osos, sub forma de fracturi, situate la cativa mm de zona de osificare. Aceste leziuni sunt asociate cu alte stigmate de sifilis congenital. 2) Sin.: acondroplazie (v.). • B. PAUZAT. [/eon Eugene Pauzat, medic franctz, set.. XIX} Sin.: fractura de oboseala (v. fractura). • B. PAYR. [Erwin Payr, chimrg austriac., profesor (succesiv) ia Gfreifswaid, 'J^onlgsberg si Leipzig, 1871-1946.] Afectiune abdominala cauzata de prezenta unor aderente fibroase la nivelul unghiurilor splenic si hepatic ale colonului transvers, cu ste-noza colica consecutiva. Simptomatologia clinica include: meteo-rism, durere difuza In regiunea superioara a abdomenului, dispnee si Indeosebi constipatie. B. P. reprezinta, mai proba-bil, o manifestare a *sindromului colonului iritabil, decat a unei leziuni organice. • B. PEL-EBSTEIN. [Pieter Klaases Pel, medic oiandez, profesor de ciinicci medicatil la Amsterdam, 1852-1919; Wilhelm Ebstein, medic german, profesor de clinica medicaia (a (fCttinqen, 1836-1912.} Sin.: boala Hodgkin (v.). • B. PELIZAEUS-MERZBACHER. [Friedrir.h Pelizaeus, neurolog german, 'Kassd, 1850-1917; Ludwig Merzhacher, psihia-tru si anatomopatolog german stafiilit la 'Suenos Aires, n. 1875.} Afectiune ereditara cu transmitere recesiva. B. este transmisa de o gena situata pe cromozomul X, codand In acelasi timp si una din principalele proteine ale mielinei. Se manifesta prin paraplegic spasmodica progresiva, semne cere-beloase, deficienta psihica, tulburari trofice si vasomotorii, exa-gerarea reflexelor osteotendinoase, semn Babinski pozitiv si abolirea reflexelor cutanate abdominale. Este o leucodistrofie sudanofila care debuteaza In primele luni de viata si evolueaza lent progresiv. Sin.: scleroza familiala centrolobara, scleroza Pelizaeus-Merzbacher. • B. PEPPER. [William Pepper ]r.i medic ame.ric.an, 'Philadelphia, 1874-1947} Afectiune care apare la sugar, provocata de dez-voltarea metastazelor viscerale (Indeosebi hepatice) ale unei tumori embrionare a regiunii lombare (ganglioni simpatid sau glanda medulosuprarenala). Se caracterizeaza prin hepatome249

B. PERRIN-FERRATON galie care exista de la nastere si metastaze nodulare subcutanate. Anatomopatologic, eel mai frecvent este vorba de un *neuroblastom. • B. PERRIN-FERRATON. [Mom-ice Perrin, cfiirurg francez, 'Paris, 1826-1889; Louis Ferraton, cfiirurg francos, n. 1S60.} Anomalie uni- sau bilaterala caracterizata printr-un cracment produs de anumite miscari ale .soldului, din cauza acrosani fasciei lata de marele trohanter. Sin.: sold ,,In resort". • B. PERTHES-JUNGLING. [Georg Clemens Perthes, cfiimrg german, profesor la Leipzig, apoi ia Tu66ingen, 1869-1927; Otto Jiingling, cfiirurg german, profesor ia 'Tiififiingen, apoi ia Stuttgart, 1RS4-1944.} Ansamblu de leziuni osoase digitale care apar In *sarcoidoza. Se caracterizeaza clinic prin aparitia de noduli juxtaarticulari, durerosi, iar radiologic se constata mid geode falangiene bine delimitate. Sin.: osteita cistoida PerthesJungling, osteita polichistica Jungling. • B. PETGES-JACOBI. [Georges Murin Gabriel Arnaud Petges, dermatolog francez, profesor ia 'Sordeau^ '1872-1952; facobi.] Forma particulara de *dermatomiozita caracterizata prin asocierea *poikilodermiei cu miosderoza (care predomina la nivelul centurilor scapulara Si pelvina, fiind urmata de impotenta functionala si deformatii ale membrelor). Sin.: poikilodermatomio-zita, poikilodermie atrofica vasculara. " B. PETIT, [/eon Loins Petit, cfiirurg francez, 'Paris, 1674-1750:} Hernie lombara, la nivelul triunghiului Jean Louis Petit (orificiu triunghiular al peretelui abdominal lateral, situat i'ntre creasta iliaca, muschiul mare dorsal si muschiul mare oblic). Sin.: hernie Jean Louis Petit. • B. PETZETAKIS. [M. Petzetakis, medic gru. contemporan.} Sin.: limforeticuloza benigna de inoculare (v.). • B. PEYRONIE. [Francois Gigot de la Peyronie, cfiirurg frcmcez, Montpellie.r/'Parv:, 167S-1747.\ B. caracterizata prin *induratia plastica a 'corpilor cavernosi, 'albugineea prezentand o infiltrare scleroasa segmentara, care determina curbarea penisului In timpul erectiei. Poate determina impotenta prin fibroza spatiilor sinusoidale ale corpului cavernos, ocluzia arterei corporeale sau prin mecanisme neurogene. Se asociaza uneori cu *contractura Dupuytren. Sin.: boala van Buren. •B. PFAUNDLER-HURLER. [Meinhcird von Pfaundler, pedi-atru german, profesor ia Cjraz, apoi la ^ilncfie.n, 1S72.-1947; Gertrud Hurler, pidiatru germail, ^filncHen, sec. XX.} Sin.. boala Hurler (v.). • B. PFEIFFER. [EmU Pfeiffer, mdic german, 'Wiesbaden., 18461921.} Sin.: mononudeoza infectioasa (v.). • B. PHOCAS. [Gerns/mo Phocas, cfiimrg grec care. a practicat ia Liile, apoi profesor la ^tena, 1861-1937} *Mastita cronica glandulara cu formare de numerosi noduli mid. • B. PICK. [Arnold Pick, -psihiatru fi ne.u.roiog afi, 'Sraga, 18511924.] Forma de dementa senila precoce (50-60 de ani), ca-uzata de o atrofie cerebrala drcumscrisa, de etiologie necunos-cuta, localizata Indeosebi la nivelul lobilor frontali si temporal!. Histopatologic se constata o balonare celulara cu incluziuni citoplasmatice denumite corpusculi Pick. Simptomatologia clini-ca este foarte asemanatoare cu cea din *b. Alzheimer. Sin.: atrofie cerebrala cjrcumscrisa (atrofie cerebrala). V. Si boala Alzheimer. • B. PICK-HERXHEIMER. [Philipp Josef Pick, durmatohg originar din 'Soemia, profesor la 'Praga, 1834-1910; Karl Herxhci-mer, dennatoiog german, profesor (a frankfurt pe 'Main, 1861-1944.} Dermatoza a adultului, caracterizata prin prezenta de placarde infiltrate si eritematoase localizate initial pe fata de extensie a membrelor (mdeosebi a membrelor inferioare), cu-prinzand ulterior membrele 'in Intregime si evoluand cu atrofie cutanata ireversibila. Sin.: acrodermatita cronica atrofianta, boala Taylor, dermatita cronica atrofianta, eritromelie. 250

B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM • B. PIERRE MARIE. [Pierre Mane, ne-woiog friwc&z, profesor la 'Paris, 1853-1940.} Sin.: boala Marie (v.). • B. PLUMMER. [Henry Stanley Plummer, m.tdu'. amtfican, 'RjJch.&ste.r, 1874-1937.} Sin.: adenom tiroidian toxic (v.). • B. POLLITZER. [Sigmund Pollitzer, dermatolog american, l^ii'oi york^ 1859-1937.} Forma de *hidrosadenita supurata necrozanta, cu leziuni papulonecrotice. • B. POMPE. [fohann Cassianus Pompe, medic oiandez, sec. XX.} Sin.: glicogenoza tip 11 (v. glicogenoza). • B. PONCET. [Antonin Poncet, cfiimrg franaz,, profesor la Lyon, 1849-1913.} Artrita tuberculoasa. •B. PONCET-SPIEGLER. [Antoain Poncet, cfiirurg frances, profesor la Lyon, 1849-1913; Eduard Spiegler, cfiimist si dermatolog austriac, '^iena, 1860-1908.} Afectiune care se caracterizeaza prin prezenta unei formatiuni tumorale benigne la nivelul scalpului, formata din cilindroame de dimensiuni si extindere variabile, realizand, uneori, un aspect de ,,tumora in turban". B. se transmite autozomal dominant. Sin.: tumori PoncetSpiegler. • B. PORAK-DURANTE. [Charles Auguste Porak, meaic francez. la J(6pitau\_ de Saris, 1845-1921; Gustave Durante, Medfc francos, 1865-1934} Sin.: boala Durante (v.). •B. POSADA-WERNICKE. [Alejandro Posada, protozoolog argentinian, 1870-1902; Robert Johann Wernicke, patoCog argentinian, 'Buenos ^irtSi n. 1873.} Sin.: coccidioidomicoza (v.). • B. PUENTE. Inflamatia orificiilor canaliculare ale glandelor salivare accesorii situate pe fata intema a buzei inferioare. Apare In copilarie. Aceasta 'cheilita se poate complica, aparand sub o forma supurata cronica, numita cheilita Volkmann. Sin.: chei-lita glandulara simpla. •B. PYLE. [Edwin Pyle, medic mnerican wntemporati.] Afectiune rara transmisa autozomal dominant, caracterizata prin hipertrofie metafizara care determina hipostatura si Incurbarea membrelor, genu valgum si, uneori, Ingrosarea oaselor fetei cu aspect de *leontiasis. Se pare ca aceasta b. este conse-cinta unei tulburari de modelare metafizara In cursul cresterii. In general, metafizele hipertrofiate sunt radiotransparente, cu corticala foarte subtire. Uneori se msoteste de osteoscleroza difuza. Sin.: displazie metafizara familiala, displazie craniome-tafizara (Jackson), osteodisplazie metafizara. • B. QUERVAIN. [Fritz de Querviiin, cfiirurg elvefian, profesor la 'Serna si [a 'Sasel, 1868-1940.} Sin.: boala de Quervain (v.). • B. QUINCKE. [Heinrich Irenaeus Quincke, medic german, profesor de medicina intemd la 'Sema, 'Kiel fi franCgurt pe Oder, 1842-1922.} Sin.: edem Quincke (v.). •B. RAYNAUD. [Maurice Raynaud, medic, francez, 1834-1881.} Crize vasomotorii localizate strict la extremitatile membrelor, simetrice, In particular ale degetelor, eel mai frecvent declan-sate de frig. Se manifesta prin vasoconstrictie locala paroxis-tica urmata de vasodilatatie paralitica cu staza capilara. Au fost descrise doua faze: sincopala, corespunzand ischemiei locale (degete palide) si de asfixie, cu cianoza locala, du-reroasa, care se poate complica prin tulburari trofice si necroza a extremitatilor. Spre deosebire de *sindromul Raynaud, b. R. este aparent primitiva si idiopatica. Sin.: gangrena simetrica a extremitatilor. V. si sindrom Raynaud. • B. RECKLINGHAUSEN. [Friedrich Daniel von Recklinghaasen, anatoinopatofog german, profesor (succesiv) [a 1Q)nigsfierg, 'H!ilrtz6urg si Strasbourg, 1883-1910.} Sin.: boala von Recklinghausen (v.). • B. RECKLINGHAUSEN-APPELBAUM. [Friedrich Daniel von Recklinghausen, anatomopatolog german, profesor (succesiv} la 'Konigsfierg, 'Wwtz.bwg si Strasbourg, 1883-1910; Leo

B.RECLUS Appe]baum, medic german, sec. XIX-XX\ Sin.: hemocroma-toza primitiva (v. hemocromatoza). •B. RECLUS. [/eon Jacques Paul flee/us, cnirwy franc.ez, profesor [a 'Paris, 1847-1914.] 1) Sin.: boala chistica a mamelei (v.). 2) Flegmon de consistenta lemnoasa localizat la nivelul gatului. •B. REED-Hodgkin. [Dorothy MendenhaH Reed, patoiog american, 'Baltimore, 1874-1964; Thomas Hodgkin, medic eng[ez, Londra, 1798-1866.] Sin.: boala Hodgkin (v.). • B. REESE. [Robert Grigg Reese, oftaimoiog american, y^ew york^ 1866-1926.} *Telangiectazie retiniana parafoveolara idiopatica, b. ce afecteaza vascularizatia retiniana, mono- sau bilateral, aparand Indeosebi la barbati. Debut cu *metamorfopsii, exsudat macular si modificari ale vaselor paramaculare. Evo-lutia b. este lenta si se complica prin *dezlipire de retina, he-moragii, depuneri lipidice si exsudate retiniene. • B. REFSUM. [Sigvald Refsum, medic noniegian, Oslo, n. 1907.] B. ereditara, transmisa autozomal recesiv, degenerativa caracterizata prin *ataxie cerebeloasa, tulburari nervoase periferice (polinevrita periferica), atrofie musculara, surditate, nistagmus, atrofie papilara si alterari pigmentare ale retinei. Este legata de absenta unui sistem enzimatic de alfa-oxidare capa-bil sa degradeze fitolul si acidul fitanic (cu acumularea aces-tuia din urma In ser). Apartine grupului de "lipoidoze. Evolutia este lenta; un regim sarac In fitol alimentar poate duce la o ameliorare a simptomatologiei. Sin.: eredopatie ataxica poline-vritica. • B. REICHEL. [Paul Friedrich Reichel, chirwrg fi ginecolog german, 'Kcat-^ar^Stadt, 1858-1934.} Sin.: boala HendersonJones (v.). • B. REICHMANN. [Nikolaus Reichmann, medic poionez, l^arsovia, 1851-1918.} Hipersecretie gastrica caracterizata prin prezenta a jeun a unei cantitati medii sau mari de sue gastric. Apare consecutiv unei tulburari secretorii, adesea legata de un ulcer piloric sau duodenal. •B. REIMANN / maladie (periodique) de Reimann / Reimann's disease. [Hobart Ansteth Reimann, medic american, n. 1897.] B. de etiopatogenie neelucidata, cu forme multiple, care au in comun o evolutie de mai multi ani, prin pusee periodice, regulate, aparitie brusca, cu durata 1-2 zile, fara sechele si fara reactie la vreun tratament. Exista trei forme tipice ale bolii: 1) Crize de artralgii, fara semne inflamatorii. 2) Crize abdomi-nale violente, uneori simuland o apendicita acuta. 3) Crize febrile pseudopalustre, cu hipertrofie splenica moderata. Reimann introduce In cadrul bolii si neutropenia periodica cronica. Sin.: boala periodica, febra mediteraneana familiala. •B. REIS-BUCKLERS. [Wilhelm Reis, oftalmolM) german, profesor ia 'Bonn, n. 1878; M. Bucklers, oftalmowg german, sec. XX.} Forma de *distrofie corneana familiala, caracterizata prin leziuni ale *membranei Bowmann (opacitati fine, dispuse neregulat sau In inel), cu tendinta la confluenta si la ulceratii. Se transmite autozomal dominant. •B. REITER. [Hans Conrad fulius Reiter, medic igienist german, profesor ia 3{pstocl^ 1881-1969.] Sin.: sindrom Fiessinger-LeroyReiter (v.). •B. RENANDER. Necroza osului *sesamoid al halucelui. • B. RENDU-OSLER. [Henri fules Louis Marie Rendu, medic francez, fans, 1844-1902; Sir William Osier, medic Canadian care a practical m SWi fi w. AngCia, profesor de medi-cired (a Oxford, 1849-1919.] Displazie vasculara ereditara, transmisa dominant, atingand ambele sexe si evoluand In doua perioade: adolescenta (epistaxisuri izolate), apoi Intre 20-30 ani (aparitia de angioame cutanate si mucoase, localizate Indeosebi nazal si bucal). Leziunile cutanate se pot Insoti de angioame viscerale si de anevrisme arteriovenoase pulmonare.

B.ROSAI-DORFMAN Testele de "hemostaza sunt normale. Sin.: angiomatoza cutaneomucoasa familiala, angiomatoza hemoragica familiala, boala Babington, boala Goldstein, boala Rendu-Osler-Weber, sindrom Osler-Rendu, sindrom Rendu-Osler-Weber, telangiectazie hemoragica ereditara. • B. RENDU-OSLER-WEBER. [Henri Jules Louis Marie Rendu, medic jrancez, 'Paris, 1844-1902; Sir William Osier, medic Canadian care a vractu.at in SUA si in Singlia., profesor de medicina ia Oxford, 1849-1919; Frederick Parkes Weber, medic engCez, Londra, 1863-1962.} Sin.: boala Rendu-Osler • B. RIBBING. [Seved Ribbing, ra-dwtog swdez,, llppsaia, n. 1902.] Sin.: boala Fairbank (v.). • B. RIEDEL. [Bernhard Moritz Karl Ludwig Riedel, cHirurg german, profesor ia Jena, 1846-1916.] Forma de tiroidita care apare mai frecvent la femeia adulta dupa 50 de ani. Se caracterizeaza prin tumefierea de consistenta dura a glandei tiroide, cu infiltrarea evolutiva a tesuturilor periglandulare, semne de compresiune locala si hipotiroidie de diferite grade. Sin.: tiroidita invaziv-sclerozanta, tiroidita ,,lemnoasa". • B. RIETTI-GREPPI-MICHELI. [Fernanda Rietti, nematoCog Italian, n. 1890; Enrico Greppi, hematoCog itaiian, n. [a 'Bologna m 1886; Fernanda Micheli, clinician fi patotog Italian, 18721937.] Sin.: talasemie minora (v. talasemie). • B. RIGA. [Antonio Riga, medic. Italian, 1832-1919.] Nodul fibromatos al fraului limbii, a carui suprafata este adesea ulcerata, produs prin frecarea limbii contra incisivilor inferiori si observat la copiii cu eruptie de incisivi inferiori, ori suferind de tuse prelungita. Sin.: boala Cardarelli, subglosita difteroida. • B. RIGGS. [John M. Riggs, dentist american, 1810-1885.] Sin.: boala Fauchard-Bourdet (v.). •B. RITTER VON RITTERSHAIN. [Gottfried Ritter voa Rittershain, pediatru oriffinar din Lem6erg (in present Lvov, Solonia), profesor [a fraga, 1820-1883.] Sin.: dermatita exfoliativa a nou-nascutului (v.). • B. RIVALTA. [Fabio Rivalta, •patoiog itadan, 'BoCogna, n. 1863.] Sin.: actinomicoza (v.). • B. ROBLES. [Rodolfo Robles, dermaloiog gu-atemaCtez, 18781939.] Sin.: oncocercoza (v.). • B. ROGER. [Henri Louis Roger, medic franc.e.z,, 'Bans, 18091891.] Malformatie cardiaca congenitala, caracterizata printr-o comunicare de dimensiuni mid Intre cei doi ventriculi (de obi-cei sus situata), data de un defect de dezvoltare a septului interventricular (eel mai des, septui membranes). Denumirea este utilizata doar In cazul defectelor de dezvoltare mid, asimptomatice. Sin.: comunicare interventriculara izolata. V. si suflu Roger. • B. ROKITANSKY-FRERICHS. [Karl Freiherr von Rokitaasky, anatomopatotog austriac, profesor ia ViIna., 1804-1878; Friedrich Theodor von Frerichs, medic german, profesor de medicina inte-md la 'BresCau (in present 'Wroclaw, folonia), apoi la 'SerCin, 1819-1885.} Icter grav idiopatic, tradus prin atrofie galbena acuta a ficatului, clinic prin hepatita fulminanta si evolutie rapid fatala prin insufidenta hepatica. • B. ROMBERG. [Moritz. Heinrich Romberg, neurolog fi internist german, profesor ia 'Berlin., 1795-1873.] Sin.: sindrom ParryRomberg (v.). • B. ROSAI-DORFMAN. Afectiune rara, de etiologie incerta, probabil imunitara, care apare la copii si se caracterizeaza clinic prin poliadenopatii pseudotumorale, initial submaxilare, apoi crurale si axilare. Histopatologic este vorba despre o "histio-citoza sinusala extensiva, macrofagica, cu supraIncarcare In lipide neutre. Existenta unei hiperimunitati umorale si a unui uSor defidt al imunitatii celulare permite conturarea teoriei con251

B.ROSENBACH form careia b. apare ca reactie la o infectie latenta, de lunga durata, probabil virala. " B. ROSENBACH. [Anto/i Julius Friedrich Rosenbach, chimrg german, profesor la Cjottingen, 1842-1923.} Sin.: erizipeloid (v.). • B. ROSENTHAL. [li Curt Rosmlhal, neuroiog german contemporan, 'Sr&stau (in present 'Wroclaw, 'Eolomaji 2} Robert L. Rosenihal, medic american contemporan.] 1) Forma de para-lizie tranzitorie, ca manifestare In unele psihoze, Indeosebi *schizofrenie, si In unele *encefalite. Se produce la trezire, subiectui fiind incapabil sa se miste cateva secunde sau minute. Sin.: catalepsia de trezire. 2) B. hemoragica congenitala ereditara, cu transmitere dominanta, clinic similara cu *hemofilia, dar care este determinate) de un deficit In factor XI (sau Rosenthal). Tendinta la epistaxis si sangerari prelungite, cu evolutie benigna, frecvent fara hemartroza. Sin.: hemofilie C (impropriu), sindrom Rosenthal. " B. ROUSSY-LEVY. [Gustove Roussy, anatomopatoCog francos, n. Vevey, 'Eh'efia, 1874-1948; Gabrielle Levy, newoiog francez, 1886-1935.} Forma familiala de *ataxie cerebeloasa, cu transmitere autozomal dominanta, In care se asociaza atro-fia musculara progresiva neuropatica si absenta *reflexelor osteotendinoase. Apartine 'eredodegenerescentelor spinocerebeloase. Sin.: distazie areflexica ereditara, sindrom Roussy-Levy. • B. RUMMO. [Gaetano Riimmo, medic Italian, profesor de patoiogie medicald la. Visa, profesor de ciinica medicata (a 'Palermo, apoi [a f\leapoCe, 18S3-1917.} Denumire folosita une-ori pentru o anomalie de pozitie a cordului, care este situat inferior pozitiei anatomice normale. Sin.: cardioptoza. • B. RUST. []ohann Nepomuk Rust, cfl-irurg german, 'Scrim, 1775-1840.} *Spondilita tuberculoasa cu localizare la nivelul primelor doua verterbre cervicale si al articulatiilor aferente acestora. •B. RUSTITZKY. Sin.: mielom multiplu (v.). • B. SAKAMOTO. [A. Sakamoto, medic japonez contemporan.] Enterita infantila care survine In epidemii periodice, In Japonia. Se caracterizeaza prin diarei lichide, vomismente explozive si simptome respiratorii benigne. Sin.: pseudoholera infantila. " B. SALVIOLI. [G. Salvioli, peaiatru italian contemporan, 'Bologna.] Forma rara de "osteodistrofie (tulburari ale cresterii osoase si ale metabolismului mineral) asociata cu perturbari neurologies ale sistemului extrapiramidal si cu tulburari neuroendocrine (*ginecomastie). Examenul de laborator evidentiaza o calcemie In limite normale si o hipofosfatemie. Sin.: osteodistrofie familiala neuroendocrina. " B. SALZMANN. [Maximilian Saizmann, oftaimoCcig austriar., l^iena, profesor [a Gjraz,, 1862-1954.] B. degenerativa a corneei, postinflamatorie (apare frecvent dupa o keratita flictenulara). Se caracterizeaza prin noduli translucizi, In ,,boabe de orez", grupati In inel, In centrul corneei si localizati sub epiteliu si la suprafata stromei. Sin.: degenerare corneeana Saizmann. • B. SAN BIAGIO. Abces periamigdalian, cu afectarea starii generale. • B. SANDERS. [Murroy Sanders, 6acterioCog american, 9{ew yorl^ n. 1910.] Conjunctivita infectioasa si contagioasa a carei etiologie este probabil *adenovirusul tip 8. Se manifesta prin simptomatologie locala, la nivelul globului ocular (opacitati corneene subepiteliale, *keratita, exsudat), uneori cu inflamatia ganglionilor limfatici regionali si, posibil, prin simptomatologie generala, Indeosebi cefalee. Sin.: keratoconjunctivita epidemica. • B. SANDHOFF. [K. Sandhoff, 6wcliimist german, sec. XX] Gangliozidoza generalizata, prin deficit de hexozaminidaza (A si B), cu transmitere autozomal recesiva, asemanatoare *b. TaySachs. B. S. poate surveni In mai multe forme (infantila, juvenila, specifica adultului, severitatea sa descrescand cu varsta. Sin.: gangliozidoza GM;, tip 2. V. ?i gangliozidoza. 252

B. SCHIMKE • B. SANFILIPPO. [Sylvester ]. Sanfilippo, pediatm american contemporan] B. rara, cu transmitere autozomal recesiva, apartinand grupului *mucopolizaharidozelor, care asociaza retard mental sever (aparut In jurul varstei de 2-3 ani), anomalii discrete ale scheletului, opacitati comeene si hepatomegalie; la acestea se adauga eliminarea urinara de mari cantitati de he-paran sulfat. Evolutia este rapida, cu sfarsit letal. Sin.: oligofre-nie polidistrofica, mucopolizaharidoza tip III. • B. SARPYENER. \M. A. Surpyener, medic american contemporan] B. rara, caracterizata prin stenoza congenitala a canalului verebral (lombo-sacrat eel mai frecvent). Manifestarile clinice sunt diverse si depind de localizarea anomaliei (para-lizii flasce sau spastice, 'enurezis, atrofii musculare, picior varus, sciatica etc.). • B. SAUNDERS. Denumire pentru tulburarile grave observate la unii copii hraniti aproape exclusiv cu hidrocarbonati. B. se manifesta prin voma, simptome cerebrale si perturbari circulatorii. • B. SCHAMBERG. [fay Frank Scharnberff, aermatohg american, profesor ia 'Eraladelyfua, 1870-1934.} Prezenta la nivelul tegumentelor membrelor inferioare a unor placi purpurice si pigmentate, cu puncte rosii la periferie. Apare, aproape exclusiv, la barbati. Sin.: dermatoza pigmentara progresiva, derma-toza Schamberg. •B. SCHEIE. [Harold Glendon Scheie, oftaimoCog american, 1909-1990.] Sin.: sindrom Scheie (v.). • B. SCHENCK. [Benjamin Robinson Schenck, gineco(og american, 'Detroit, 1842-1920.} Sin.: sporotricoza (v.). •B. SCHEUERMANN. [Holger Werfel Scheuermann, chirurg ortopea danez, Copenfiaga, 1877-1960.] B. degenerativa a coloanei vertebrale, care afecteaza copiii si adolescentii; amin-teste prin debut de *morbul Pott (cifoza dureroasa si dureri la nivelul coloanei dorsolombare). Se caracterizeaza radiologic prin aplatizarea unuia sau mai n-iultor discuri intervertebrale, prin degenerescenta fibroasa a discurilor si deformarea cunei-forma moderata a unuia sau a mai multor corpuri vertebrale (dorsale inferioare eel mai frecvent). Sin.: epifizita vertebrala de crestere. • B. SCHILDER. [Pou/ Ferdinand Schilder, mwolog si psihi-atru austriac, profesor (a l^iena, apoi director [a spitaiui psi-hiatric 'Bedevue. din 9^ew Jorkt 1886-1940] Forma subacuta sau cronica de 'leucoencefalita la copii si adolescenti. Anatomopatologic se caracterizeaza prin demielinizare bilaterala simetrica, iar clinic, b. debuteaza progresiv (prin cefalee, vertij, apatie, tulburari vizuale), dupa care apar tulburari motorii (hemi-plegie, diplegie, paraplegie spasmodica cu crize convulsive). Evolueaza In pusee spre dementa, cecitate si poate avea prognostic letal In mai putin de doi ani de evolutie. Sin.: scle-roza cerebrala difuza. •B. SCHILDER-FOIX. [Pou/ Ferdinand Schilder, Mwolog si psihiatru. austri.ac, profesor ia 'v'ie.na, apoi director ia spitaiui psihiatric •Beilevu.e din 9^e.w yor^ 1886-1940; Charles Foix, neurolog francez,, medic ia J-[6pitauJ(^ de 'Paris, 1882-1927] Grup de b. din categoria "leucoencefalitelor. Prezinta o serie de caractere anatomopatologice comune (demielinizare primi-tiva, scleroza substantei albe cerebrale, localizate simetric si difuz) a o serie de manifestari clinice comune (simptome pi-ramidale si oculare, tulbur§ri psihice). Pot fi de natura degenerativa sau inflamatorie. Sunt incluse In aceasta categorie leucoencefalita sclerozanta subacuta Van Bogaert, scleroze inflamatorii difuze, gliomatoze difuze, leucodistrofii progresive, •boala Schilder, 'encefalita concentrica Balo. Sin.: scleroza cerebrala difuza. • B. SCHIMKE. Sin.: glicogenoza tip IX (v. glicogenoza).

B. SCHMIEDEN • B. SCHMIEDEN. [Victor Schmieden, chirurg german, profesor la •Seriin, yialle. fi frankfurt pe 'Main, 1874-1945.} *Prolaps partial sau total al mucoasei gastrice In duoden. Clinic se manifesta prin episoade dureroase epigastrice care apar postprandial tardiv, balonare, 'pirozis si vomismente. Diagnosticul se pune prin examen radiologic baritat. • B. SCHNEIDER. [Hans Schneider, medic austriac, sec. XX.} Forma de meningita seroasa epidemica de origine virala, sezoniera (primavara si toamna). Are doua faze: prima, cu semne generate infectioase (febra ridicata, frisoane, artralgii, cefalee etc.), iar dupa o scurta perioada, a doua, cu simptome si semne meningiene. • B. SCHOLZ-GREENFIELD. }Willibald Scholz, neurolog fi psihiatru german, profesor la Leipzig, apoi la Munch-in, n. 1889; Joseph Godwin Greenfield, neuropatoCog engiez, Londra, 18S4-19SS.} B. cu transmitere recesiva, care consta Intr-o anomalie a metabolismului lipidic (absenta de arilsulfataza A) si care se manifesta prin acumularea de sulfatide (esteri sulfurici ai *cere-brozidelor) la nivelul sistemului nervos. Debuteaza la varsta de 2-3 ani si se manifesta prin tulburari ale mersului (contrac-tura, ataxie), nistagmus, regresie mentala progresiva, convulsii, cecitate. Evolutia este letala dupa 1-2 ani de la debut. Sin.: leucodistrofie metacromatica. • B. SCHONLEIN. [fohann Lukas Schonlein, medic german, 'Samfierg, 1793-1864.} Sin.: purpura Henoch-Schonlein (v.). • B. SCHRIDDE. [Hermann Schridde, anatomopatohg german, freiburg, 'Dortmund., n. 1875.} Sin.: anasarca fetoplacentara (v.). • B. SCHR6DER. [Karl Ludwig Ernst Schroder, ginecolog german, 1838-1887.} Hiperplazie glandulochistica a endometrului, asociata sau nu unei tumori functionate de ovar, cauzata de o hipersecretie de estrogeni si Insotita uneori de menometro-ragie. • B. SCHULLER. [Artur Schiiller, newolog fi psihiatru austriac, profesor la. Viena, IS74-1958} Zona (radiologica) hipertransparenta osoasa frontala sau frontooccipitala, perfect delimitata, cu extensie lent progresiva, adesea In relatie cu *b. Paget. Sin.: osteoporoza circumscrisa a craniului. • B. SCHULTZ. [Werner Schuhz,, medic german, profesor de med.ia.na. intema [a 'Berlin, 1878-1947.} Sin.: agranulocitoza •B. SECRETAN. [ttenri Secretan, medic dvefian, 1856-1916.} Edem dur si persistent, cu rigiditate a membrului atins, consecutiv unei contuzii simple sau unei fracturi. •B. SEITELBERGER. [Franz Seitelherger, neuropatoiog austriac. contemporan, l^iena.] Sin.: distrofie neuroaxonala infantila (v.). ' B. SELIGMANN. Cea mai comuna *boala a lanturilor grele, fiind o varietate de disglobulinemie monoclonala. Se manifests printrun sindrom de malabsorbtie intestinal grav. Anatomopa-tologic se caracterizeaza prin prezenta, In ganglionii limfatid mezenterid si In corionul intestinului gros, de celule limfo-plasmocitoide care secreta lanturi alfa incomplete. In sange si urina se constata prezenta unor proteine particulare (fiind de fapt un fragment din lantui greu al imunoglobulinei A). Sin.: boala lanturilor grele alfa. V. si boala lanturilor grele. • B. SELTER-SWIFT-FEER. [Paul Seller, pediatru german, profesor [a Soiing&n, apoi la 'Diisseidorfi 1866-1941; Harry Swift, fmdic austraiian, 1858-1937; Emil Fcer, pediatru elvefian, profesor la 3{eide[6erg, apoi la Zilricli, 1864-1955.} Sin.: acrodinie infantila (v.). •B. SENEAR-USHER. [Francis Eugene Senear, dermatoCog american, Chicago, 1889-1958; Barney Usher, dermatoiog Canadian, n. 1899.] Sin.: pemfigus eritematos (v.).

B.SMELMEYER-VOGT •B. SENHOUSE KIRKES. [William Senhouse Kirkes, sec. XIX.} *Endocardita infectioasa acuta care survine pe un cord fara leziuni valvulare anterioare, dar care determina In evolutie astfel de leziuni, vegetante si necrotice, foarte distructive si posibil embolizante. Sin.: endocardita primitiva acuta. • B. SEVER, [fames Warren Sever, ciwurg ortoped american, 'Boston, 1S7S-1964.} Osteonecroza aseptica a epifizei posterioare a calcaneului, adesea bilaterala, la baieti Intre 8 si 14 ani. Clinic apar talalgie subahiliana si tumefierea fetei posteri-oare a calcaiului. Sin.: epifizita a calcaneului. • B. SHAVER. [Cecil Gordon Shaver, medic Canadian, n. 1901} *Pneumoconioza profesionala grava a muncitorilor care lu-creaza In fabricile de abrazivi de aluminiu. Se manifesta clinic prin simptomatologia caracteristica pneumoconiozei, iar radiologic printr-o accentuare reticulara a imaginii tramei pulmo-nare, prezenta de mid opacitati diseminate In ariile pulmonare si accentuarea imaginii hilurilor. • B. SHIGA-KRUSE. [Kiyoshi Shiga, medic si Bacterwiog japonez, 1870-1957; Walther Kruse, fiacteriotog german, profesor la 'Sown, l^onigsberg si Leipzig, 1864-1935.} Sin.: dizenterie bacilara (v. dizenterie). • B. SICHEL. [fulius Sichel, oftalmolog german, Vima, 'WurtzBurg, 'Paris, 1802-1S68.} Pseudoptoza caracterizata printrun pliu cutanat care se suprapune pleoapelor superioare. Reprezinta consecinta relaxarii fasciculelor ligamentoase care teaga muschiul ridicator al pleoapelor la piele. Sin.: ptoza ato-nica lipomatoasa. •B. SILFVERSKJOLD. [Nils Silfverskjold, ortoped sittdez, Stockholm, sec.. XX.} Sin.: boala Fairbank (v.). • B. SILVESTRONI-BIANCO. [Ezio Silve.-itroni, hematolog Italian contemporan; ]. Bianco, medic Italian contemporan.} B. genetica, forma asociata de *talasemie, In care hemoglobins S este In procent de 60-80 %, iar hemoglobina F - 20 %. Se caracterizeaza prin anemie hipocroma microcitara cu *anizocitoza, hematii In forma de secera, cresterea rezistentei globulare fara semne clinice de hemoliza, splenomegalie, dureri abdominale. Evolueaza spre exitus, In copilarie sau pana la varsta adulta. Sin.: anemie microcitara drepanocitara, microdrepanodtoza, talasemia minima. • B. SIMMONDS. [Morris Simmonds, medic german, profesor'de. anatomic patotogica (a ytamliwg, 1855-1924.} Sin;: sindrom Simmonds (v.). •B. SINDING LARSEN-JOHANSSON. [Christian Magnus Falsen Sinding Larsen, medic nowegian, Oslo, 1866-1930; Sven Christian fohansson, cilirurg suedes, Qottborg, n. 1880} Sin.: boala Gruber (v.). " B. SJOGREN. [Henrik Samuel Conrad Sjdgren, oftalmolog suedes, Stocf^wim, n. 1899} 1) Sin.: sindrom Marinescu-Sjogren (v.). 2) Sin.: sindrom Sjogren (v.). " B. SKEVAS-ZERFUS. B. profesionala a pescuitorilor de'bureti. sau de perle, datorata Intepaturilor veninoase ale actiniilor din genul Helleno polypus, caracterizata prin prurit, senzatie de arsura, edem cu exantem urmat de sfacelare antrenand planurile profunde si, ulterior, supurare. V. si boala pescuitorilor de bureti. • B. SMITH-STRANG. Sin.: acidurie hidroxibutirica congenitata (v.). : , • B. SPENCER. B. epidemica, probabil virala, caracterizata prin anorexie, greturi, vomismente, dureri abdominale, diaree, Uneori mialgii si artralgii. ... • B. SPIELMEYER-VOGT. {Walter Spielmeyer, newoiog si psihiatru german, profesor la yvdinchen, 1879-1935; Heinrich Vogt, neuroCog german, profesor [a frankfurt pe. 'Main, n. 1875.} Forma juvenila de *sfingolipidoza cerebrala care apare, In general, la varsta de 6 ani. Se manifests prin diminuarea 253

B.STANTON progresiva a acuitatii vizuale In relatie cu o *retinita pigmen-tara (pigmentarea maculei si paloarea discului optic), semne neurologice (rigiditate extrapiramidala si tulburari cerebeloase), regresie mentala progresiva cu tulburari caracteriale si evolutie spre tetraplegie spasmodica, dementa si casexie. Moartea survine Inainte de 20 de ani. Sin.: boala Batten-Mayou, idiotie amaurotica de tip Batten-Mayou, sfingolipidoza de tip juvenil tardiv. V. sfingolipidoza. • B. STANTON. [Sir Thomas Ambrose Stcinton, medic engiez, 'Ky.aia, Lumpur, Londra, 1875-1930.] Sin.: melioidoza (v.). • B. STARGARDT. [Karl Bruno Stargardt; oftaimotog german, profesor ia 'Marburg, 1875-1927.] Degenerescenta progresiva a maculei lutea, cu debut 'in tinerete, bilaterala, simetrica si progresiva, cu extensie centrifuga si m final cu pierderea ve-derii centrale. B. se transmite autozomal recesiv si face parte din *degenerescentele tapetoretiniene. Sin.: degenerescenta maculara familiala juvenila. V. ?i degenerescenta eredomaculara. • B. STEELE-RICHARDSON-OLSZEWSKI. [John C. Steele, J. Clifford Richardson, neuroiogi canadieni conte-mporani; ferzy OIszewskt, neuropatoiog Canadian de. origine potoneza, decedat in. 1966.} Sin.: sindrom Steele-Richardson-Olszewski (v.). • B. STEINERT. [Hons Stemert, medic german, Leipzig, sec. XIX.} Cea mai frecventa b. neuromusculara a adultului (inci-denta 1 la 7 000), ereditara, cu transmitere autozomal recesiva. Gena b. S. este localizata pe cromozomul 19 (19q13.2) si este maxim exprimata In muschii somatici si miocard. Ea determina b. din cauza unei *mutatii dinamice. B. S. se poate manifesta clinic 'in formele: usoara, severa (clasica) si foarte grava In forma usoara, adesea nediagnosticata, afectarea mus-culara este minima, fiind manifeste cataracta senila si calvitia (la barbati). Forma clasica include: anomalii musculare (mioto-nie, slabiciune, amiotrofie), manifestari cardiace (aritmii, defecte de conducere), disfunctii endocrine (insuficienta testiculara, intoleranta la glucoza), tulburari ale SNC (apatie, hipersomnie, tulburari de comportament). In forma clasica, b. S. debuteaza la varsta adulta sau, mai rar, m adolescenta. Forma grava, cu debut neonatal, este eel mai adesea letala si se manifesta prin hipotonie generalizata cu detresa respiratorie, tulburari de supt si deglutitie, malformatii articulare. Sin.: boala Deleage, miotonie atrofica. • B. STICKLER. [G. B. Stickler, imdic american, sec. XX} Afectiune ereditara rara cu transmitere autozomal dominanta, In care se asociaza durere si redoare articulara, miopie progresiva cu decolare a retinei (frecvent), surditate neurosenzo-riala, vertebre aplatizate, cifoza. Sin.: sindrom Stickler. • B. STILL. [Sir George Frederic Still, pe.i6.atru engie.z, profesor [a Londra, 1S6S-1941.] 1) Sin.: poliartrita cronica juvenila (v.). 2) B. sistemica criptogenetica In cadrul careia domina clinic triada; febra ridicata, poliartrita acuta si eruptie cutanata alcatuita din macule fugace. Sin.: boala Still a adultului. • B. STILL-CHAUFFARD. [Sir George Frederic Still, pediatru engiez, profesor (a Londra, lft6S-1941; Anatole Miirie Emil Chauffard, medic francez, profesor de. medidnd intemd (a Saris, 1855-1932.] Sin.: poliartrita cronica juvenila (v.). • B. STRIIMPELL-MARIE. [Ernst Adolf Gastav Gottfried van StriimpeII, medic german, profesor de medic-ina inte.md ia Leipzig, 1853-1925, Pierre Marie, newoiog francez, profesor ia Varis, 1853-1940.} V. spondilartrita anchilozanta. • B. STOHMER. [AT/red Stuhmer, dennatotog si veneroCog gwman, profesor ia Jrei6wg, apoi ia 'Milnster, n. 1885.} Sin.:. Kraurosis penis (v.). •B. STURGE-WEBER. [William Alien Sturge, medic enghz, 18501919, Frederick Parkes tyehcr, medic e-ngiez, LondTa, 18631962.] Sin.: sindrom Sturoe-Weber (v.). 254

B. TERRIEN • B. SUDECK. [Peru/ Hermann Martin Sudeck, cfmwg german, profesor ia f{am6urg, 1866-1938.} Decalcificare osoasa (frecvent a oaselor tarsiene sau carpiene), care apare uneori posttraumatic, asociata cu dureri si impotenta functionala. Sin.: algodistrofie posttraumatica, atrofie osoasa Sudeck, boala Leriche, osteoporoza algica posttraumatica, sindrom Sudeck-Leriche. • B. SULZBERGER-GARBE. |Morion Bafdur Sulzberger, dermatoiog americ.an, y\[e.ui yor^ 1895-1983, William Garbe, dennatoiog Canadian, 'Toronto, n. 1908.} Sin.: dermatita exsudativa discoida si lichenoida cronica (v.). • B. SUMMERSKILL. Sin.: colestaza recurenta benigna (v.). •B. SWIFT. {Harry Swift, medic austratian, 1858-1937.] Sin.: acrodinie infantila (v. acrodinie). • B. SYLVEST. [Efnar Oliif Sarensen Sylvest, medic danez, Copenfi.aga, 1880-1931.] Sin.: boala din Bornholm (v.). • B. TAKAHARA. [Shigeo Takahara, medic japonez. contemporan.} Sin.: acatalazie (v.). • B. TAKAYASU. [Michishige Takayasu, medic japonez, 18721938.] B. rara, afectand femeia tanara, constand dintr-o panarterita segmentara inflamatorie nespecifica (de cauza necunoscuta) a 'crosei aortice si a marilor ramuri ale acesteia. Panar-terita determina o abolire a pulsului la nivelul membrelor supe-rioare si al carotidei, cu unul sau mai multe simptome aso-ciate ischemiei cerebrale (sincopa, hemiplegie tranzitorie etc.), oculare (orbire tranzitorie, atrofie retiniana), fetei (atrofie mus-culara) si bratelor (claudicatie). Sin.; arteritis brahiocefalica, boala femeilor fara puls, sindrom Martorell. • B. TAMURA-TAKAHASHI. [AJd'ro Tamura, Mataro Takahashi, medici japonezi contemporani.] B. familiala si ereditara caracterizata prin coloratia foarte Inchisa a mucoaselor superti-ciale, probabil printr-o anomalie a *hemului. Se transmite dominant. • B. TANGIER. [Tongier/ insuid m goifui Chesapeake, wide. a. fast desc.ope.ntd IJoaia.] B. autozomal recesiva determinata de perturbarea metabolismului lipoproteinelor si lipidic, caracteri-zata prin absenta din plasma a 'lipoproteinelor de Inalta den-sitate normale (HDL), deficienta a *apo-lipoproteinelor A-l si A-ll, scaderea lipoproteinelor normale de joasa densitate (LDL) si a *trigliceridelor cu M^ mare. Ca urmare, In tesuturi se acu-muleaza esterii de colesterol. Semnele clinice constau in mari-rea si colorarea In portocaliu a amigdalelor, mucoasei farin-giene si rectale, neuropatie periferica recurenta, splenomegalie Si infiltratie a corneei. Prognosticul este rezervat ca urmare a unor posibile complicatii vasculare majore. • B. TARUI. Sin.: glicogenoza tip VII (v. glicogenoza). •B. TAY-SACHS. [IVorren Toy, medic engiez,, Londra, 18431927; Bernard Sachs, neuroiog american, profesor ia 9{ew yorl^ 1858-1944.] Cea mai frecventa *neurolipidoza din grupul •gangliozidozelor, cu transmitere autozomal recesiva. B. debuteaza In lunile a 4-a - a 6-a de viata cu hipotonie musculara progresiva, apatie, scadere a vederii pana la cecitate, hipoa-cuzie. Semnul eel mai caracteristic: pata maculara rosie, Incon-jurata de o zona alba stralucitoare, vizibila la examenul fun-dului de ochi. Evolutia este progresiva, cu degenerescenta ce-rebrala si, consecutiv, deces In primii trei ani de viata. B. este In relatie cu un deficit de p-DN-acetil-hexozaminidaza, care duce la acumularea de gangliozide In SNC. Sin.: boala Norman-Wood, gangliozidoza GM; tip 1, sfingolipidoza de tip infantil. V. si idiotie amaurotica familiala. " B. TAYLOR. [Robert William Toy/or/ dennatoiog si vewotog american, n. in Ungtia, profesor la 9{ew york 1842-1908.] Sin.: boala Pick-Herxheimer (v.). • B. TERRIEN. [Adrien Felix Terrien, oftaimoiog francez, profesor ia 'Paris, 1872-1940.] *Ectazie marginala a corneei, de natura distrofica, evolutia fiind lenta, cu astigmatism care se

B. TERSON poate complica cu sinechii anterioare, prolapsul irisului si, posibil, perforatia comeei, care determina prognosticul rezer-vat al b. •B. TERSON. [Albert Terson, oftaimo[og francez, 'Boris, 18671935.] Asociere de hemoragii subarhanoidiene, prin. ruptura unor anevrism,e intracraniene, si hemoragii intraoculare legate de anomalii venoase. "' •B. THAYSEN. [Thorvald Einar Hess Thaysen, medic danez, Copenhaga, 1883-1936.} Sin.: boala celiaca (v.). •B. THEVENARD. [Andre Thevenard, neuroiog fmnctz, 18981959.] Sin.: acropatie ulceromutilanta (v.). •B. THIEMANN. [H. Thiemann, cfiimrg german, sec. XIX XX.} *0steonecroza aseptica a epifizelor mai multor falange medii si distale la ambele maini. Transmisa dominant, se vindeca spontan la sfarsitui perioadei de crestere. Se poate asocia cu leziuni analoge ale degetelor picioarelor. Este o, varietate de acrodisplazie (v.). • B. THOMSEN. [Asmus Julius Thomas Thomson, medic. danez, 1815-1896.} Miopatie familiala si ereditara cu'transmitere domi-nanta sistematizata, caracterizata prin redoare spasmodica a muschilor voluntari, prin excitabilitate crescuta la excitatia galvanica si faradica ('reactie miotonica), ca si, inconstant, prin hipertrofie a musculaturii. Patogenia b. implica, probabS, o disfunctie a canalelor de dor din .membrana celulelor musculare. Sin.: miotonie congenitala. • B. THOMSON. [Mattew Sydney Thomson, dermatolog engkz, Londra, n. 1894} Sin.: sindrom Rothmund-Thomson (v.). •B. THOST-UNNA. [Thost; Paiil Gerson Unna, dennatolog german, profesor [a 'H'amBurg, 1850-1929.} Sin.: keratodtermie simetrica a extremitatilor (v. keratodermie). ' • B. TIETZE. [Alexander Tieize, chimrg ge-rman, 'Srestau fin present 'Wroclaw, Soionia), 1864-1927.} Tumefactie dureroasa a articulatiilor condrosternale si condrocostale, Indeosebi la nivelul celei de-a 11-a coaste, de etiologie necunoscuta. Dure-rea toracica poate mima angina pectorala, dar cedeaza la cal-dura locala si la antiinflamatoare nesteroidiene, nefiind Jnfluen-tata de nitroglicerina. Sin.: condrila costala,. V. si sindrom Tietze. • B. TILLAUX. [Pou/ /u7es TiUaux, anatomist fi chirwg franctz,, profesor la 'Paris, 1834-1904} Sin.: boala chistica a mamelei (v.). • B. TROUSSEAU. [Armand Trousseau, medic frames/ profesor de clinicd medicala fi terapeuticA la. 'Paris, 1801-1867.} 1) Sin.: eritem nodos (v.). 2) Sin.: nevralgie esentela de trige-men (v.). • B. UEHLINGER. [Erwin Uehlinger, anatomovatoiog dvepian, Zurich., n. 1899} Sin.: panider-moperiostoza (v.). • B. UNNA. [Pou/ Gerson Unna, dermatolog gemia.n,.i profesor (a ^{am6urg, 1850-1929} Sin.: eczema seboreica (v.). " "B. UNVERRICHT. [Hemrich Unverricht, medic gennafi, profesor de policiinica. medicaia. [a Jena, apoi la, 'Dor-pat, 18531912.] 1) *Dermatomiozita de cauza incerta caracterizatS- prin tegumente eritematoase, edeme, cu debut la ruvelul fe(ei si extensie progresiva In regiunea'cervicala si la nivelul membre-lor superioare. Se asociaza cu atrofii musculare simetrice la nivelul trunchiului si membrelor, febra si afectarea starii ge-nerale. Evolutie letala In circa 50 % din cazuri. 2) V. sindrom Unverricht. •B. UNVERRICHT-LUNDBORG. [Heinrich Unverricht, medic gennan, profesor de poiicimica medicaia. la Jena, apoi la 'Dorpat, 1853-1912; Hermann Bernbard Lundborg, neuropsihiatru. suedes, Uppsala, 1868-1943} Sin.: sindrom Unverricht (v.). • B. URBACH-WIETHE. [EricA Urhach, dermato[og si aiergoiog austriac, Viena,. n. [a 'Praga, sta6iG.t apoi in SUA/Shuaddpliia,

B. VON BUHL 1893-1946; Camillo Wiethe, otorinotaringoCog austriac, Viena, 1888-1949} Sin.: proteinoza lipidica (v.). •B. VALENTIN. B. din categoria displaziiJor spondiloepifizare, asemanatoare b. Fairbank, d^r care prezinta caracter familial. V. si boala Fairbank. •B. VAN BUCHEM. [Francis Steven Peter Van Buchem, medic oiandez contemporan, Qroningen, n. 1897.} Hiperostoza corticala generalizata, caracterizata prin osteoscleroza bazei si boltii craniene, a maxilarului inferior, claviculei, coastelor si prin Ingrosarea diafizelor corticale ale oaselor lungi si scurte. Prin compresie nervoasa, b. poate determina atrofie optica, para-(izie faciala si surditate de perceptie. •B. VAN BUREN. [William Hoime van Baren, cnimrg ameri-can, y{e.w yor^ 1S19-1SS3.] Sin.: boala Peyronie (v.). •B. VAN CREVELD. [S. Van Creveld, pediatru olandtz, •• Hmsterdam, •n. 1894} Sin.: boala glicogenica (v.). •B. VAN NECK-ODELBERG. [M. Van Neck, medic Belgian, ' sec. XX; Axel Odelberg, cfiimrg contemporan} *0steocondrita aseptics ischiopubiana survenind Indeosebi la copiii obezi Inainte de pubertate. Se caracterizeaza clinic prin dureri In treimea superioara a coapsei, mers schiopatat, iar radiologic prin rarefiere osoasa neomogena a ramurii ischiopubiene. Sin.: bsteocondrita ischiopubiana. • B. VAQUEZ. [Louis Henri Vaqaez, medic francez, profesor dt cG-nica. terapeutica [a 'Paris, 1860-1936} B. din grupul *sindroa' melor mieloproliferative cronice, de etiologie incerta, caracterizata prin cresterea permanenta si absoluta a masei eritrodtare (evaluata prin cresterea volumului globular circulant), culoare rosie a tegumentelor si splenomegalie. Sin.: polycythemia rubra vera, poliglobulie primitiva, eritremie, boala Osler-Vaquez. V. si boala Arnstein. • B. VARIOT. [Gns(on Variot, pedlatru francez, medic la. ^6pitaw(_ de 'Paris, 1855-1930} Sin.: progerie (v.). " B. VERNEUIL. [Aristide Auguste Stanislas Verneuil, cSwurg francez, profesor de patologie e^temd. la 'Boris, 1S23-189S} 1) Supuratie perineofesiera primitiva, nespecifica, caracterizata prin protiferare de foliculi infectati, cavitati profunde situate pe un derm scleros si reunite prin canale, toate aceste leziuni determinand o zona supurativa si fistuloasa. Mucoasa anorectala ramane indemna. B. coexists cu *acnee si cu abcese tuberoase ale axilei. B. V. este o torma complexa de *hidrosadenita. 2) Denumire pentru ' localizarea 'sifilisului la nivelul burselor. • B. VERSE. Maladie caracterizata prin prezenta unor depozite de calciu m unul sau mai multe discuri intervertebrale. Sin.: calcinoza intervertebrala. V. si calcinoza. • B. VIDAL. [Enii7e feqn-Baptiste Vidal, dematolog francez,, medic [a flopitau^ de 'Paris, 18-25-1893} Dermatoza foarte asemanatoare *pitiriazisului rozat Gilbert, de care se deose-beste prin numarul mic de elemente si evolutia lor lent cres-. .^atoare In dimensiuni. Leziunile apar In post-adolescenta, pot '.fi unice sau multiple, pruriginoase, cu localizari diverse. Sin.: lichen simpler chronicus, neurodermita circumscrisa, pitiriazis drcinat si marginal Vidal. %B. VOLTOLINI. [Friedrich Eduard Rudolph Voltolini, otorinoiaringo[og german, profesor la 'Sreslau ('ire prezent 'Wroclaw, 'Eolonia], 1819-1889} Inflamatie acuta si purulenta a urechii . medii si a labirintului, cu tulburari generale, febra, delir, pierderea constientei si semne meningiene In functie de afectarea meningelor. • B. VON BUHL. [Ludwig van Buhl, patoCog german, 'Jvlunchen, 1816-1880} Forma de icter grav al nou-nascutului, de origine microbiana, cu hemoliza si steatoza viscerala difuza (hepatica Indeosebi). 255

B.VONECONOMO •B. VON ECONOMO. [Constantin Freiherr von San Serff Economo, newolog fi psidiatru austriac., profesor [a l^iena, 18761931.} Sin.: encefalita letargica von Economo (v.). • B. VON EULENBURG. [Albert von Euleaburg, newoiog german, profesor [a Cjreifswaid, apoi [a 'Berlin, 1840-1917.] Sin.: paramiotonie congenitala (v.). • B. VON GIERKE. [Edgar Otto Conrad von Gierke, anatomovatolog german, profesor [a l^arisrune, 1877-1945.} Sin.: boala glicogenica (v.). • B. VON GRAEFE. V. boala Graefe. •B. VON HIPPEL-LINDAU. [Eugen von Hippel, oftaCmohg german, profesor [a J^eidel6erg, 'Halle fi Cfottingen, 1867-1939; Arvid Wilhelm Lindau, patoiog suedez, Lund, 1892-1958.} V. boala Lindau. • B. VON MEYENBURG. [Hans von Meyenburg, anatomopatolog, n. [a Leipzig in 1887, profesor ia Lausanne, apoi [a Zurich.] B. degenerative rara, de cauza necunoscuta, caracterizata prin semne de inflamatie si atrofie cartilaginoasa, In care se asociaza leziuni oculare (episclerita, iridociclita, conjuncti-vita) cu degenerescenta mai mult sau mai putin completa cartilaginoasa, cu localizare la nivelul nasului, a urechilor, a arti-culatiilor si a cailor respiratorii. Evolueaza In pusee, cu agra-vare progresiva si posibil deces, prin infectii respiratorii cro-nice sau sufocare prin ramolisment cartilaginos al traheei si bronhiilor. Biologia este incerta, implicand posibil originea enzi-matica sau autoimuna si rolul complexelor imune. Sin.: policon-drita atrofianta cronica. • B. VON RECKLINGHAUSEN. [Friedrich Daniel von Recklinghausen, anatomopatoiog german, profesor (succesiv) la, 'Konigsberg, 'Wurtz6urg si Strasbourg, 1883-1910.] 1) Sin.: neurofibromatoza (v.). 2) Afectiune cronica determinata de hipersecretia de *parathonnon, frecvent ca urmare a prezentei unui adenom paratiroidian. Se caracterizeaza prin: a) modi-ficari osoase: decalcificari difuze cu transformare fibroasa a maduvei osoase si aparitia de chisturi multiple care se rna-nifesia clinic prin dureri, fracturi spontane, deformari osoase progresive si uneori tumefactii osoase localizate; b) modificah renale: litiaza renala calcica Si secundar, posibil, insuficienta renala; c) inconstant, prezenta de calcificari viscerale cu diverse localizari, tulburari digestive, nervoase etc.; d) un sin-drom umora! care include hipercalcemie, hipercalciurie, hipo-fosfatemie si hiperfosfatazemie. Sin.: osteita fibrochistica, osteo-distrofie fibroasa generalizata, osteoza paratiroidiana. • B. VON WILLEBRAND. [Erik Adolf von Willebrand, medic finiandez,, profesor ia ^[eisingfors, 1870-1949.} Anomalie constitutionala a hemostazei, cu transmitere autozomal dominanta. Se caracterizeaza prin hemoragii cutanate si mucoase superficiale, tendinta la hematoame si sangerari accidentale prelungite. Se constata alungirea timpului de sangerare, diminuarea adezivitatii plachetare si un deficit de factor VIII al coagularii, ca si un deficit de x factor von Willebrand. Sin.: boala Alexander, boala von Willebrand-Jurgens, hemofilie vasculara, pseudohemofilie A. V. si sindrom Willebrand. • B. VON WILLEBRAND-JURGENS. [Erik Adolf von Willebrand, medic, finlandez, profesor la. 'HeCsingfors, 1870-1949, Rudolf Jiirgens, HematoCog gemwn, 'Berlin, 'Sasd, 1898-1961.} Sin.: boala von Willebrand (v.). • B. VON WINCKEL. [Franz Carl Ludwig Wilhelm von Winckel, ginecoCog german, profesor [a l^pstoci^ apoi la. 'Jvtunc.hw, 1837-1911.] Sin.: icter infectios al nou-nascutului (v.). • B. VOORHOEVE. [Nicolas Voorhoeve, radwiog ola.nd.e.z,, profesor ia Amsterdam, 1879-1927.} Forma de "osteopoikilie In care condensarea osoasa a epifizelor se prezinta sub forma de striuri verticale si nu sub forma de pete. Sin.: boala oaselor patate. V. si osteopoikilie. 256

B.WESTPHAL •B. VROLIK. [Willem Vrolik, anatoInist, fiz.ioiog si cfiirurg ola.nde.z,, profesor la Qroningen si Amsterdam, 1801-1863.] Sin.: boala Durante (v.). • B. WAARDENBURG-JONKERS. [Petrus Johannes Waardenburg, ofta[mo(og ola.ndf.Zi 1886-1979; G. H. Jonkers, oftaimolog danez contemporan.} Denumire mai frecventa: sindrom Waarden-burg (v.). •B. WAGNER. [Hans Wagner, oftaimoiog elvetian, n. 1905} Distrofie a polului posterior al ochiului, cu transmitere autozomal dominanta, la ambele sexe, caracterizata prin lichefierea corpului vitros, formarea de membrane epiretiniene avasculare, degenerescenta periferica retiniana cu *retinoschizis, *cataracta si *scotom jn Centura". Predispune la *dezlipire de retina. Sin.: degenerescenta hialoidoretiniana, distrofie hialoidoretiniana,. • B. WALDENSTROM. [1), 2) fan Gosta Waldenstrom, medic suedes, n. 1906-1994; 3) Johann Hemiing Waldenstrom, chirwg ortoped suedez, Stockholm, n. 1877} 1) Purpura petesiala a membrelor inferioare care evolueaza In pusee, asociata cu nivel crescut de imunoglobuline Si, probabil, prezenta de com-plexe imune. Este, uneori, asociata altor maladii autoimune. Sin.: purpura hiperglobulinemica. 2) Sin.: macroglobulinemie Waldenstrom (v.). 3) Sin.: coxa plana (v.). •B. WALDMAN. Sin.: enteropatie exsudativa (v.). • B. WALLGREN. [Arvid Johan Wallgren, pediatru. sw.dez,, profesor [a Q6te6org, apoi la. Stockholm, 1889-1973.] Forma de splenomegalie la copil, care determina obstructia venei sple-nice si ca urmare asociata cu o circulatie colaterala foarte evi-denta. •B. WEBER-CHRISTIAN. [Frederick Parkes Weber, medic engtez, Londra, 1863-1962; Henry A. Christian, medic american, 1876-1951.} Forma de *paniculita acuta caracterizata prin aparitia m diferite segmente ale organismului, de tumorete eritematoase si dureroase, dezvoltate din tesutui celular subcutanat, asociate cu febra, disfunctie hepatopancreatica, leziuni pulmonare nodulare, tendinte hemoragice, *reactie leucemoida si inflamatie a tesutului adipos visceral. Sin.: paniculita nodu-lara nesupurativa, sindrom Weber-Christian. • B. WEIL. [Adolf Well, medic german, profesor de medicina. intema. ia y-ladflberg si 'Dorpat, apoi practician la 'Wiesbaden, 1848-1916} Sin.: leptospiroza icterohemoragica (v.). •B. WEIR MITCHELL. [Silas Weir Mitchell, newolog ameri-can, 'Pniiaddpnia, 1829-1914.} Sin.: eritromelalgie (v.). • B. WERDNIG-HOFFMANN. [Guido Werdnig, newolog austriac, 1844-1919; Johann Hoffmann, neuroiog german, 'Heidelberg, 1857-1919} Sin.: amiotrofie spinala infantila (v. amiotrofie). •B. WERLHOF. [Paul Gottlieb Werlhof, medic german, Ttdmstad.t, J^anovra, 1699-1767.] Purpura trombopenica cu scurtarea duratei de viata a plachetelor si prezenta megacariocitelor medulare In numar normal sau crescut. Se manifesta clinic prin *purpura cutanata si hemoragica (pe mucoase si viscere), fara alterarea starii generale. In forma acuta apare la copii si aduiti tineri, dupa infectii virale, cu evolutie de 4-6 saptamani. Forma cronica se produce Indeosebi la sexul femi-nin (Intre 1450 ani) si evolueaza peste 12 luni, fara tendinta de vindecare. Patogenia formei acute implica anticorpi Incru-cisati antivirali si antiplachetari sau anticorpi fata de antigeni virali atasati de plachete, In cazul formei cronice intervenind un proces autoimun. Sin.: purpura trombocitopenica idiopatica. • B. WESTPHAL. [Karl Friedrich Otto Westphal, neuroCog german, 1833-1890.] B. familiala cu caracter ereditar si transmitere autozomal dominanta. Se manifests prin crize periodice de paralizie, caracterizate prin trei simptome: para- sau cvadriplegie motorie flasca, abolire completa a reflexelor osteotendinoase, inexcitabilitate electrica (faradica si galvanica) totala a muschilor paralizati. Nu exista tulburari senzitive sfincteriene

B.WETHERBEE sau tulburari psihice. Crizele (care debuteaza la pubertate) apar dupa ingestia de alimente, Indeosebi glucide, dureaza cateva ore sau zile si se repeta la intervale variabile 'in care examenul neurologic este negativ. Sin.: mioplegie familiala, pa-ralizie periodica familiala, paralizie spinala intermitenta. • B. WETHERBEE. [Wetherbee, nume(e pacientu[ui (a care a fast descrisa. 600(0,} Forma de poliomielita cronica cu caracter familial prin degenerescenta a coarnelor anterioare ale madu-vei, debutand la membrele inferioare. •B. WHIPPLE. [Hoyt George Whipple, patoiog american, profesor la. 'Rochester, 1878-1976.] B. rara, caracterizata histopatologic prin prezenta unor depozite de grasimi si acizi grasi In macrofagele care infiltreaza tesuturile limfatice ale intestinului si ale mezenterului. B. se manifests! prin adenopatii periferice, dureri articulare si musculare, iar In evolutie, prin diaree grasoasa, ascita chiloasa, hipotensiune arteriala, scadere progresiva In greutate. Mortala spontan, b. W. se vindeca prin antibioterapie. Recent (1992) a fost izolata, In biopsii intestinale provenind de la pacienti, o bacterie, Tropheryma whippelii, Inrudita cu ordinul "Actinornycetes. Sin.: lipodistrofie intestinala. •B. WHITMORE. [Alfred Whitmore, moior, cfiimrg al annatei 6ritanice la. 'Burma, 1876-1946.} Sin.: melioidoza (v.). • B. WHYTT. [Robert Whytt, medic fi fiz,io(og section, profe-sor [a 'Edinburgh, 1714-1766.] Meningita tuberculoasa com-plicata cu *hidrocefalie. • B. WILKINS. [Lawson Wilkias, endocrino(og american contemporan.} Hiperplazie suprarenala congenitala, tradusa la sexul feminin prin semne de *pseudohermafroditism feminin si la sexul masculin prin *macrogenitosomie precoce. • B. WILSON. [Samuel Alexander Kinnier Wilson, medic engtez, Londra, n. m SWI, 1878-1936.] Sin.: degenerescenta hepatolenticulara (v.). •B. WISEMAN-DOAN. [Bruce Kenneth Wiseman, medic, american, Co(um6us/0h.w, n. 1898; Charles Austin Doan, medic american, n. 1896.] Maladie rara, caracterizata prin splenomegalie importanta, anemie cu leucopenie, procent scazut de polinucleare neutrofile si cresterea timpului de sangerare. Evolutia este In pusee, ca modalitate terapeutica practicandu-se splenectomia. Sin.: neutropenie splenica primitiva. • B. WOHLFART-KUGELBERG-WELANDER. [Gimnor Wohlfart, neuro(og german, 1910-1961; E. Kugelberg, neurotog suedez, it. 1913; Lisa Welander, newolog suedes, n. 1909.] Sin.: amiotrofie spinala cronica pseudomiopatica (v. amiotrofie). •B. WOLMAN. [M. Wolman, newopatoCog israelian, n. 1914.] B. determinata de deficienta lizozomilor In sterol-esteraza (*b. prin stocare) cu debut la nou-nascut si deces Inainte de vars-ta de un an. Clinic b. W. se manifesta prin hepatosplenome-galie, steatoree, distensie abdominala, anemie, inanitie si calci-ficari suprarenale. Sin.: xantomatoza familiala primitiva. •B. WUHRMANN. [Ferdinand Wuhrmann, medic civilian, Zurich., n.. 1906.] Forma de 'cardiomiopatie, caracterizata prin atrofie partiala cu degenerecenta grasoasa a fibrelor miocar-dice, asociata adesea cu edem interstitial si putand evolua cu fibroza miocardului. • B. WUNDERLICH. [Cor; Reinhold August Wunderlich, ma.d.u. german, profesor de cluut.a medicaia. la. lubfiw.gw., 1815-1877.] Afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii sanguine pe-rirenale, secundar unei leziuni renale, lezarii unor fonnatiuni anatomice de vecinatate sau unei boli generale vasculosan-guine. Se manifesta prin durere violenta la nivelul lojei lorn-bare, semne de hemoragie interna sau de *soc, reactie peri-toneala, febra, tumefactie lombara, hematurie discreta cu azo-temie. Evolutia este grava, cu exitus In cateva ore (ca urmare a socului circulator) sau tardiv, prin atrofie renala.

BONTDE AMPUTATE •B. ZAHORSKY. [John Zahorsky, pediafru american. Saint Louis, n. 1871.} B. eruptiva de origine virala, care apare In copilarie si se manifesta prin febra Inalta, continua sau remitenta, cu durata de 3-4 zile si eritem maculopapular care apare spre finalul perioadei febrile, initial pe trunchi, ulterior si In alte regiuni ale corpului. B. are evolutie benigna. Sin.: boala a sasea exantem subit, roseola infantum. •B. ZIEHEN-OPPENHEIM. [Georg Theodor Ziehen, mwolog fi psifiiatru german, profesor (succesiv) la. Jena, Utrecfit, 'Halle si 'SerCin, 1862-1950; Hermann Oppenheim, neurotog german, profesor [a 'BerCin, 1858-1919.] *Distonie musculara deformanta prin *spasm de torsiune; apare In copilarie si are caracter familial. Sin.: disbazie lordotica progresiva, dystonia musculo-rum deformans. • B. ZIMMERLIN. [Fronz Zimmerlin, medic etvefian, 'Basel, 18581932.} Forma frusta de miopatie, care afecteaza muschii centurii scapulare, ai trunchiului si ai membrelor superioare. Sin.: amiotrofie Zimmerlin. • B. ZOON. [Johannes Jacobus Zoon, dermatoCog oCandez, n. 1902.] *Balanita cronica circumscrisa, leziunea macroscopica avand aspect de pata echimotica, histologic cu infiltratie plasmocitara; este mai frecventa la adultui tanar. Sin.: balanita cu plasmocite. • B. ZUMBUSCH. [Leo flitter von Zumbusch, dermatoCog austriac, profesor [a l/iena, apoi la 'Milncfien, n. 1874.] Forma de *psoriazis generalizat, caracterizat prin aparitia de mid pustule sterile, uneori confluente, cu alterarea marcata a starii generale si evolutie posibil letala. Sin.: pspriazis pustulos generalizat. BOL ALIMENTAR / bol alimentaire / alimentary bolus. }Cjr. bolos = huigdre; (at. alimentarius = alimentar, de la alimentum = ailment.] Masa de alimente, masticata si impregnata cu saliva, prezenta In orofaringe sau In esofag In urma fazei bucale a deglutitiei. BOLTA CRANIANA / voQte cranienne / skull-cap. NA: calvaria, pi. calvariae. [Sorfio., croata bo/to, magfi.. bolt = doha; gr. kranion, [at. cranium = craniu.] Sin.: calota craniana (v.). BOLTA PALATINA / voOte palatine / palatum durum. NA: palatum osseum. [Sarfia., croata ho/to, magfi. bolt = Clolta; (at. palatum = ccrul gurii,} Denumire anatomica a peretelui superior al cavitatii bucale, format prin reunirea apofizelor palatine ale maxilarelor superioare, anterior, si lamele orizontale ale oaselor palatine, posterior. B. p. se continua posterior cu •valul palatin. Sin.: palat dur. BOLTA PLANTARA / voQte plantairc / plantar arch. NA: arcus pedis longitudinalis. [Sdr6a, croata bolta, magfi. bolt = fiolta; [at. planta = talpa.\ Forma anatomofunctionala a plantei piciorului, formata prin reunirea a doua concavitati orientate inferior: una longitudinala (limitata de tuberozitatea plan-tara interna a calcaneului si capul metatarsienelor) si una transversala, maximala la baza metatarsienelor. BOMBA, s. f. / bom be, s. f. / bomb. [Ital. bomba, din (at. bombus = (lazait, zgomot.} Termen uzual care desemneaza un generator pentru *radioterapie externa, care contine ca sursa de radiatii un izotop radioactiv emitator de radiatii gamma. Sursele radioactive utilizate In mod curent sunt *cobaltul 60 {b. de cobalt) si *cesiul 137. BOMBEZINA, s. f. / bombesine, s. f. / bombesin. Tetradecapeptid (descoperit In pielea broastei Bombina bombina} ce stimuleaza experimental secretiile gastrice Si pancreatice, produce contractia veziculei biliare, creste presiunea arteriala si relaxeaza jonctiunea duodeno-coledociana. B. este prezenta In tubul digestiv Si In hipotalamus. Ar juca, de asemenea, un rol In reglarea actiunii hormonului de crestere si In glicoreglare. BONT DE AMPUTATIE / moignon, s. m. / stump. Portiunea distala a unei extremitati amputate, accidental sau prin pro257

BOR cedee chirurgicale, cu referire la degete, membrele superioare si inferioare, dar si la unele organe. BOR, s. n. / bore, s. m. / boron. [Ar. bawraq = d Insufi, din pe.rsa.na bourak.} Element semimetalic, cu simbolul B, numar atomic 5 si greutate atomica 10,82. Se prezinta sub doua forme: cristalizat si amorf. In natura se gaseste numai In stare combinata. ElementuI In stare pura este inert, In timp ce formele impure sunt foarte reactive. Combinatiile cu *hidro-genul (hidruri de bor sau boruri) sunt neurotoxice, iar unele hepato-nefrotoxice. V. si acid boric. BORBORIGM, s. n. / borborygme, s. m. / borborygmus, pi. borboygmi, bowel noise. \Gjr. borborygmos - murmur.] Zgomot provocat de mobilizarea gazului Intr-un segment al intestinelor care contine o cantitate abundenta de lichid. B. este un fenomen fiziologic provocat de miscarile anselor intestinale, mdeosebi In timpul digestiei. Absenta sa poate indica un *ileus paralitic sau o obstructie intestinala prin torsiune, 'volvulus sau *hernie strangulata. Sin.: ghiorait (pop.). Var.: borborism. BORBORISM. Var. pentru borborigm (v.). BORDERLINE. \'E,ngi. borderline = iinit. de. separafie.] Angl. utilizat, In general, cu sensul de stare limita sau intermediara, de granita, de frontiera Intre normal si patologic. Utilizarea anglicismului este consacrata In doua cazuri: 1) Hipertensiune arteriala de granita (v.). 2) Personalitate b. sau *stare limita. Termenul este m continua extensie, din cauza numeroaselor cazuri In care stabilirea frontierei dintre normal si patologic este dificila, indusiv morfopatologic si In special In psihiatrie. Ex.: leziune de frontiera (v.). Uneori, b. este utilizat si In denumi-rea unei forme particulare de lepra, intermediara Intre lepra tuberculoida si lepra lepromatoasa. BORDETELLA / Bordetella / Bordetella. [fules Jean Baptiste Vincent Bordet, 6iK.teri.dog fi. serolog delgian, 1870-1961, pre.-niui T^odd pentru Ineditind/fizwiogu'. in 1919.] Gen bacterian constituit din cocobacili gramnegativi, aerobi, agenti patogeni cu tropism respirator, incluzand trei specii: B. pertusis (agen-tul etiologic al tusei convulsive), B. parapertusis si B. bronchi-septica. Morfologic se prezinta sub forma de bacili Incapsu-lati, imobili, In lanturi scurte. BORDETELLA PERTUSSIS / Bordetella pertussis / Bordetella pertussis. Specie de cocobacili gramnegativi aerobi mid, Intalnita exclusiv In tractui respirator uman si care produce tusea convulsiva. Susele virulente sunt Incapsulate. Sin.: bacil BordetGengou, Haemophilus pertussis. BORDURA IN PERIE / bordure en brosse / brush border. \fr. bordure, din [im6a franciCor stafii[if.i m Cjaiia bord = margine.a vasului, dord, sl. perije = perie.] Spedalizare morfo-logica a suprafetei apicale a membranei plasmatice, care prezinta mid microvilozitati paralele unele cu altele. Aceasta struc-tura creste suprafata de absorbtie. BORELIOZE, s. f. pi. / borrelioses, s. f. pi. / relapsing fever, recurrent fever, spirillum fever. [Amedee Barrel, fiac.tvrwiog franc.e.z, Strasbourg, Saris, 1867-1936; ozo.] Boli infectioase, endemice sau epidemice, caracterizate prin alternanta de accese febrile cu perioade apiretice. Sunt determinate de microorganisme spiralate din genul "Borrelia. Singurul rezervor cunoscut al acestor bacterii este omul, boala fiind transmisa de pured (forma cosmopolita) sau de capuse (forma africo-asiatica). Sin.: febre recurente, spirochetoze recurente. BORISM, s. n. / borisme, s. m. / borism. \!Ar. bawraq = eC msufi, dm persona bourak; -ism.] Intoxicatie cronica cu bor sau derivati ai acestuia (acid boric, perborat, borax etc.). Se manifesta prin tulburari digestive, leziuni cutanate, prezenta unui lizereu gingival, albuminurie, vertij. Poate aparea la lucra-torii din industria cauciucului sau a lemnului, iar accidental dupa 258

BOVARISM consumul de alimente In care s-a adaugat, fraudulos, add boric pentru conservare. BORNA CENTRALA / borne centrale / central-terminal electrode. Centrul 'triunghiului lui Einthoven, constituind electrodul indiferent din derivatiile electrocardiografice unipolare. Conditia unei derivatii unipolare perfecte este ca electrodul indiferent sa nu prezinte nici o variatie de potential de origine cardiaca. B. c. se apropie de aceasta conditie ideala, obtinuta prin scurtcircuitarea potentialelor bratului drept, bratului slang si gambei stangi prin trei rezistente de 5 000 ohmi. BORRELIA / Borrelia / Borrelia. [Amedee Barrel, bac.te.rwiog francez,, Strasbourg, Saris, 1S67-1936.} Gen bacterian din familia "Spirochetaceae, anaerob si patogen, agent al *boreliozeior. BOSA, s. f. / bosse, s. f. / boss, swelling. \fr. house, din timba francilor stabili^i w. Gfatia botja = iovitura, apm umflaturd •produsa, dt o iovitura.} 1) Tumefactie consecutiva unui soc sau unei colectii subcutanate de sange. 2) Eminenta rotunda, de obicei pe suprafata unui os: a) b. frontale, de-formari ale osului frontal, In rahitism si sifilis congenital; b) b. parietale, deformari la nivelul punctelor de osificare parietale. BOSA SEROSANGUINA / bosse serosanguine / caput succedaneum. Tumefactie formata dintr-un *epansament serohematic subcutanat, observata la un nou-nascut In regiunea corpului care a constituit *prezentatia (eel mai frecvent la nivelul craniului). B. s. se resoarbe rapid dupa nastere. V. si cefalhematom. BOTRIOCEFAL, s. m. / bothriocephale, s. m. / bothriocephalus. [Qr. bothrion = gropita.; kephale = cap.} Specie de 'teen/a, ordinul "Cestode, apartinand subordinului Diphyllobothhidae, caracterizat morfologic printr-un *scolex si un mare numar de inele, ajungand la o lungime de 2-8 metri. In stare adulta este parazit intestinal al omului, infestarea producandu-se prin ingestia de peste si crustacee, In care se gaseste in stare larvara. Sin.: Bothriocephalus latus. Diphyllobothrium latum. BOTRIOCEFALOZA, s. f. / bothriocephalose, s. f. / bothriocephaliasis, diphyllobothriasis. [Cfr. bothrion = gropi^o; kephale =• cap; -ozo.) Ansamblu de manifestari patologice cauzate de parazitarea intestinului gros de catre "Diphyllobotbrium latum. Infestarea, consecutiva ingestiei de peste insuficient prelucrat termic, declanseaza un tablou clinic asema-nator cu eel al *anemiei pernidoase si *teniazei. BOTRIOMICOM, s. n. / botryomycome, s. m. / pyogenic granuloma, botryomycoma. \Cjr. botrys = cwrchine de. strugure; mykes, myketos = ciuperca; -oma.} Tumora mica benigna pediculata, comparata cu fructui de zmeura. B. se localizeaza Indeosebi la nivelul degetelor, urechilor si pielii paroase a capului. A fost initial considerat de natura infectioasa, nedemonstrata Insa. BOTRIOMICOZA, s. f. / botryomycose, s. f. / botryomyco-sis. [Cfr. bolrys = dorchine de strugure; mykes, myketos = duperca; -oza.] Pseudotumora a tegumentelor, sub forma unui granulom pediculat micodermoid, provocat de specii parazitare din genul Botryomyces. Rara la om, frecventa la animate. BOTULISM, s. n. / botulisme, s. m. / botulism. [Lot. botu-lus = caitaBof; -ism.} Toxiinfectie alimentara acuta, frecvent mortala, determinata de ingestia de alimente (conserve Indeosebi, dar si preparate din came) continand toxinele badlului botulinic [Clostridium botulinum). Acestea reprezinta cea mai toxica otrava cunoscuta. Simptomatologia este dominata de paralizii progresive descendente. BOVARISM, s. n. / bovarysme, s. m. / bovarysm. [Tr] Ten-dinta obsesiva a unei persoane de identificare cu un perso-naj pe care Tl admira sau Tl invidiaza pentru un motiv oarecare (importanta, situatie sociala). In general, b. reprezinta o aspira-

BRADIARITMIE tie rupta de realitate. Termen inspirat dupa romanul ,,Madame Bovary" de Gustave Flaubert. BRADIARITMIE, s. f. / bradyarythmie, s. f. / bradyarrhyth-mia, irregular bradycardia. \Gjr. brcidys = meet, a - priv.i lat. rhythmus, gr. rhythmos = ritm.} Aritmie cu frecvenfa car-diaca lentd, mai mica decat intervalul de valori normale. BRADIARTRIE, s. f. / bradyarthrie, s. f. / bradyarthria. [G,r. bradys = meet; arthroun = a rosti distinct.] Articulare foarte lenta, sacadata si monotona a cuvintelor, Intalnita In leziuni extrapiramidale de tip paleostriat. BRADICARDIE, s. f. / bradycardie, s. f. / bradycardia. [Qr. bradys = [ent, mat; kardia = mimd.] Stare patologica sau fiziologic adaptativa care consta In scaderea frecventei car-diace sub limita intervalului normal (60 contractii/minut). B. poate fi totala, sinusala, nodala sau secundara unei tulburari de conducere (*bloc atrioventricular). BRADIDIASTOLIE, s. f. / bradydiastolie, s. f. / bradydias-tole. [Cfr. bradys = Cent, incet; diastole = diiatare, de la diastelleia = a Idrgi.} Alungirea timpului diastolic. V. si embrio-cardie. BRADIFAZIE, s. f. / bradyphasie, s. f. / bradyphasia. \Cjr. bradys = meet; phasis = vor6ire.] Lentoare In pronuntarea cuvintelor. BRADIFEMIE, s. f. / bradyphemie, s. f. / bradyphemia. [Gfr. bradys = incet; pheme = vorbire.} Sin.: bradilalie (v.). BRADIFRENIE, s. f. / bradyphrenie, s. f. / bradyphrenia. [G,r. bradys = mat; phren, phrenos = spirit, minte..] Lentoare a activitatii intelectuale sau a ideatiei, cu apatie, diminuarea interesului si pierderea initiative!. V. si bradipsihie. BRADIKINEZIE, s. f. / bradykinesie, s. f. / bradykinesis. [Qr. bradys = meet; kinesis = miscare, de [a kiaein = a misca,} 1) Simptom care apare In unele 'sindroame extrapiramidale postencefalitice si Indeosebi In *boala Parkinson. Consta In Incetinirea miscarilor automatice sau voluntare In absenta tulburarilor vigilentei. 2) Miscare involuntara repetata, regulata si lenta, prin afectarea muschilor membrelor, care antreneaza o deplasare ritmica a acestora. Se observa Indeosebi la pa-cientii cu *boala Parkinson postencefalitica. • BRADIKININA, s. f. / bradykinine, s. f. / bradykinin. \Qr. bradys = meet; kinein = a misca; -inn.} Polipeptid alcatuit din 9 aminoacizi (nonapeptid), format In plasma sanguina dintr-un precursor, bradikininogen (o a;-globulina plasmatica) sub influenta *kalicreinei. B. este un vasodilatator puternic si are rol In contractia musculara; de asemenea, reprezinta un mediator al *inflamatiei. V. si kinine. BRADILALIE, s. f. / bradylalie, s. f. / bradylalia. [^r. orot/ys = incet; lalia = rordire, de [a lalein = a oorfii.} Incetinire anormala a ritmului vorbirii. Sin.: bradifemie. BRADIPEPSIE, s. f. / bradypepsie, s. f. / bradypepsia. \C,r. bradys = meet; pepsein = a gati, a digera. ] Digestie lenta. BRADIPNEE, s. f. / bradypnee, s. f. / bradypn(o)ea. [^r. bradys = [ent, incet; pnoia = Tespiratiei de ia pnein = a res-pirn.} Rarirea anormala a miscarilor respiratorii. Rezulta Indeosebi prin prelungirea *expiratiei, de ex. In criza de astm. BRADIPSIHIE, s. f. / bradypsychie, s. f. / bradyphrenia. [Qr. hradys = incet; psykhe = sufUt.} Lentoare marcata a pro-ceselor de ideatie reprezentand fie primul element evolutiv al unor stari patologice de disolutie a constientei, debilitate men-tala, fie un simptom In unele boli endocrine (Indeosebi In "mixedem). Sin.: viscozitate mentala. V. si bradifrenie. BRADISFIGMIE, s. f. / bradysphygmie, s. f. / bradysphyg-mia. [CfT. bradys = meet; sphygmos = puts.] Lentoare a pulsului determinata fie de frecventa redusa a contractiilor ven-triculare, fie de contractii ventriculare prea slabe pentru a fi traduse pulsatil (ex.: *extrasistole).

BRAT BRAHIAL, adj. / brachial, -ale, -aux, adj. / brachial. [Cat. brachium, gr. brakhion, ~oaos = Cirnt.} Care se refer^ la brat, care apartine bratului. BRAHIALGIE, s. f. / brachialgie, s. f. / brachialgia. [Cat. brachium, gr. brakhion, -onus = Braf; gr. algos = durere.} Durere la nivelul unui brat sau a ambelor brate. Uneori tenne-nul este utilizat ca sin. cu nevralgia de plex brahial. BRAHICEFALIE, s. f. / brachycephalie, s. f. / brachycephalia, brachycephaly. \Cjr. brakhys = scurf, kephale = cap.] Conformatie craniana determinata de dezvoltarea acestuia Indeosebi pe diametrul lateral, craniul ramanand turtit In diametrul anteroposterior si aparand ca trunchiat posterior. Aceasta forma caracterizeaza unele eInii umane. Uneori b. este conse-cinta *sinostozei precoce a suturii coronare (fronto-parietale) In relatie cu o atrofie a diencefalului. V. si acrocefalie, oxice-falie, plagiocefalie. BRAHICLINODACTILIE, s. f. / brachyclinodactylie, s. f. / brachyclinodactyly. |(yr. brakhys = scurf, klinein = a se cutca, a se mciina; daktylos = deget.} Malformatie a unui deget In care se asociaza *brahifalangie si *clinodactilie, de regula din cauza unei hipoplazii asimetrice a falangei inter-mediare. B. poate afecta atat degetele mainilor cat si cele ale picioarelor. BRAHIDACTILIE, s. f. / brachydactylie, s. f. / brachydactyly. \Gjr. hrakhys = scurf, daktylos = deget.} Dimensiunea anor-mal de scurta a unuia sau a mai multo; degete din cauza unei malformatii congenitale sau a opririi cresterii osoase. BRAHIESOFAG, s. n. / brachyoesophage, s. m. / brachy(o)eso-phagus. \Qr. brakhys = scurf, oisophagos = esofag, de la. oisein = a cara, phagema = manc.a.rraCd,} Care prezinta relatie cu capul si cu rahisul. Ex.: lichid c. (LCR). V. si cerebrospinal. CEFALOSPORINA, s. f. / cephalosporine, s. f. / cephalo-sporin. [Qr. kephale = cap; spora = somaii^a, de [a speirein = a wsamanta, -ino.j Denumire a unui grup de antibiotice din fa-milia *beta-lactamine. Antibioticul natural, component al acestui 285

CELIAC grup, este extras din mucegaiul Cephalosporium, Inrudit cu Penicillium (din care se extrage *penicilina). C. au un spectru mai larg decat eel al penidlinelor semisintetice, dar sunt mai toxice pentru rinichi. In functie de data de" aparitie, sunt clasifi-cate 'in patru generatii. CELIAC, adj. / coeliaque, adj. / c(o)eliac. [Qr. koilici = pantoco.] Care se refera la cavitatea abdominala si la intestine. Ex.: *boala c., reflex c. CEUACHIE, s. f. / maladie coeliaque / c(o)eliac disease, gluten enteropathy. [Qr. koilia = pdntoco.] Sin.: boala ce-liaca (v.). CELIALGIE, s. f. / coelialgie, s. f. / c(o)elialgia. {Cjr. koilia = pdnteco; a]gos = durere.} Denumire generica pentru diferitele dureri (algii) abdominale profunde simpatice, indiferent de origine: nevralgica, nevritica sau nevropatica. CELIOSCOP, s. n. / coelioscop, s. m. / c(o)elioscope. [v. etimol. termenului celioscopie.] *Endoscop pentru examinarea vizuala a cavitatii abdominale. CELIOSCOPIE, s. f. / coelioscopie, s. f. / c(o)elioscopy. [Gr. koilia = pilntece; skopia = e?(uminare, de [a skopein = a Video., a eJfawina,} Examinarea vizuala a cavitatii abdominale cu aju-torul *celioscopului. In principiu, explorarea se efectueaza dupa ce, 'in prealabil, a fost constituit un pneumoperitoneu, De obi-cei se practica c. transparietala printr-o incizie mica efectuata la nivelul repliului ombilical, pe unde este introdusa tija celioscopului. Foarte rar se practica c. transvaginala sau *culdoscopia. V. laparoscopie. CELIOTOMIE, s. f. / coeliotomie, s. f. / coeliotomy. [Gjr. koilia = pdntece.; tome = taiere, sec.tiu.ne., de [a temnein =• 0 tcfia,] Sin.: laparotomie (v.). CELOFAN, s. n. / cellophane, s. m. / cellophane. ['Denumire. propusil de. 'SraunSerger, 1911, de la cdulozd, din [at. cellvia = cdmamtd fi diafan, din gr. phainem = a aparea.} Material fabricat din vascoza (sare a xantocelulozei) sub forma de folii subtiri, transparente, impermeabile, insolubile In apa si 'in aloool. C. este utilizat ca membrana dializanta, ca ambalaj far-maceutic, pentru bandaje sau comprese. CELOM, s. n. / coelome, s. m. / c(o)eloma. [Qr. koilia = pdntece; -oma.] Cavitatea corpului la embrion: 1) C. embrio-nar, cavitate cuprinsa Intre cele doua foite ale *mezodermu-lui, din care iau nastere cavitatile pleurala, pericardica si peri-toneala. 2) C. extra-embrionar, cavitate situata In mezodermul extraembrionar. CELOSOMIE, s. f. / coelosomie, s. f. / c(o)elosomy. \Gjr. koifiu = pdntece, soma, -atos = corp.] Malformatie cu *evisce-ratie toracoabdominala si *hernie a unor organe diverse. CELSIUS / Celsius / Celsius. [Anders Celsius, astronom suedez, Uppsala, 1701-1744.] Denumire a gradului centezimal al scalei termometrice C. Fiecare grad C. reprezinta 1/100 din diferenta de temperature dintre punctui de Inghet (0°C) si fierbere al apei (100°C) la presiunea de o atmosfera. Un grad C. este egal cu 1,8°Fahrenheit si 0,8°Reaumur. CELULA, s. f. / cellule, s. f. / cell. NA: cellula, pi. cellulae. [Lot. cellula = camdrutd, dim. de [a cella = camera.] Unitatea de baza a organismelor vii. Orice c. provine dintr-o c. pre-existenta (v. mitoza). Fiecare c. este delimitata de o '"membrana celulara, care controleaza trecerea substantelor intra- si extracelular. C. contin *citoplasma, la nivelul careia se afla *nu-cleui si o serie de alte structuri ('organite celulare) speciali-zate 'in raport cu particularitatile functionale ale c. 0 fiinta vie poate fi constituita dintr-o singura c. (unicelulara) sau dintr-un numar considerabil de celule (pluricelulara). Organismul uman ar contine 1017 c. *Tesuturile sunt formate din c. juxtapuse. Pentru o anumita specie, fiecare c. somatica contine un numar identic de "cromozomi, c. sexuale (*gametii, adica *ovulul si *spermatozoidul) continand jumatate din acest numar de cromozomi. Dupa *fecundatie, rezulta un *zigot (ou) care contine 286

CELULACROMAFINA un set complet de cromozomi. Dupa formarea oului Incepe dezvoltarea embrionara, In stadiile timpurii ale acesteia producandu-se diferentierea diferitelor tipuri celulare, proces care este controlat genetic. V. In continuare diferite tipuri de c. CELULA AJUTATOARE / cellule assistante / helper cell. C necesara dezvoltarii sau functionarii altei celule sau unui virus. CELULA AMACRINA / cellule amacrine / amacrine cell. C nervoasa lipsita de *axon. Ex.: c. a. retiniene. CELULA ARGENTAFINA / cellule argentaffine / argentaffin cell. C. localizata In glandele pilorice, In criptele glandulare ale intestinului subtire si la nivelul apendicelui. C. a. prezinta granulatii argirofile ce contin *serotonina, ale carei proprietati reducatoare asupra ionilor de argint sunt relevate prin colora-rea lor In brun sau negru. Prin microscopie electronica au fost puse In evidenta doua tipuri de c. a.: celule EC., (EC - de la enterochromaffin cell} proprii glandelor gastrice si EC,, pre-zente In criptele glandulare intestinale. C. ECi secreta, pe langa serotonina, un polipeptid denumit 'motilina. Sin.: celula enterocromafina, celula Kultchitsky. CELULA AUTOTROFA / cellule autotrophe / autotrophic cell. V. autotrof. CELULA B / cellule B / B-cell. Sin.: limfocit B (v.). CELULA B HELLER-ZIMMERMANN / cellule B de HellerZimmermann / Heller-Zimmermann cell. C. analoga *celulei Hargraves si avand aceeasi valoare diagnostica. CELULA CU BASTONAS /cellule a batonnet / rod cell. V. bastonase retiniene. CELULA BETZ / cellule de Betz / Betz cell, giant pyramidal cell. [WnA'mir Alexandrovici Betz, anatomist rus, 1834-1894.} *C. piramidala gigantica (50-120 urn) care ocupa al dn-cilea strat al cortexului cerebral si este caracteristica *ariei motorii. V. si celula piramidala. CELULA BLASTICA / cellule blastique / blast cell. C. tanara, formatoare de c. specializate. Ex.: osteoblast (c. formatoare a tesutului osos), limfoblast, *mieloblast. C. b. limfoida (sin.: limfoblast sau imunoblast) rezulta dintr-un limfocit mic transformat, m foliculii limfoizi, sub influenta unei stimulari de catre un antigen specific sau nespecific. Este o celula de dimensiuni mari (cu diametrul de 20-30 pm), cu nucleu voluminos si cu *mi-toze frecvente. V. limfocit. CELULA BURSO-DEPENDENTA / cellule burso-dependante / burso-dependent cell. Sin.: limfocit B (v.). CELULA C / cellule C / C cell. C. parafoliculara a tiroidei, care secreta *calcitonina. CELULA CALICIFORMA / cellule caliciforme / goblet cell, mucous cell. C. epiteliala cilindrica, In forma de calice, secretoare de mucus. C. c. poate fi considerata o glanda unicelulara. Se disting c. c. inchise, acoperite de mucoasa gastrica, si c. c. deschise, la nivelul intestinului subtire. CELULA CILIATA / cellule ciliee / ciliated cell. C epiteliala senzoriala specializata a urechii, prezentand fascicule de microvilozitati gigantice (*stereocili) care proemina la nivelul suprafetei apicale. Vibratiile sonore provoaca aplecarea cililor, care genereaza o modificare bioelectrica In c. c., ce va actiona ca un detector de sunet. CELULA CU CON / cellule a c6ne / cone cell. V con peti-nian. CELULA In COSULET / cellule a corbeilles / basket cell. C. a cortexului cerebelos situata In Intregime In stratui plexiform. Axonul, paralel cu suprafata lamelor cerebeloase, emite colaterale descendente care Inconjoara *c. Purkinje. Uneori se utilizeaza aceasta denumire pentru *c. mioepiteliala. CELULA CROMAFINA / cellule chromaffine / chromaffin cell, pheochrome cell. C. de origine neuroectodermica a carei citoplasma contine granulatii care devin brune In contact cu bicromatui de potasiu. Aceasta reactie specifica, denumita cromafina, este consecinta oxidarii polimerilor colorati ai *cateco-

CELULA DECIDUALA laminelor (*adrenalina) continute In 'granulatii. Este o caracteristica a celulelor *medulosuprarenalei. CELULA DECIDUALA / cellule deciduale / decidual cell. C. a *corionului citogen al *endometrului, bogata In *glicogen si hipertrofiata In timpul sardnii. CELULA ENDOTELIALA / cellule endotheliale / endothelial cell. C. poligonala, aplatizata, dispusa de regula pe o *membrana bazala fina si componenta a *endoteliului care captuseste vasele sanguine, inima si limfaticele. C. e. au o capacitate de sinteza exceptionala, sustinand astfel o serie de proprietati si relatii functionale locale si chiar la distanta. Printre moleculele elaborate de c. e, se afla: colagenul, elastina, o serie de glicozaminoglicani, fibronectina, laminina, trombospondina, integrinele VLA-2 si VLA-3, angiotensina I, prostacidina (PGy, peptidul natriuretic de tip C, factorul Willebrand si numeroase enzime, printre care NO-sintetaza, CELULA ENTEROCROMAF1NA / cellule entero-chromaffine / enterochromaffin cell. Sin.: celula argentafina (v.). CELULA EPENDIMARA / cellule ependymaire / ependymal cell. C. cubica sau prismatica de Invelis la nivelul *ventriculelor cerebrale si al *ependimului. Polul apical al c. e. contine *stereocili, iar portiunea bazala prezinta prelungiri, prin intermediul carora se infiltreaza Intre componentele tesutului nervos. CELULA FALCIFORMA / cellule falciforme / sickle-cell. Sin : drepanocit (v.). CELULA GANGLIONARA / cellule ganglionnaire / ganglion cell. 1) C. nervoasa a "retinei, constituind a treia veriga a caii optice. 2) C. nervoasa care formeaza ganglionul spinal sau simpatic. CELULA GAZDA / cellule hole / host cell. Celula care asi-gura gazduirea unui virus, unui plasmid, ADN recombinat in vitro sau a unei celule Intregi. CELULA GIGANTA / cellule geante / giant cell. C. cu masa protoplasmatica de forma neregulata, continand un mare numar de nuclee. Apare In diferite leziuni, Indeosebi In cele tuberculoase, al caror centru Tl formeaza si Inglobeaza numerosi bacili Koch. C. g. mai sunt observate In leziunile din *lepra, *bruce-loza cronica, "histiodtoza X, *boala Crohn, *sarcoidoza si din unele *arterite (arterita temporala). C. g. se formeaza prin fu-ziunea mai multor c. epitelioide, care reprezinta *macrofage transformate ca urmare a unui deficit de imunitate celulara. Uneori, "mieloplaxele si "megacariocitele sunt denumite c. g. ale maduvei osoase. CELULA MARGRAVES / cellule de Hargraves / Margraves' cell. [M. M. Hargraves, medic anericcm. wntemporan.] Granulocit neutrofil care contine o incluziune bazofila mare, rotun-jita, omogena, constituita din nuclee de leucocite fagodtate si "lizate. NucleuI c. H. este deplasat, din cauza existentei inclu-ziunii, la periferie. C. H. este prezenta In maduva osoasa si In sangele bolnavilor afectati de "lupus eritematos diseminat acut, fiind aproape patognomonica In aceasta boala, V. test Haserick. Sin.: celula lupica. CELULA IMATURA / cellule immature / immature cell. C. care nu poseda *fenotipul caracteristic liniei celulare careia Ti apartine. CELULA IMUNOCOMPETENTA / cellule immunocompetente / immunocyte. Sin.: imunocit (v.). CELULA IMUNOEFECTOARE / cellule immuno-effectrice / immunocyte. Sin.: imunocit (v.). CELULA INTERSTITIALA A TESTICULULUI / cellule interstitielle du testicule / interstitial cell of testis, Leydig's cell. Sin.: celula Leydig (v.). CELULA K / cellule K / K cell. ['Eng[. K = lyOer.] Sin.: lim-focit k (v.). CELULA KULCHITSKY / cellule de Kulchitsky / Kulchitsky's cell. [Nikolai Kulchitsky, h-istolog rus, Cracovia, 1S56-1925.] Sin.: celula argentafina (v.).

CELULA PERMISIVA CELULA LANGHANS / cellule de Langhans / Langhans-cell. [Theodor Langhans, anatoinopa.toiog german, profesor [a Cfiesse.n, apoi. la 'Be-ma, 1S39-1915.] Sin.: celula giganta (v.). CELULA LEYDIG / cellule de Leydig / Leydig's cell. [Franz von Leydig, anatomist fi histolog german., profesor [a 'Wurtzbwg, Tubbingm si 'Bonn, 1S21-1908.] C. aflata In tesutui interstitial ce Inconjoara *tubii seminiferi. C. L. produce "testosteronul si androsteronii. Este prindpala sursa de hormoni androgeni la barbat. V. celula Sertoli. CELULA LIMFOPLASMOCITARA / cellule lympho-plasmocytaire / plasmacytic lymphocyte. C. cu morfologie intermedi-ara celei a 'limfocitului si *plasmodtului, care prolifereaza In organele limfoide si In maduva osoasa la bolnavii cu "macro-globulinemie Waldenstrom sau In alte *sindroame mieloproli-ferative. CELULA LUPICA / cellule LE / LE cell. [LE - acronim df. (a lupus erythematosus.] Sin.: celula Hargraves (v.). CELULA MERKEL / cellule de Merkel / Merkel's cell. [Friedrich Sigmund Merkel, anatomist german, profesor (suc-cesiv) [a 1 ^stoc^ 'J(onigs6ey si Cjottingen., 1845-1919.] V. complex Merkel. CELULA MIOEPITEL1ALA / cellule myoepitheliale / myoepithe-lial cell, basket cell. C. mioida de origine epiteliala, continand microfilamente contractile, de forma stelata, mulata la suprafata acinilor glandelor exocrine, cu exceptia pancreasului exocrin. C. m. favorizeaza prin contractia sa excretia produsului de secretie. CELULA MUCIPARA / cellule mucipare / mucous cell. Sin.: celula calidforma (v.). CELULA NEUROSECRETORIE / cellule neurosecretoire / neurosecretory cell. Neuron dotat cu o capacitate de secretie definite chimic, distincta de elaborarea neurotransmitatorilor. Aceasta denumire este rezervata, In fapt, neuronilor riipotalamici care secreta peptide. V. neurocrinie. CELULA NEUROSENZORIALA / cellule neurosensorielle / neurosensory cell. Neuron spedalizat pentru o functie senzoriala prin modificarea 'dendritelor. Ex.: *c. olfactive, *bastonase retiniene, *conuri retiniene. CELULA NK / cellule naturelle tueuse, cellule NK / NK cell. [acronim e.ngl. NK = natural lytler.] Celula granuloasa mare, de origine medulara, cu etape de diferentiere putin cunoscute, reprezentand In sangele circulant 5-15% din totalul limfodtelor. La om, c. NK are caractere antigenice negative, deosebindu-se astfel de limfocitele B si T, neavand competenta imunitara si producand un raspuns imunitar nespedfic. Astfel, c. NK au capacitatea de a produce fara activare prealabila liza celulelor precursoare normale ale liniilor hematopoietice, a celulelor infectate de virusuri sau a celulelor tumorale. Actiunea lor se exer-cita asupra unor celule tinta care exprima slab 'complexul major de histocompatibilitate clasa I. Granulele c. NK, denumite granule citotoxice, contin numeroase tipuri de molecule, printre care 'perforinele, care prin polimerizarea favorizata de Cu" (si In prezenta Ca" extracelular) pot forma pe celula tinta canale mari transmembranare (veritabile sparturi), antrenand In con-secinta miscari ale constituentilor care conduc la liza celulara. ContactuI dintre c. NK si celula tinta ar declansa uneori mecanis-mul de *apoptoza. Durata de viata a c. NK este de la cateva zile la cateva luni. C. NK sunt elemente citotoxice nespecifice (a nu se confunda cu *limfodtele T citotoxice, care sunt spedfice dar si supresoare ale raspunsului umoral sau celular, interve-nind si In reglarea liniilor hematopoietice. Sin.: limfocit NK. CELULA OLFACTIVA / cellule olfactive / olfactory cell. C a mucoasei olfactive care prezinta o functie combinata neuroepiteliala. V. celula neuro-senzoriala. CELULA OU / celulJe oeuf / egg cell. Sin.: zigot (v.). CELULA PERMISIVA / cellule permissive / permissive cell. C. In care un virus se poate dezvolta, parcurgand dclul sau 287

CELULAPIRAMIDALA litic. Permisivitatea este mai mult sau mai putin'selectiva pen-tru un virus dat. CELULA PIRAMIDALA / cellule pyramidale / pyramidal cell. Tip de neuron din *cortexul cerebral de forma piramidala (10-100 pm), cu dendrite care pornesc atat din corpul celular, cat si din axon. V. si celula Betz. CELULA PLURIPOTENTA / cellule pluripotente / pluripotent cell, multipotent cell. *C. stem care poate da nastere la mai multe tipuri de c. diferentiate. Este cazul Indeosebi al c. nediferentiate embrionare, cu potential de dezvoltare al oricarui tip celular. CELULA POLIPLOIDA / cellule polyplo'ide / poliploid cell. C. care contine un numar mai mare de cromozomi decat eel normal. CELULA POLITENICA / cellule polytenique / polytene cell. C. ale carei perechi de cromozomi omologi raman unul langa altui, formand un cromozom gigant. C. p. sunt obligatoriu *c. poliploide, iar cromozomii lor raman derulati si sunt vizibili In perioada *interfazei. CELULA PREZENTATOARE DE ANTIGEN / cellule presentatrice d'antigene / antigen presenting cell. C. capabila sa asocieze, In citoplasma, un fragment de *antigen (peptid provenit de la un element 'non-self care a fost fagocitat sau provenind de la o proteina mutanta a celulei) cu antigenii complexului major de histocompatibilitate (CMH) de clasa I (sau II). Acest ansamblu, denumit *self modificat, este dirijat In membrana plasmatica, unde dedanseaza un raspuns imun specific. *Macrofagele si *limfocitele B sunt principalele c. p. de a. Macrofagele, exprimand pe membranele lor deopotriva antigeni ai CMH I si ai CMH II cu fragmente de antigeni straini, Ti prezinta pe acestia atat limfocitelor T8 cat si "limfocitelor T4. Dimpotriva, limfocitele B asociaza doar antigenilor CMH II de-terminantii antigenid straini si, de aceea, se leaga doar la limfocitele T4, pe care Ie activeaza. Se pot comporta ca c. p. de a. si c. infectate cu bacterii sau virusuri, precum si unele *c. dendritice. Cand contactui limfocitelor cu c. p. de a. este prea putemic, limfocitele mor, evitandu-se astfel atacul *self-ului. CELULA PURKINJE / cellule de Purkinje / Purkinje's cell. [/oAonnes Evangelista von Purkinje, fiziolog originar din 'Soe.mia, profesor [a 'Bresiau (in present Wroclaw, 'Pohnia), apoi [a 1'raga.i 1787-1869.] Denumire pentru fiecare din *neu-ronii multipolari ai stratului intermediar al cortexului cerebelos, situat Intre straturile molecular si granular. Axonii c. P., care constituie singurele cai aferente ale cortexului cerebelos, se tormina In nucleii cerebelosi profunzi, asupra carora exercita o actiune inhibitoare, ca si asupra nucleilor vestibulari. Dendritele c. P. sunt foarte ramificate si se etaleaza In stratui molecular. V. si cerebel. CELULA RETICULARA / cellule reticulaire / reticular cell. C. stelata fixa, cu expansiuni citoplasmatice lungi care se leaga cu cele ale celulelor Invecinate, formand astfel o retea sau un reticulum. C. r. se afia Indeosebi In tesutui reticular al orga-nelor hematopoietice. *Histiodtul este o c. r. libera. CELULA SCHWANN / cellule de Schwann / Schwann's cell. [Theodor Schwann, anatomist si fiz,iolog airman, profesor [a Ltiwen, apoi la. Li ge, 1810-1882.] C. care formeaza teaca de *mielina a unor fibre nervoase, care este un izolant electric. Fiecare c. S. formeaza un singur segment al tecii (numit internod), iar internodurile sunt separate prin mici strangulatii, denumite noduri Ranvier. C. S., datorita proprietatilor izolante ale tecii bogate 'in mielina, sunt responsabile de *conductia saltatorie a influxului nervos. *Sderoza In placi rezulta In urma distrugerii tecilor de mielina. CELULA SERTOLI / cellule de Sertoli / Sertoli-s cell. [Enrico Sertoli, histolog si fiziolog Italian., profesor [a Milano, 18421910.} C. situata In interiorul *tubilor seminiferi care Inconjoara 288

CELULAUNIPOTENTA elementele liniei germinale. Desi a fost considerate! ca un simplu element de sustinere si de nutritie a epiteliului seminal, date recente probeaza ca este un constituent fundamental al testiculului exocrin. Astfel, la embrion si la fetus este nece-sara dezvoltarii celulelor germinale primordiale si secreta *hor-monul anti-mullerian. La adult, c. S. au roluri multiple: rol me-canic In bariera sange-testicul, activare a deplasarii c. semi-nale, rol In nutritie (prin transfer de molecule simple), rol se-cretor (proteina de legare a androgenilor necesara transferu-lui testosteronului la celulele germinale, o inhibina cu rol In retrocontrolul functiei spermatogenice, estrogeni). De aseme-nea, c. S. poseda receptori pentru FSH si fagociteaza c. germinale involuate. CELULA SOMATICA / cellule somatique / somatic cell. Orice c. a unei plante sau a unui animal, excluzand c. germinale sau precursorii c. germinale. C. s. nu asigura descendenti. CELULA STEM / cellule stem / stem cell. 1) C. relativ nediferentiata care poate, prin diviziune, sa dea nastere la c. fiice care, la randul lor, pot suferi o diferentiere terminala In tipuri particulare, distincte de c. 2) C. cu diametrul de 10-20 pm, cu nucleu mare, putin dens si citoplasma bazofila dispusa In coroana. C. s. sunt cele mai tinere c. nediferentiate si pluripotente, din care rezulta liniile celulare componente ale sangelui. In mod normal, se afla In organele hematopoietice, unde se reInnoiesc si se diferentiaza astfel: a) In tesutui mieloid (*maduva osoasa), - c. s. ce vor genera liniile globulelor rosii, leucocitelor granuloase (*granulocite), *monocitelor si *trombocitelor; b) In organele limfoide - c. s. ce vor da 'limfocitele. In cursul *leucemiilor acute, c. asemanatoare c. s. invadeaza sangele si maduva osoasa. CELULA STROMALA / cellule stromale / stromal cell. Sin.: celula dendritica (v. celule dendritice). CELULA SUSA / cellule souche / stem cell. Sin.: celula stem CELULA T / cellule T / T-cell. Sin.: limfocit T (v.). CELULA TART / Tart-cell / Tart-cell. [Tart = nuimCe fioina-vvlui la. care J-Cargraves a descope.rit, in 1948, ac-eastd celula.} Monocit sau granulocit care a fagocitat nuclee celulare a caror structura este pastrata, spre deosebire de *c. Hargraves In care nucleui fagocitat a pierdut structura cromatiniana. C. T. au fost identificate In lupusul eritematos diseminat (ca si c. Hargraves), dar si In alte boli. CELULA TRANSCOMPLEIVHENTARA / cellule transcomplementaire / transcomplementing cell. C. capabila sa fabrice proteinele virale care lipsesc unui virus defectiv. CELULA TRANSFORMATA / cellule transformee / transformed cell. C. care a suferit o modificare a informatiei gene-tice, adesea sub actiunea unui agent cardnogen, consecinta fiind multiplicarea activa generatoare de tumori, C. t. prezinta doua caracteristici principale: 1) Producerea de tumori maligne la animale, dupa inocularea celulelor. 2) ,,lmortalitatea" c. t. In cultura, care se pot multiplica un timp nelimitat. CELULA TUMORALA / cellule tumorale / tumor cell. C. la nivelul careia procesele de reglare a cresterii au fost perturbate si, ca urmare, are loc cresterea anarhica, generatoare de tumori. CELULA-TINTA / cellule-cible / target-cell. 1) Globul rosu aplatizat, caracterizat printr-o dispozitie In cocarda a hemoglobinei, care Ti da un aspect de ,,tinta". C. t. sunt frecvente In "talasemie; se observa, de asemenea, In anemiile hipocrome. Uneori este utilizat direct sin. englez. 2) C. la care ajung anumite molecule biologic active sau medicamentoase. In general, o c.-t. prezinta receptori specific! pentru un anumit ligand. CELULA UNIPOTENTA / cellule unipotente / uni-potent cell. *C. susa care poate da nastere unui singur tip de c. diferentiate.

CELULAZIMOGENA CELULA ZIMOGENA / cellule principale / zymogenic cell. Fiecare dintre numeroasele c. gastrice, cubice sau cilindrice, care tapiseaza peretii glandelor fundice si secreta *pepsino-genul. CELULE APUD / cellules APUD / APUD cells, [^cronim engl. Amine Precursor Uptake and Decar-boxylation = captarea fi decardo^tlarea precursorilor de amine} Denumire generica data unor c. repartizate In numeroase organe: encefal (neuroni secretori ai hipotalamusului si lobului anterior al hipofizei), glande endocrine ("insulele Langerhans, tiroida, suprarenale), c. endocrine ale tubului digestiv. 0 serie de caracteristici comune permit reunirea acestor c. In *sistemul APUD. Aceste caracteristici sunt: capacitatea de a stoca *amine si precursori ai aces-tora, prezenta In citoplasma a aminoacid decarboxilazei, ori-ginea embrionara comuna, din "creasta neurala. C. APUD secreta hormoni aminati sau polipeptidici (*ACTH, *calcitonina, *glucagon, •gastrina si, probabil, anumite *catecolamine). C. APUD situate In afara glandelor endocrine formeaza *sistemul APUD sau endocrin difuz, cu c. dare (Feyrter). Unele tumori sunt formate de c. APUD, v. apudom. CELULE BETA / cellules beta / beta cells. 1) C. principale ale Insulelor Langerhans, care secreta insulina. 2) C. bazofile ale adenohipofizei. CELULE BURR / cellules burr / burr cells. \"E,ngl. burr = haiou. Cunar.] 'Echinocite, observate Indeosebi 'in azotemie, carcinom gastric si ulcer peptic hemoragic. CELULE DENDRITICE / cellules dendritiques / dendritic cells. C. reticulare cu prelungiri digitiforme, din zona corticala a ganglionului limfatic. De origine medulara, c. d, sunt c. specializate nefagocitare *prezentatoare de antigeni catre *limfocitele B si T. CELULE G / cellules G / G cells. C. granulate enterocro-mafine, secretante de *gastrina, prezente In mid aglomerari printre c. epiteliale de acoperire din portiunea mijiocie si pro-funda a glandelor antrului piloric. CELULE GANGLIONARE OCULARE / cellules ganglionnaires oculaires / ocular ganglion cells. C. g. o. mari A (M. fa-zice) raspund la contrast si miscare si proiecteaza In stratui magnocelular al corpului geniculat lateral. C. g. o. mici C (P. tonice) raspund la stimulii cromatici si proiecteaza In stratui parvocelular al nucleului geniculat lateral. CELULE GLIALE / cellules gliales / glial cells. C. de sus-tinere ale sistemului nervos.'cuprinzand *oligodendrodtele si *astrocitele din SNC si *c. Schwann din sistemul nervos pe-riferic. CELULE HeLa / cellules HeLa / HeLa cells. ['De Co. nume[e f)olnavei Henrietta Lack, operatd m 1951 de un adenocccrciiwm al uteritiui fi ale. cam celule. au fast puse in cuitwa lie, Cfey, Coffman si "Kybicek^ Linie de celule epiteliale derivate dintr-un carcinom cervical, dezvoltata Incepand din 1952 si uti-lizata foarte frecvent pentru izolarea a numeroase virusuri (*poliovirus, virus al "vaccinei, *adenovirus). C. HeLa au o capacitate de proliferare considerabila. CELULE JUXTAGLOMERULARE / cellules Juxta-glomerulaires / juxtaglomerular cells. C. ce Inconjoara arteriolele aferente glomerulilor renali (prezente si In media arteriolara) si secreta "renina. Impreuna cu c. maculei densa, constituie 'aparatui juxtaglomerular. CELULE KUPFFER / cellules de Kupffer / Kupffer's cells. [Karl Wilhelm van Kupffer, anatomist german, profesor (suc-cesiv) [a 'Kid, 'Konigstierg fi 'Munchen, 1829-1902.] Constitu-ente ale sistemului reticuloendotelial, c. K. captusesc peretii sinusoidelor hepatice, au proprietati fagodtare extrem de mar-cate asupra particulelor coloidale si asigura endodtoza unui numar de glicoproteine serice. CELULE LANGERHANS / cellules de Lc-ngerhans / Langerhans' cells. [Pnu/ Langerhaas, anatomist fi anatomo-patoiog

CELULITA german., profesor [a fruiurg, 1847-1888} *C. prezentatoare de anti-geni derivate din maduva osoasa (linia mieloida) si localizate In piele si timus. Sunt numite Si *c. dendritice, In cazul localizarii In ganglionii limfatid si splina. V. si celule dendritice. CELULE MIKULICZ / cellules de Mikulicz / Mikulicz's cells. \fohaaa, Freiherr von Mikulicz-Radecki, cfiirurg po[onez, profesor [a Cracovia, 'Konigsfie.rg fi 'Sres[au (in present 'Wroclaw, foConia), 1850-1888} "Histiocite spumoase, caracteristice In *rinosclerom (infectie granulomatoasa cauzata de Klebsiella rhinosclerornatis). CELULE OPALSKI / cellules d'Opalski / Opalski's cells. [Adam Opalski, medic poionez, 1897-1963} C. nervoase ma-rite de volum si prezentand *cromatoliza. Se observa In *ence-falopatia hepatica cronica (degenerescenta hepatocerebrala do-bandita). CELULE OXINTICE / cellules oxyntiques / oxyntic cells. C. ale glandelor parietale gastrice care secreta *add clorhidric si 'factor intrinsec, care intervine In absorbtia *vitaminei Bu din intestinul subtire. C. o. prezinta receptori pentru 'acetilcolina, 'gastrina si *histamina (tip II). CELULE PARIETALE / cellules parietales / parietal cells. Sin.: celule oxintice (v.). CELULE PELGER-HUET / cellules de Pelger-Huet / PelgerHuet cells. [Karel Pelger, medic otmdt.z., Amsterdam, 18851931, G. J. Hurt, pediatru ola.nde.z,, n. 1879} Neutrofile bilobate Intalnite uneori In anemiile dismielopoietice refractare (anemii normodtare cu neutropenie, trombopenie si/sau monocitoza). CELULE REED-STERNBERG / cellules de Reed-Sternberg / Reed-Sternberg cells. [Dorothy Mendenhall Reed, patoCog american, 'Baltimore, 1874-1964; George M. Stemberg, 6acterwkig american, 1838-1915} "Histiocite gigante cu nucleu bisau multilobat si nucleoli bine vizibili, esentiale pentru diagnosticul anatomopatologic al *bolii Hodgkin, dar Intalnite ocazio-nal si In *mono-nucleoza infectioasa si unele 'limfoame nonhodgkiniene. CELULE SEZARY / cellules de Sezary / Sezary's cells. [Albert Jean Antoine Sezary, dermatoiog francez n. la. Uigur, me,d.u. (a J-fopitau^ ae 'Paris, 1880-1956} Celule mononucleate atipice cu nucleu cerebriform, neregulat, Intunecat, cu cro-matina striata si citoplasma putina. C. S. sunt considerate *lim-focite T anormale. V. si sindrom Sezary. CELULE TIMICE PRECURSOARE / cellules thymiques precurseurs / thymic precursor cells. C. t. p., presupus negative pentru CDS, *CD4 si •*CD8, exprima niveluri mari de CD4 si pot fi infectate cu HIV (virusul imunodeficientei umane) in vitro. CELULE WARTHIN-FINKELDEY / cellules de WarthinFinkeldey / Warthin-Finkeldey cells. [AIdred Scott Warthin, yatolog american, profesor la Universitatea din 'Michigan, 18671931; Wilhelm Finkeldey, anatomopatoiog german, Augs6urg, sec. XX} C. gigante muitinucleate de origine limforeticulara, a caror prezenta In ganglionii limfatid, amigdale, apendice si timus preceda sau coincide cu faza prodromala a "rubeolei. CELUL1TA, s. f. / cellulite, s. f. / cellulitis. [Lot. celMa = cdmamta, dim. de (a cella = cdmara; -ita.] 1) Inflamatie loca-lizata la nivelul tesutului celular. C. este frecvent superfidala, generalizata sau localizata (hipodermita cronica circumscrisa), m acest caz interesand tesutui celular subcutanat. Ea apare mai frecvent la sexul feminin, asociata cu statusul suprapon-deral, fiind localizata de pre-dilectie pe ooapse si fese. C. se manifests prin induratii mai mult sau mai putin delimitate, sen-sibile (dureroase) la palpare, care se pot asoda cu nevralgii rebele. C. pelvina difuza reprezinta inflamatia tesutului celular pelvin. 2) Inflamatia celulelor mastoidiene (c. posterioara). 289

CELULITA FULMINANTA CELULITA FULMINANTA / cellulite fulminante / necrotizig fasciitis. Sin.: fasciita necrozanta (v.). CELULITA STREPTOCOC1CA MALIGNA / cellulite streptococcique maligne / necrotizing fasciitis. Sin.: fasdita necrozanta (v.); CELULOZA, s. f. / cellulose, s. f. / cellulose. [Lot. celliilii = camdrutd, dim. de. la ceHa = cd-mard; or.a — indicd un giu-cid.} (C(,HioOr,),, polimer liniar alcatuit din D-glucopiranoza. C. reprezinta un component esential al membranelor vegetale si nu poate fi digerata In tubul digestiv uman, 'din cauza absentei enzimelor specializate. Cu toate acestea, este indispensabila tranzitului intestinal normal, deoarece volumul sau asigura eficacitatea miscarilor intestinale (rol de lest). 0 parte din celu-loza (40%) poate fi metabolizata la nivelul colonului. CEMENT, s. n. / cement, s. m. / cement. NA: cementum. [Lat. caementiim = piatrd 6rutd de. constructie.^ 1) Tesut mezodermic de tip osos, care face parte din *parodontiu, si-tuat de-a lungul radadnilor dentare, In jurul *dentinei. C. radi-cular are ca functie principala fixarea dintelui In alveola. 2) C. dentar reprezinta un material folosit la obturatia provizorie a cavitatilor de *carie dentara si la fixarea unor proteze. CEMENTOBLAST, s. n. / cementoblaste, s. m. / cemento-blast. [Lot. caementiim = piatrd 6rutd de, constructie; gr. blaatos = ge.rw.n.} Celula-mama a *cementocitului, situata la marginea *cementului radicular. CEMENTOBLASTOM, s. n. / cementoblastome, s. m. / cementoblastoma. \Lat. caementiim = piatrd 6rutd de constructie; gr. blastos = germen; -oma.\ Tumora odontogena localizata m vecinatatea unei radacini dentare si formata din *cementoblaste si din tesut elementar mai mult sau mai putin calcificat. CEMENTOC1T, s. n. / cementocyte, s. m. / cementocyte. [Lat. r.aementum = piatrd 6rutd de. constructie.; gr. kytos = celuid.} Celula derivata din *cementoblast si inclusa 'in "cement. CEMENTOM, s. n. / cementome, s. m. / cementoma. [Lat. caementiim = piatrd bruta. de. constructie.; -omo.] Tumora a •cementului, unica sau 'in mod exceptional plurifocala, considerata ca forma adulta a *cementoblastomului. CENESTEZIE, s. f. / cenesthesie, s. f. / cen(a)esthesia. [
View more...

Comments

Copyright ©2017 KUPDF Inc.
SUPPORT KUPDF