HOMEOPATIE caiet-modul-2-2

CURS DE HOMEOPATIE - CAIET MODUL 2 BOALA INCOMPLETA SI BOALA LOCALA - Dr Secil Omer..................................... 3 MIASMA CANCERINICA - Dr. Ileana Rindasu .............................................................. 9 CARCINOSINUM - Dr. Adrian Dumitrescu ................................................................... 11 HOMEOPATIE IN PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR - Dr Ioana Ionescu. 20 ANTIMONIUM CRUDUM - Dr Secil Omer................................................................... 27 ANTIMONIUM TARTARICUM - Dr. Secil Omer......................................................... 28 DROSERA - Dr. Secil Omer ............................................................................................ 30 HOMEOPATIE IN PATOLOGIE DIGESTIVA - Dr. Mariana Galesanu...................... 31 ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI DE FICAT, COLECIST, PANCREAS, SPLINA - Dr. Omer Secil................................................................................................. 39 COLICILE ABDOMINALE - Dr. Silvia Nedelcu ........................................................... 51 COLOCYNTHIS - Dr. Silvia Nedelcu ............................................................................. 53 PODOPHYLLUM PELTATUM - Dr. Adrian Dumitrescu............................................. 54 VERATRUM ALBUM - Dr Adrian Dumitrescu ............................................................. 56 CUPRUM METALLICUM - Dr. Ioana Ionescu .............................................................. 58 CAPSICUM ANNUUM - Dr. Ioana Ionescu ................................................................. 60 ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI CARDIACE - Dr. Dorin Dragos ................. 62 NEUROLOGIE HOMEOPATICA - Dr Doina Pavlovschi.............................................. 76 PSIHIATRIE HOMEOPATICA - Dr Doina Pavlovschi.................................................. 83 NOSODE INTESTINALE - Dr Doina Pavlovschi........................................................... 96 AGARICUS MUSCARIUS - Dr Silvia Nedelcu............................................................ 100 HELLEBORUS NIGER - Dr Silvia Nedelcu ................................................................. 102 HYOSCYAMUS - Dr. Ileana Rindasu ........................................................................... 104 STRAMONIUM - Dr Ileana Rindasu............................................................................. 106 LILIUM TIGRINUM - Dr. Secil Omer......................................................................... 109 ANACARDIUM ORIENTALE - Dr. Secil Omer......................................................... 111 TARENTULA HISPANICA - Dr Secil Omer................................................................ 113 PATOLOGIA APARATULUI URINAR - Dr. Dorin Dragos ....................................... 117 ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA BOLILOR REUMATISMALE - Dr Ileana Rindasu................................................................................................................. 141 HOMEOPATIE IN GINECOLOGIE - Dr Ioana Ionescu .............................................. 145 ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA GENITALA MASCULINA – Dr Secil Omer ...................................................................................................................... 152 ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA ORL - Dr. Mariana Galesanu........ 158 MATRICARIA CHAMOMILLA - Dr Ileana Rindasu .................................................. 168 CINA (Artemisia cina) - Dr Ileana Rindasu ................................................................... 170 CICUTA VIROSA - Dr Ileana Rindasu ......................................................................... 172 OPIUM, NUX MOSCHATA, LYSSINUM - Dr. Mariana Galesanu ............................ 174 APIS MELLIFICA - Dr. Silvia Nedelcu ........................................................................ 183 HEPAR SULPHURIS CALCAREUM - Dr. Silvia Nedelcu ......................................... 185 PATOLOGIA ADOLESCENTULUI - Dr Ioana Ionescu ............................................. 187 TRAUMATISME - Dr Doina Pavlovschi ...................................................................... 204 HOMEOPATIA IN SARCINA, NASTERE SI LAUZIE - Dr Adrian Dumitrescu ... 206

1

BAPTISIA TINCTORIA - Dr. Mariana Galesanu ........................................................ 214 CANTHARIS - Dr. Mariana Galesanu........................................................................... 217 STANNUM - Dr Secil Omer .......................................................................................... 221 PHOSPHORIC ACID - Dr. Secil Omer ......................................................................... 222 BARYTA-CARBONICA - Dr Ileana Rindasu............................................................... 224 SECALE CORNUTUM – Dr Ileana Rindasu ............................................................... 226 ZINCUM METALLICUM - Dr Ileana Rindasu............................................................. 228 ALUMINA - Dr. Silvia Nedelcu .................................................................................... 230 CARBO VEGETABILIS - Dr Silvia Nedelcu................................................................ 232 PLUMBUM METALLICUM - Dr Silvia Nedelcu ........................................................ 234 CIMICIFUGA RACEMOSA (Actea Racemosa) - Dr. Adrian Dumitrescu................... 236 LAC CANINUM - Dr. Adrian Dumitrescu .................................................................... 239 CYCLAMEN EUROPAEUM – Dr. Adrian Dumitrescu ............................................... 241 AMMONIUM CARBONICUM - Dr. Adrian Dumitrescu............................................. 243 AMMONIUM MURIATICUM - Dr. Adrian Dumitrescu ............................................. 245 IPECACUANHA - Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................... 247

2

BOALA INCOMPLETA SI BOALA LOCALA Dr Secil Omer BOALA INCOMPLETA 173. În bolile care par mai greu de vindecat din cauza unei aparente sãrãcii a simptomelor, unul sau douã simptome predominã eclipsându-le aproape complet pe celelalte; le numim boli deficiente si ele sunt de obicei cronice. 174. Simptomul lor principal poate fi o problemã internã (de exemplu o durere de cap durând de mai multi ani, o cardialgie veche etc) sau una externã; aceasta din urmã este cunoscutã de obicei ca fiind o boalã localã. 175. În bolile deficitare din primul tip este adesea doar o problemã de inatentie din partea observatorului dacã el nu detecteazã în întregime simptome care sunt acolo si care i-ar permite sã completeze schita imaginii bolii. Simptomul difuz prezinta vagi elemente de particularizare de ex doar localizare la o durere pe cind simptomul clar prezinta o serie de modalitati ce permit o individualizare si particularizare a cazului :  localizare  iradiere  caracter al durerii (intepatura , tragere, torsiune, ascutita etc.)  ameliorare  agravare  fenomene asociate In general simptomele vagi reflecta o forta vitala lipsita de claritate care e slabita in aspectul ei cantitativ (prin diverse modalitati-vaccinari, supresii iatrogene, infectari miasmatice mostenite…) adica o forta vitala de pe nivelul doi sau trei. Categorii de pacienti:  Nivel I  forta vitala buna- un singur remediu repetat rar; fac agravari rapid si de scurta durata  Nivel II  forta vitala medie greu curabili; agravari uneori severe; sunt necesare mai multe remedii  Nivel III  Forta vitala mult slabita; nu face agravari sau daca le face sunt foarte periculoase; trebuie 176. Totusi existã cu sigurantã câteva tulburãri de acest gen care nu prezintã dupã întreaga investigatie initialã (par 84-98) decât putine simptome puternice, intense în timp ce restul sunt indistincte. 177. Acum, pentru a aduce cazuri ca acestea, care sunt foarte rare, la o rezolvare plinã de succes, medicul alege pentru a începe, ghidat de aceste câteva simptome, medicamentul care este cel mai potrivit homeopatic din câte poate el considera. 178. În mod sigur se va întâmpla ca acest medicament, ales prin respectarea cu strictete a legilor homeopatiei, va aduce boala artificialã similarã potrivitã ce va anihila boala naturalã mai ales dacã putinele simptome ale bolii sunt foarte izbitoare, definite si specifice sau în mod particular distinctive (caractetristice).

3

179. Însã de cele mai multe ori primul medicament ales va fi doar partial potrivit din cauza lipsei unui numãr suficient de simptome prin care sã se gãseascã similimum. 180. Acest medicament care a fost ales pe cât de bine s-a putut dar care este doar incomplet homeopatic pentru motivul mentionat mai sus va produce efecte secundare în timpul actiunii lui asupra bolii, care este doar partial analoagã lui si va adãuga în economia pacientului mai multe simptome din propriul lui complex de simptome, ca în cazul de mai sus când selectia a fost imperfectã din cauza numãrului mic de remedii homeopatice (vezi par 162). Dar aceste simptome sunt în acelasi timp tulburãri apartinând bolii însesi, chiar dacã ele au fost slab simtite anterior sau chiar deloc. Simptome pe care cu putin timp înainte pacientul nu le percepea se vor dezvãlui sau unele pe care le percepea doar neclar vor deveni mai accentuate. 183. De aceea, de îndatã ce doza din primul medicament nu mai are nici un fel de efect benefic (doar dacã problemele nou apãrute nu necesitã de urgentã ameliorarea din cauza intensitãtii lor - ceea ce nu este cazul aproape niciodatã în bolile cronice, doza remediului fiind de altfel foarte micã) , cazul trebuie reluat înregistrând status morbi asa cum se prezintã la momentul actual si un al doilea medicament homeopatic indicat trebuie selectat conform acestor date. El poate fi ales cu mai multã acuratete din moment ce grupul de simptome a devenit mai numeros si mai complet *. 184. Dupã ce fiecare medicament si-a completat actiunea dacã se apreciazã cã în continuare nu mai este indicat, cazul trebuie analizat din nou notând simptome care au rãmas si selectând mai departe remediul potrivit pentru ele continuând astfel pânã când pacientul este vindecat 185. Printre bolile deficiente cele numite locale - termen prin care întelegem schimbãri si tulburãri care apar pe pãrtile externe ale corpului - ocupã un rol important. Pânã acum se considera cã doar aceste pãrti erau afectate de boalã fãrã participarea restului organismului - o doctrinã teoreticã absurdã care a dus la cele mai dezastruoase tratemente medicale. BOLI LOCALE  Medico chirurgicale  Medicale acute  Medico chirurgicale acute  Medicale cronice  Medico chirurgicale cronice Medico chirurgicale  Fracturi  Dislocari  Plagi  Luxatii  Contuzii  Reducerea fracturii, luxatiei, extragerea corpilor straini, sutura plagii  Cind apar reactii sistemice febra,durere, sepsis, hemoragii se poate aplica trat homeopatic Medicale acute  Furuncule,  abcese ,

4

 Celulite  Se repertorizeaza simptomele acute ca si caracteristicile generale ale pacientului  Daca apar recidive trebuie sa ne gindim la un remediu constitutional antimiasmatic Medico chirurgicale acute  Abcese penetrante  Panaritii persistente  Se poate tenta un trat chirurgical datorita riscului de diseminare a infectiei Medicale cronice  Bolile dermatologice, ulcere fistule, condiloame, tumori cutanate  Se face tratament miasmatic adica luind in calcul totalitatea cazului Medico chirurgicale cronice  Tumori persistente, fistule , sinusuri congenitale, gangrene  Cind aceste tulburari locale atinge dimensiuni se pot crea compresiuni asupra organelor din jur sau  daca exista risc de malignizare foarte mare ce pune in pericol viata pacientului,  progresiune rapida a unui proces gangrenos 186. Asa-numitele stãri locale apãrute recent si datorate unor injurii externe ar pãrea la început sã merite numele de boli locale dar asta ar fi valabil doar în cazul când injuria (rana) ar fi atât de banalã încât sã nu aibe nici o semnificatie pentru cã injuriile externe asupra corpului ce au o anumitã importantã angajeazã simpatia întregului organism viu: temperatura creste etc . Astfel de lucruri sunt domeniul propriu-zis al chirurgiei doar în mãsura în care devine necesar a ajuta pãrtile suferinde prin înlãturarea mecanicã a piedicilor externe în calea vindecãrii (pe care doar forta vitalã le poate ... ) cum ar fi: reducerea dislocãrilor, închiderea rãnilor prin suturi si bandaje, controlul mecanic si oprirea sângerãrii din arterele deschise, extragerea corpilor strãini care au penetrat pãrtile vii, deschiderea unor cavitãti ale corpului pentru a înlãtura o substantã ce produce tulburãri sau pentru a drena fluide extravazate sau colectate, alinierea capetelor unui os rupt si asigurarea lor cu un bandaj corect etc. Totusi când în astfel de injurii întregul organism viu cere un ajutor dinamic efectiv pentru a fi capabil sã desãvârseascã vindecarea, asa cum face întotdeauna, când febra violentã apãrutã din cauza unor contuzii întinse, carne, tendoane, vase sfâsiate trebuie sã fie înlãturatã printr-un medicament intern sau când durerea exterioarã a unei pãrti arse sau excoriate are nevoie sã fie înlãturatã homeopatic, acesta este locul în care serviciile medicului si ajutorul sãu homeopatic dinamic sunt necesare. 187. Dar afectiunile, schimbãrile si bolile pãrtilor exterioare care n-au fost cauzate de nici o injurie din afarã sau au fost doar precipitate de o injurie minorã apar într-un mod complet diferit: ele apar dintr-o maladie internã. A le considera doar tulburãri locale si a le trata exclusiv sau aproape exclusiv cu aplicatii locale sau alte mijloace asemãnãtoare, ca si când ar fi simple rãni, ceea ce medicina a fãcut de secole de-a rãndul pânã acum, este pe cât de absurd pe cât rezultatele lor sunt dãunãtoare. 188. Aceste afectiuni sunt considerate doar locale si de aceea sunt numite boli locale ca si cum ele s-ar produce exclusiv în pãrti în care organismul participã putin sau deloc sau, ca

5

sã spunem asa, acolo unde suferintele pãrtilor individuale vizibile restului organismului viu n-ar sti nimic *. * Aceasta este una din multele absurditãti periculoase ale vechilor practicieni. 189. Si totusi este evident chiar la cea mai usoarã reflectie cã nici o boalã externã nedatoratã vreunei injurii particulare din afarã nu poate apare si-si mentine locul, sau chiar sã se agraveze, fãrã o cauzã interioarã, fãrã implicarea întregului organism - care în consecintã este bolnav. Ele n-ar putea apãrea fãrã încuviintarea întregului rest al economiei si fãrã participarea întregului viu - adicã a principiului vital ce pãtrunde toate celelalte pãrti sensibile si .... ale organismului. într-adevãr este de neconceput ca ele sã se dezvolte fãrã a fi puse în miscare de întreaga viatã perturbatã (dezarmonizatã) , atât de strâns sunt interconectate toate pãrtile organismului, formând un întreg indivizibil de simtire si functie. Nu existã eruptie a buzei, nici panaritiu ci persoana este bolnavã în interior înainte de aceasta si atâta timp cât dureazã. 190. Orice tratament medical corect al unei afectiuni apãrute pe pãrtile externe ale corpului determinatã de o injurie din afarã minorã sau deloc trebuie de aceea directionat cãtre totalitate, cãtre anihilarea si vindecarea maladiei generale prin folosirea remedilor interne dacã se vrea ca el sã fie eficace, sigur, plin de succes si complet (profund). 191. Aceasta este categoric confirmatã de experientã care aratã în toate cazurile cã imediat dupã ce sunt luate, fiecare medicament intern activ produce în asa-numitele boli locale, chiar în cele mai îndepãrtate extremitãti ale corpului, schimbãri semnificative în special în pãrtile externe afectate - considedrate de vechea scoalã ca fiind izolate - ca si în orice altã parte a organismului de asemenea. Dacã medicamentul intern prescris pentru totalitate este corect homeopatic aceste schimbãri vor fi de bun augur; ele reprezintã vindecarea omului în totalitate împreunã cu disparitia afectiunii lui externe (fãrã folosirea vreunui remediu extern). 192. Aceasta poate fi cel mai bine fãcutã dacã, atunci când medicul ia cazul, caracteristicile exacte ale maladiei locale sunt considerate împreunã cu toate schimbãrile, tulburãrile, si simptome perceptibile în restul economiei (inclusiv cele observate anterior când nu lua medicament) pentru a schita astfel imaginea completã a bolii înainte de alegerea, dintre remediile ale cãror actiuni caracteristice sunt cunoscute, pe acela ce corespunde homeopatic acestei totalitatti a simptomelor. 193. Acest medicament administrat doar intern înlãturã si vindecã simultan atât boala localã cât si starea morbidã concomitentã din organism si dacã afectinea este recentã realizeazã aceasta chiar de la prima dozã. Asta dovedeste cã boala localã depinde exclusiv de o boalã a restului organismului si trebuie privitã doar ca o parte inseparabilã a întregii boli, ca unul din cele mai importante si izbitoare simptome. 194. Nici în bolile locale care sunt acute si se dezvoltã rapid nici în cele vechi nu este de folos sã se maseze sau sã se aplice pe zona afectatã vreun remediu extern, nici chiar cel specific, homeopatic si nici dacã acesta este administrat intern în acelasi timp. Asta pentru cã afectiunile acute locale - de exemplu inflamatii ale pãrtilor individuale, erizipel etc - care-si datoreazã originea nu unei injurii externe de o violentã proportionalã ci unei cauze dinamice, interioare, rãspund cel mai bine (de obicei fãrã alt ajutor) la remediile interne alese dintre medicamentele experimentate si care sunt potrivite homeopatic simptomelor interne si externe la timpul respectiv. Dar dacã aceste boli nu cedeazã complet la medicament si dacã, desi pacientul are un mod de viatã echilibrat, mai persistã încã în partea suferindã si în intreaga economie un reziduu al bolii atunci, si asta se

6

întâmplã destul de des, afectiunea localã acutã se datoreazã unei izbucniri a psorei pânã atunci latentã si acum gata sã se dezvolte într-o adevãratã boalã cronicã. 195. În asemenea cazuri, care nu sunt rare, dupã ce starea acutã a fost învinsã pe cât de mult s-a putut, un tratament antipsoric adecvat trebuie întreprins pentru simptome reziduale si pentru aparenta stare de sãnãtate anterioarã a pacientului pentru a obtine o vindecare completã. În bolile cronice locale care evident nu sunt venerice vindecarea internã antipsoricã este necesarã în orice caz *. * Asa cum am arãtat în cartea mea Bolile cronice. 196. S-ar putea crede cã vindecarea unor astfel de boli ar fi acceleratã prin folosirea remediului gãsit a fi corect hoemopatic pentru totalitate simptomelor nu numai intern dar si extern, pa baza ideii cã actiunea directã a medicament asupra locului unde este localizatã boala ar produce o schimbare mai rapidã în ea. 197. Dar un astfel de tratament este complet condamnabil, nu numai pentru simptomele locale apãrute din miasma psoricã ci si pentru acelea din miasma sifiliticã sau sicoticã, pentru cã a folosi local un remediu în acelasi timp cu administrarea lui internã în bolile care prezintã o afectiune localã persistentã drept simptomul lor principal, are seriosul dezavantaj cã, prin aplicarea localã, acest simptom principal (boalã localã) *, de obicei dispare vederii înainte ca boala internã sã fie distrusã si astfel ne însalã cu aparenta unei vindecãri complete. Aceastã disparitie prematurã a simptomului local face, cel putin, mult mai dificilã si uneori aproape imposibilã judecarea dacã întreaga boalã a fost distrusã de folosirea simultanã a medicament intern. 198. Pentru acelasi motiv este condamnabil sã se foloseascã un remediu ce are puterea de a vindeca atunci când este administrat intern doar aplicându-l extern la nivelul simptomelor locale ale bolii cronice miasmatice. Pentru cã dacã simptomul local al bolii cronice este înlãturat doar prin mijloace externe, deficiente, tratamentul intern care este esential pentru restaurarea completã a sãnãtãtii rãmâne în obscuritate. Simptomul principal (boala localã) a dispãrut lãsând în urmã altele mai greu de distins care sunt mai putin stabile si constante decât el si adesea nici nu sunt suficient de caracteristice pentru a furniza o schitã clarã si completã a imaginii bolii. 199. Mai mult dacã remediul homeopatic potrivit bolii nu a fost încã gãsit la momentul când simptomul local este distrus de un remediu extern caustic sau desicativ ori chirurgical *, cazul devine mult mai dificil pentru cã simptomele ce rãmân sunt prea vagi, necaracteristice si fluctuante si pentru cã nu mai putem vedea simtomul principal extern care ar fi putut, cel mai bine dintre toate, sã ajute la alegerea remediului corect si sã ne determine la a-l administra intern, distrugând astfel complet boala. 200. Dacã simptomele ar fi fost încã acolo în timpul tratamentului intern medicul ar fi fost capabil sã gãseascã remediul homeopatic pentru întreaga boalã. Odatã ce acesta a fost gãsit si cât timp el a fost administrat intern prezenta continuã a bolii locale ar arãta cã vindecarea nu este încã completã; pe de altã parte dacã boala localã a fost vindecatã fãrã nici o interferentã externã supresivã asta ar arãta de necombãtut cã afectiunea a fost dezrãdãcinatã si cã vindecarea asteptatã a întregii boli s-a realizat - deci este un ajutor inestimabil, indispensabil în obtinerea unei vindecãri complete. 201. Se pare cã atunci când este împovãratã cu o boalã cronicã pe care nu o poate învinge cu propriile ei mijloace, forta vitalã decide (în mod caracteristic) sã formeze o boalã localã pe una din pãrtile externe, cu singurul scop de a alina boala internã care altfel ar ameninta organele vitale si viata pacientului. Ea creeazã si mentine o boalã într-o zonã

7

externã neesentialã pentru supravietuire ca si cum ar distrage si ar încredinta boala internã uneia locale înlocuitoare. în acest mod boala localã atenueazã boala localã pentru un timp fãrã însã a fi capabilã sã o vindece sau sã o diminueze material *. Boala localã nu este niciodatã altceva decât o parte din totalitate bolii, dar este o parte dezvoltatã disproportionat de forta vitalã organicã si transferatã unei pãrti mai putin periculoase (externe) a corpului pentru a alina boala internã. Asa cum am mai spus forta vitalã reuseste atât de putin sã reducã sau sã vindece întreaga boalã prin acest simptome local care o amelioreazã doar încât, dimpotrivã, boala internã creste gradat si natura trebuie sã mãreascã si sã agraveze simptome local din ce în ce mai mult pentru a continua sã serveascã drept un substitut care usureazã cresterea bolii interne. Ulceratiile cutanate vechi de la nivelul picioarelor se agraveazã în psora internã nevindecatã, sancrul crerste în sifilisul nevindecat, condiloamele se multiplicã si cresc în sicoza nevindecatã, acestea devenind din ce în ce mai greu de vindecat pe mãsurã ce întreaga boalã internã creste ea însãsi cu timpul. 202. Dacã medicul vechii scoli distruge simptome local prin oarecare mijloace externe, gândindu-se ca prin aceasta sã vindece întreaga boalã, natura compenseazã asta prin trezirea bolii interne si a celorlalte simptome ce existau în stare latentã alãturi de boala localã adicã amplificã boala internã. în astfel de cazuri se spune, de obicei incorect, cã boala localã a fost împinsã înapoi în corp sau asupra nervilor prin mijloace externe. 203. Orice tratament extern care înlãturã astfel de simptome locale de la suprafata corpului fãrã sã vindece boala internã miasmaticã - de exemplu înlãturarea eruptiei de scabie cu tot felul de unguente, arderea sancrului cu substantã caustice, distrugerea condiloamelor prin tãiere, legare sau cauterizare - toate aceste tratamente externe periculoase, atât de rãspândite pânã acum, au devenit cea mai obisnuitã sursã a nenumãratelor boli cronice cu sau fãrã nume sub care întreaga umanitate geme. Este una din cele mai mari crime pe care comunitatea medicilor o poate comite si tousi pânã acum ea a fost procedura generalã stabilitã iar universitãtile au predat-o ca fiind singura cale *.

8

MIASMA CANCERINICA Dr. Ileana Rindasu Conceptia homeopatica asupra bolilor cronice este capitolul cel mai greu de explicat medicilor de formatie oficiala, mai ales ca si nomenclatura originala este desueta(termenul de miasme). Dar, pe masura ce este aprofundata, ea trezeste convingerea ca autorul ei a avut o intuitie geniala, ce depasea cu mult atat cunostintele din vremea sa, cat si pe cele din timpurile noastre. Aceasta teorie poate fi sintetizata prin raspunsul la intrebarea: ce provoaca aparitia bolilor cronice? Raspunsul lui Hahnemann este : miasma (diateza-in exprimare moderna) este cea care determina starea de boala cronica, prin influentarea modului reactional global al individului, posibil prin fragilizarea anumitor organe sau functiuni ce imping individul spre anumite tendinte patologice. Miasma, in conceptia diferitilor autori: Hahnemann: slabiciune fundamentala aflata la baza bolilor cronice Ranjit Roy: predispozitie genetica a unui organism de a face anumite boli cronice Gh-D. Bungetzianu: este atat trecutul propriu patologic al individului, imprimat in memoria sa imunologica sau care a dereglat mecanismele metabolice si/sau reactionale, cat si modificarile imprimate in codul genetic pe care individul le-a mostenit de la genitorii sai si pe care le poate transmite la randul lui altor generatii. Se stie ca s-au descris trei miasme/diateze ca factori cauzali fundamentali ai bolilor cronice: psora, sicoza si lueza. Dintre acestea, psora( “hidra cu o suta de capete” ) este considerata de Hahnemann cea mai veche, universala si distructiva miasma. Ea se asociaza cu boli cronice foarte severe, printre care si boala neoplazica. Netratate, bolile cronice evolueaza, se agraveaza si dispar numai odata cu disparitia indivizilor respectivi. Cancerul, ca boala cronica, prezinta si el un fond miasmatic. Hahnemann considera ca fondul psoric este responsabil de aparitia dezvoltarilor maligne. Altii considera cancerul o urmare a manifestarii miasmei sicotice, fiind caracterizat de formarea tumorilor, ca expresie a multiplicarii celulare exagerate. Dr. Grimmer (1995 ) a remarcat ca aparitia bolii neoplazice are o legatura clara cu pseudopsora( tuberculinismul). Este interesanta si observatia unor medici alopati indieni (dr. Kelkar si dr. Kulkarni) care au studiat in anul 1995- 15 cazuri de tbc pulmonar asociat cu cancere concomitente localizate in alte organe( 10 cancere orofaringiene, 3 cancere esofagiene, un cancer de cervix, un cancer pulmonar). J. H. Allen a sugerat ca doua miasme cronice latente devin rareori active simultan in acelasi organism, dar daca acest fenomen se produce, apare o mare probabilitate de aparitie a bolii neoplazice! Astfel, apare ipoteza ca in cursul evolutiei bolii canceroase, se vor manifesta 2/ mai multe predispozitii miasmatice. Stadiul pretumoral poate fi controlat de miasma tuberculinica, stadiul de crestere tumorala de miasma sicotica, iar cel de distrugere celulara de miasma sifilitica.

9

Miasma tuberculinica este cea care slabeste mecanismul de aparare, cu aparitia unor stari precanceroase cum ar fi inflamatia cronica, ulceratiile, displazia, etc ce pot fi urmate in timp de aparitia cancerului. Stadiul de cancer metastatic se considera a fi determinat de miasma sifilitica. In concluzie, se poate considera ca boala neoplazica este multimiasmatica, fiecare din cele 4 miasme amintite aici avandu-si rolul sau bine determinat. Profesorul Bungetzianu citeaza autori care pun problema diatezei cancerinice ca atare (Martigny, Nebel), ca rezultat al combinarii psorei cu sifilisul si sicoza, aceasta miasma fiind deci o tridiateza. Nebel considera diateza cancerinica drept epilogul psorei, dar nu exclude nici interventia tuberculinismului. Elementele clinice care caracterizeaza Cancerinismul dupa Bungetzianu: 1. Modificarile tegumentelor, fanerelor si mucoaselor: ele exprima imbatranirea tesuturilor, cu cheratoza senila, excrescente, fisuri, ragade; tulburari ale secretiei sebacee,cu chisturi sebacee, comedoane; unghii canelate, dure, ingrosate, care se cliveaza la taiat; mucoasele pot prezenta leucoplazie; limba poate fi fisurata. 2. Tulburari ale circulatiei venoase si capilare: circulatie colaterala foarte vizibila; hemoroizi. 3. Oboseala generala si slabiciune: uneori tendinta la hipotermie. 4. Tristete si hipersensibilitate: multe socuri emotionale in antecedente( ex: decesul unor persoane apropiate) ; uneori, frica de cancer care diminua in mod curios cand cancerul este constituit. 5. Aspecte morfologice particulare: precancerosii apartin adesea megalosplahnicilor(tipul rond, digestiv). Sunt prezente modificari ale tonusului si transpiratiei mainilor, rezultand fie o mana impastata, umeda si rece, fie o mana uscata, descarnata, cu degete subtiri si lungi. In tratamentul cancerinicilor, se va proceda conform regulilor generale, adica se va incepe cu remediul ales in functie de similitudinea cu totalitatea simptomelor. In plus , si in cazul acestei miasme au fost preparate nosode( remedii preparate din formatiuni tumorale sau din culturi de celule.) Nosodul Carcinosinum s-a obtinut initial din cancer de mamela de catre dr. Foubuster, ulterior gama preparatelor a crescut, aparand si Carcinosinum gastric, intestinal,etc. Scyrrhinum s-a recoltat din cancerul schiros de mamela. Multi autori recomanda si asocierea altor nosode, in functie de miasma care se considera ca are o contributie esentiala. Nosodul se indica pentru a indeparta barajul pe care diateza il opune remediului bine ales pe baza similitudinii.

10

CARCINOSINUM Dr. Adrian Dumitrescu Istoric : Este nosodul miasmei cancerinice (prin care se înţelege predispoziţia moştenită a unui organism de a dezvolta afecţiuni maligne). Poate fi deja considerat un remediu universal deoarece din ce în ce mai multe generaţii de cazuri cu cancer îşi lasă amprenta asupra copiilor, aşa cum în trecut o făceau tuberculoza şi gonoreea. Primul care a menţionat şi a folosit Carcinosinum a fost James Tyler Kent. El l-a denumit “Carcinom” şi l-a obţinut astfel: “ Prepararea remediului pe care l-am folsit ani de zile s-a făcut plecând de la un cancer mamar. Pacienta avea o eliminare de secreţie clară, apoasă dintr-un cancer de sân. O cantitate mică din acest fluid a fost prelevată, potenţată şi folosită cu rezultate satisfăcătoare în multe cazuri de carcinom aflat în stadii avansate.” L-a folosit ca paliativ în cazuri de cancer: “Carcinosinum ameliorează durerile chinuitoare ascuţite, cu caracter de arsură. Cu acest remediu pacienţii au trăit confortabil, mai mulţi ani. Procesul malign a fost întârziat şi suferinţa care însoţeşte de obicei această boală a fost evitată.” Ulterior alţi mari homeopaţi precum James Compton Burnett, J.H. Clarke, Donald Foubister au folosit şi descoperit Materia Medica a acestui nosod. S-au obţinut noi remedii precum: Carcinosinum Adeno-Stom. (din cancer al epiteliului glandular gastric), Carcinosinum Squam. Pulm (epiteliom plămân), Carcinosinum Intest co (epiteliom intestinal şi vezică urinară), Carcinosinum Uterus, Carcinosinum Adeno-Vesica (din papilom malign al vezicii urinare). Cauzalitate: Grosolănia; dominarea îndelungată de către alte persoane; control parental excesiv; aşteptări prea mari ale părinţilor faţă de persoana sa; responsabilităţi mari de la o vârstă fragedă; absenţa tatălui; lipsă de încurajări sau dimpotrivă: a fost dezaprobat în mod constant cu subminarea încrederii în sine; obligaţia de a face lucruri împotriva voinţei sale; nefericire, necazuri sau stare de frică cu durată prelungită; supresii la nivel mentalemoţional şi fizic; vaccinări. Aspect: Triada: - piele cu pete cafe-au-lait (cafea cu lapte). - sclere albastre. - numeroase aluniţe de culoare neagră. La care se adaugă negi pe degete şi palme sau la nivelul tălpilor. Pot exista şi variaţii: piele palidă şi transparentă care dă un aspect delicat (ce trebuie să corespundă cu comportamentul). Esenţa remediului: 1. Lipsa de încredere în sine cu frică de eşecuri şi frică de a face greşeli, frică de examinări. Mind – anxiety – mistakes; making (r.u. carc 1). R.u.= remediu unic. Au nevoie de apreciere, aprobare.

11

Vrea să-i mulţumească pe toţi (inclusiv pe părinţi) şi se simte vinovat pentru lucruri pe care nu le-a făcut. Se simte vinovat dacă refuză ceva. 2. Vulnerabilitate pe plan psihic si fizic. Sunt foarte vulnerabili d.p.d.v. emoţional dar încearcă să o ascundă. Nu reuşesc să se apere. E ca şi cum nu ar avea bariere de protecţie. Se încarcă cu problemele celorlalţi şi e incapabil să şi le conştientizeze pe ale sale. Le permite celorlalţi să-i invadeze universul. (cancerul). Există o tendinţă de a scăpa de lumea exterioară pe care o percep ca neprietenoasă. Ei încearcă să intre într-o lume de fantezie, visare şi armonie: - citind ore întregi, - stând în natură, sau la mare, - ascultănd muzică, dansând, - călătorind, - iubind animalele - sunt persoane cu simţ artistic Pe plan fizic fac infecţii cronice şi nu au mai avut febră de mult timp. Manifestă astfel o lipsă de reactivitate caracteristică. 3. Nu suportă reproşurile – se ofensează uşor: Vine ca o consecinţă firească a primelor 2 puncte enunţate mai sus. Sensibilitatea la cenzură este atât de puternică încât percep orice critică ca pe un şoc. (Pot avea manifestări isterice, plâns cu sughiţuri). Mind – offended – Easily (Carc 4; Tub 4). Există o puternică teamă de a fi umilit. Mind – Fear – humiliated, of being (Carc 2, Sep 2, nat-m 1, nux-v 1, puls 1). 4. Ordonat – Meticulos - Perfecţionist în ceea ce priveşte munca pe care o face – dezordonat, neglijent în rest. Unul din modurile de supravieţuire este adaptarea şi evitarea criticilor cât mai mult posibil. Astfel, munceşte din greu şi devine meticulos, ajunge la timp la întâlniri şi face tot ceea ce se aşteaptă de la el. Este foarte conştiincios. Se simte responsabil pentru orice ( are sentimente de vinovăţie dacă se odihneşte înainte de a termina treburile). 5. Anxietate de anticipaţie: Mind – anticipation (Carc, Arg n, Gels, Sil, Calc, Puls). - înaintea examenelor - Mind – anticipation – examination before - de la un angajament pe care şi l-a asumat - Mind – anxiety – anticipation, from – engagement, an - anxietate pentru ceilalţi - Mind – anxiety for others (carc 1; Phos 3) - anxietate când ceilalţi întârzie sau dacă are fixată o întâlnire - Mind – anxiety- time is set, if a 6. Simpatetic. Nu pot să ceară nimic pentru ei şi simt durerea şi suferinţa intens. Ca atare se preocupă mult de problemele altora, ceea ce îi poate conduce la sentimente de vinovăţie, anxietate sau chiar depresie. Simt durerea celorlalţi în propriul lor corp. Işi sacrifică propriul comfort pentru alţii. Simt că le datorează mult celorlalţi şi că ceilalţi nu le datorează nimic. Le găsesc scuze celor din jur şi nu reacţionează când aceştia sunt nedrepţi. 7. Intelect: foarte inteligenţi şi capabili sau încetineală mentală cu memorie slabă. Pot avea capacităţi intelectuale deosebite, sunt oameni de ştiintă sau elevi cărora le place să înveţe, să citească şi să-şi stimuleze creierul.

12

La cealaltă extremă se află tulburări ale facultăţilor intelectuale, în special o memorie slabă (adesea după ce se stresează cu multe responsabilităţi - ceea ce duce la epuizare mentală). Memoria slabă se poate asocia cu o dificultate de a gândi şi de a se concentra, inerţie mentală, senzaţie de slăbiciune la nivel mental şi fizic. Persoana pare că nu se mai interesează de nimic, devine distrată şi incapabilă să mai reţină ceva. Intr-o conversaţie aude că se vorbeşte dar cuvintele trec pe lângă el; dacă citeşte ceva, ajunge la sfârşitul paginii şi nu ştie ce a citit. Aversiunea pentru conversaţie apare proeminent în prooving. Sentimentul de slăbiciune şi oboseală trece după un somn scurt sau după exerciţiu mental sau fizic. 8. Insomnie – adoarme greu (mai ales la copii). Este obosit dar are mintea prea plină de gânduri ca să poată adormi. Stă treaz mult timp (mare parte din noapte). Somn neliniştit şi perturbat. Doarme superficial şi se trezeşte des. Se trezeşte la 4 dimineaţa şi nu mai poate adormi. Poziţia în timpul somnului este adesea pe burtă sau pe “coate-genunchi” ca la Medorrhinum. 9. Alte caracteristici: Sexualitatea lui Carcinosinum are o natură puternic pasională. Femeile în special sunt ataşate într-un mod pasional de partener. Au o nevoie mare de iubire şi afecţiune şi cum sunt timide şi nu pot cere această iubire, o manifestă în sfera sexuală. Faptul că se simt slabi şi fără apărare îi face să fie şi mai dependenţi de partener. Nu trăiesc în promiscuitate; sunt doar uşor excitabili. Copilul Carcinosinum : 1. Precocitate: Cu o dezvoltare rapidă atât la nivel fizic cât şi mental (incluzând simţul de esponsabilitate crescut de care am vorbit). Ei învaţă să vorbească, să meargă şi să facă la oliţă devreme. Ai senzaţia că vorbeşti cu un adult. Din punct de vedere sexual pot deveni foarte excitabili la o vârstă fragedă, ceea ce duce la masturbare timpurie şi frecventă. Ulterior pot folosi acest obicei când se simt depăşiţi de greutăţi sau când sunt stresaţi. La extrema cealaltă se poate afla o dezvoltare lentă (mai ales mentală). Chiar şi la copiii cu sindrom Down, Carcinosinum poate fi considerat un remediu constituţional (alături de Medorrhinum) pentru că apar ameliorări importante. Este folosit şi în autism alături de Cuprum Metallicum. 2. Tendinţa de a fi un copil model. Timiditate. 3. Tap ispăşitor la şcoală (ceilalţi copii îl tachinează pentru că îi simt slăbiciunile). 4. Tendinţă la boli inflamatorii severe, pneumonie sau tuse convulsivă, bronşită astmatiformă, astm. (acestea din urmă pot avea ca şi cauzalitate deprivarea afectivă). Coriză cronică, mononucleoză. 5. Işi roade unghiile. 6. Greaţă când merge cu maşina. APP SI AHC care pot indica remediul: Istoric familial de cancer (cu debut la vârste neobişnuite – sub 45-50 ani). Diabet, tuberculoză, probleme pulmonare (inclusiv astm).

13

Tuse convulsivă sau pneumonie în copilărie; Bolile copilăriei făcute la o vârstă înaintată. Leucemie, anemie pernicioasă. Toate aceste boli iau parte la dezvoltarea miasmei cancerinice. Simptome psihice Frici: frică de eşec şi de eşec la examene, frică de furtuna cu trăznete sau îi place furtuna cu trăznete, de cancer, în mulţime, în spaţii strâmte, de înălţime. - Emotiv, pasional, individ cu dorinţe puternice, muncesc mult (Mind Industrious), trag de ei, dorinţă sexuală puternică, izbucniri emotive, trăiesc viaţa intens. - meticulos (Ars – alb), au nevoie de control asupra vieţii. Nu se pot odihni dacă lucrurile nu sunt la locul lor. Neliniştit, nemulţumit, dorinţă de călătorie (Mind – travelling – desire for Calc ph, Tub, Carc, Ign, Merc). - Conştiincios, mare simţ al datoriei, responsabil (Aur, Kal-c, Nat-s, Nat-c, Mag-m). - Anticipaţie. Lipsă de încredere în sine. - Precocitate. - Simpatetic. Sensibil la suferinţele oamenilor, animalelor şi plantelor. - Anxietate pentru ceilalţi. Lucrurile oribile îi afectează profund (Calc). - Afectuos. Vrea să-i mulţumească pe ceilalţi. Cu frică de a nu fi acceptat sau iubit. - Sensibil la mustrari, mai ales la copii. - Probleme apărute în urma grosolăniei, reproşurilor, supresiilor, controlului parental excesiv, educaţiei severe, responsabilizării mari în copilărie. - Isi reprimă emoţiile, durerea. Blânzi. Suportă suferinţa fără proteste. - Se ofenseaza usor, nu tolerează contrazicerea, aversiune la consolare. - Anxietate în privinţa sănătăţii (cancer), pentru alţii. - Sensibil la artă, natură, senzualitate. - Ii plac furtunile cu trăznete (Sep). - Sensibil la muzică, ritm. Ii place să danseze (Sep). Muzica poate să-l facă să plângă. - Retard mental sau dezvoltare mentală lentă: concentrare dificilă. Simptome generale In general călduros dar poate fi şi friguros (agg. de extremele de temperatură). - amel. la mare. (sau agg., sau alternant), - amel. somn scurt, - amel. seara. - agg. Vaccinări. - Periodicitate: agg. 1-6 pm, în special 5-6 pm. Săptămânal. Anual. - Stari contradictorii si alternante. Preferinţe – aversiuni alimentare: - Aceeaşi mâncare poate să-i placă sau să-i displacă alternant. - Dorinţă de: ciocolata, zahăr, condimente, - Dorintă sau aversiune pentru: fructe, grăsime şi carne, - dorinţă de apă rece (Phos). - Agg.: ouă, lapte, ceapă, grăsimi. Simptome fizice Rinită alergică; coriză cronică; amigdalite şi sinuzite cronice; mononucleoza (Phytolacca – mercurul vegetal), constipaţie importantă cu balonare, indigestii, migrene oftalmice şi vărsături, acnee severă, fibroame, chisturi ovariene; sterilitate; negi pe tălpi şi palme; acnee, pustule pe spate; molluscum contagiosum (Sil 2).

14

Vertij: La înălţime, cu frică de înălţime. Cap: Migrenă, alternând cu astm. Migrenele pot fi însoţite de varsaturi şi de tulburări vizuale (steluţe, luminiţe care clipesc cu incapacitatea de a-si concentra privirea pe scris). Durere frontală, deasupra ochilor, amel. în aer proaspăt. Durere în tâmpla dreaptă ca o presiune; Durere de cap înaintea furtunii. Durere surdă ca de lovitură în partea dreaptă a capului. Senzaţie de constricţie. Durere pulsatilă profundă. Ochi: - Sclere albastre. - Clipeşte des. Are ticuri. - Orjelete care produc secreţii. Durere în spatele ochiului drept. Ureche: - Senzaţie de ureche înfundată. Conduct auditiv extern inflamat. Nas: - Coriză cronică. Sinuzită. Răceli frecvente din copilărie - Rinită alergică. - Nas înfundat cu secreţii groase, - Senzaţie de dop în laringe. Faţă: - Ticuri. Tot felul de grimase. Fasciculaţii musculare în special pleoapele. Erupţii: acnee, acnee veziculară, eczemă cu mâncărime; se scarpină până dă sângele. Gură:- Afte, - Ulceraţii cu gust neplăcut. - Carii dentare precoce. - Maxilar inferior înţepenit. Gat: - Durere în gât la înghiţit. - Amigdalită recurentă. Agg. de haine. Hipotiroidie, guşă. Induraţie ganglioni. Tiroidă mărită. Stomac: - Eructaţii cu gust de vomă. - Anxietate sau emoţii de anticipaţie resimţite în stomac sau epigastru .- Greaţă când merge cu maşina. - Ulcer gdd. la el sau în familie. Abdomen:- Indigestie cu acumulare de gaz în stomac şi intestin. Balonare şi colică abdominală la sugari. Dermatită. Durere cu caracter de constricţie < de presiune, aplecare înainte şi băuturi calde. Durere la nivelul hipogastrului, cu flatulenţă. Rect: Constipaţie severă, adesea fără senzaţie dar cu multe gaze (flatulenţă).Hemoroizi. Scaun uscat, dur ca piatra, dificil de evacuat, rămâne mult timp în rect. Prolaps. Fistulă anală; fisuri dureroase în zona ano-rectală. Vezică urinară, rinichi : Infecţii recurente sau cronice: cistită, nefrită, pielonefrită. Urinare involuntară. Se scurg mici cantităţi de urină (involuntar). Enurezis nocturn până la vârsta de 12-14 ani. Genital masculin:- Dorinţă sexuală crescută. Masturbare precoce. Genital feminin:- Dorinţă sexuală crescută. Masturbare precoce. Dismenoree : primele zile ale menstruaţiei foarte dureroase. Dureri cu caracter de crampe, cu senzaţie de tragere în jos şi iradiere în coapse. Sindrom premenstrual. Greată cu vomă la începutul menstruaţiei. Herpes genital. Mastită cronică. Chisturi ovariene, agg. pe drepta. Uter fibromatos. Endometrioză. Respiraţie: - Astm bronşic la copii de la o frică intensă; amel. sau agg. la mare. - Tuse, cu senzaţie de gâdilătură în gât; tuse iritativă noaptea; - Tuse agg. dimineaţa când se îmbracă (dezbracă), când se spală sau se bărbiereşte, când îsi întinde gâtul sau cască. - Tuse convulsivă cu durată lungă; pneumonie cronică. - gâtul se umple de secreţii pe care trebuie să le expectoreze (îşi tot drege glasul).

15

Piept: Umflarea sânilor înainte de menstruaţie. Mastită cronică. Spate şi ceafă: Sciatică. Durere în partea dreaptă a cefei şi la întoarce capul spre dreapta. Extremităţi: Spasme musculare la nivelul coapselor şi braţelor. Extremităţi reci, agg. curent de aer. - Dureri reumatice amel. de căldură şi mişcare lentă. - Senzaţie de slăbiciune, oboseală la nivelul membrelor inferioare, amel. de mişcare. Somn: Insomnie, mai ales la copil; copilul trebuie legănat. Trezire brusc ca din coşmar. Adoarme greu din cauza gândurilor, se trezeşte frecvent la 4 a.m şi nu readoarme. Poziţie genu – pectorală sau pe abdomen. Piele: Multi nevi pigmentari, alunite (negri, maro, circulari), B. Recklinghausen. Piele de culoare închisă. Pete cafea-cu lapte. Acnee la nivelul spatelui, feţei, sternului. Eczemă cu prurit. Se scarpină până dă sângele. Eczemă agg. după lapte. Neurodermatită cu piele aspră şi uscată. Rănile şi ulceraţiile se vindecă greu. Tendinţă la furunculoză. Vindecă cheloidul apărut după operaţii chirurgicale. Prurit la dezbrăcare. Veruci: buze, abdomen, palme, degete, în jurul unghiilor, plantari. Remedii similare: Ars., Aur., Cocc., Nat-m., Med., Phos., Puls., Sep., Staph., Tub. Comparaţii: Cu Natrium Muriaticum (silent grief). Cu Staphysagria; (emoţiile reprimate). Cu Arsenicum Album şi Nux-V (meticulos). Cu Sepia; (depresie; furtuna; dansul; amel prin ex. fizic). Cu Phos; ( simpatetic; amel de un somn scurt, dorinţă de apă rece). Cu Arg-n; Gels: (Anxietatea anticipatorie). Cu Med: (se ofensează la reproşuri; agg-amel la mare). Cu Thuj. ( aluniţe, pistrui, semne din naştere, negi, probleme post vaccinare). CAZURI: 1. Pacient R.L. în vârstă de 32 ani, sex masculin se prezintă la consultaţie (a venit cu 15 min mai devreme) în septembrie 2005 pentru o “– frica de a bate la usa” cum spune soţia lui care îl însoţeşte peste tot. Are o lipsă de încredere în sine importantă. Este un timid. Blând. Evită conflictele, se eschivează şi nu se simte bine când trebuie să întâlnească persoane necunoscute. Din acest motiv o pune pe soţie să răspundă sau să dea telefon cănd trebuie rezolvată o problemă. E morocănos, preocupat şi iritabil dacă trebuie să-şi onoreze un angajament; în aceste cazuri are aversiune pentru conversaţie. Cand este criticat se înroşeşte tot. Işi face treaba foarte bine şi nu poate refuza dacă i se cere ceva. Cu toate acestea are o mare frică de a greşi. Trăieşte mult în imaginaţie unde se refugiază des. Nu şi-a cunoscut niciodată tatăl. Mama l-a crescut fără să-l încurajeze în ceea ce făcea. L-a devalorizat constant. Din APP reţinem 2 operaţii în copilărie: adenoidectomie şi amigdalectomie pentru frecvente probleme O.R.L. Nu a făcut niciodată bolile copilăriei. Ii place mult la mare unde se simte cel mai bine. Daca nu poate să ajungă într-un an e o mare problemă pentru el. Ii place muzica (se închide în cameră şi o ascultă la volum mare). Ii plac foarte mult călătoriile. Cand tună şi fulgeră iese pe balcon şi deschide larg geamul ca să vadă tot (spre disperarea sotiei)

16

Preferinţe alimentare: e un gurmand, îi plac mult dulciurile şi are aversiune la grăsimi. Doarme bine. In ultimul an a luat de la un alt medic homeopat: Arg-n, Gels, Lyc şi Nat-mur fără nici o ameliorare. In urma consultaţiei primeşte Carc ch 200 3 zile şi Carc M peste o lună. Devine în câteva luni “alt om” după cum spune soţia lui: încrezător, face faţă tuturor problemelor şi nu mai e nevoie să fie însoţit. A dobândit calm şi stăpânire de sine. I-au trecut şi migrenele de care a uitat să vorbească la consultaţie, nefiind considerate importante faţă de restul simptomelor mentale. Comentarii: Este un bun remediu pentru copii, atunci când există mai multe miasme în cazul respectiv. Multe cazuri de astm la copil, agg. de vaccinări răspund bine la Carc. Cazuri în care nici un remediu nu actionează şi în care există AHC de cancer răspund la Carc. Foubister a studiat 200 de de femei cu cancer şi după aceea a studiat copiii acestor femei. Toţi aveau o tendinţă la “semne din naştere”. Acţionează pe angioame. Este folosit pentru prevenţia leziunilor cheloide. Cei care au trăit cu o frică intensă perioade mari de timp au nevoie de acest remediu (remarcă Foubister). Carcinosinum este indicat şi la persoane abuzate sexual sau care au avut parte de relaţii abuzive. Acestea duc întotdeauna la supresia emoţiilor. Este un remediu major pentru febra glandulară, mononucleoză şi oboseală cronică. Este foarte bun pentru probleme apărute după vaccinare. Bibliografie: - George Vithoulkas (Materia Medica Viva). - Tinus Smits (Inspiring Homeopathy) - Radar Key Notes

BOALA INCOMPLETA SI BOALA LOCALA ............................................................... 3 Dr Secil Omer ..................................................................................................................... 3

17

MIASMA CANCERINICA................................................................................................ 9 Dr. Ileana Rindasu .............................................................................................................. 9 CARCINOSINUM............................................................................................................ 11 Dr. Adrian Dumitrescu...................................................................................................... 11 HOMEOPATIE IN PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR ............................... 20 Dr Ioana Ionescu ............................................................................................................... 20 ANTIMONIUM CRUDUM ............................................................................................. 27 Dr Secil Omer ................................................................................................................... 27 ANTIMONIUM TARTARICUM .................................................................................... 28 Dr. Secil Omer .................................................................................................................. 28 DROSERA........................................................................................................................ 30 Dr. Secil Omer .................................................................................................................. 30 HOMEOPATIE IN PATOLOGIE DIGESTIVA.............................................................. 31 Dr. Mariana Galesanu ....................................................................................................... 31 ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI DE FICAT, COLECIST, PANCREAS, SPLINA............................................................................................................................. 39 Dr. Omer Secil .................................................................................................................. 39 COLICILE ABDOMINALE ............................................................................................ 51 Dr. Silvia Nedelcu............................................................................................................. 51 COLOCYNTHIS .............................................................................................................. 53 Dr. Silvia Nedelcu............................................................................................................. 53 PODOPHYLLUM PELTATUM ..................................................................................... 54 Dr. Adrian Dumitrescu...................................................................................................... 54 VERATRUM ALBUM..................................................................................................... 56 Dr Adrian Dumitrescu....................................................................................................... 56 CUPRUM METALLICUM .............................................................................................. 58 Dr. Ioana Ionescu .............................................................................................................. 58 CAPSICUM ANNUUM ................................................................................................... 60 Dr. Ioana Ionescu .............................................................................................................. 60 ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI CARDIACE ................................................. 62 Dr. Dorin Dragos .............................................................................................................. 62 NEUROLOGIE HOMEOPATICA................................................................................... 76 Dr Doina Pavlovschi ......................................................................................................... 76 PSIHIATRIE HOMEOPATICA....................................................................................... 83 Dr Doina Pavlovschi ......................................................................................................... 83 NOSODE INTESTINALE................................................................................................ 96 Dr Doina Pavlovschi ......................................................................................................... 96 AGARICUS MUSCARIUS............................................................................................ 100 Dr Silvia Nedelcu............................................................................................................ 100 HELLEBORUS NIGER ................................................................................................. 102 Dr Silvia Nedelcu............................................................................................................ 102 HYOSCYAMUS............................................................................................................. 104 Dr. Ileana Rindasu .......................................................................................................... 104 STRAMONIUM ............................................................................................................. 106 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 106 LILIUM TIGRINUM...................................................................................................... 109

18

Dr. Secil Omer ................................................................................................................ 109 ANACARDIUM ORIENTALE...................................................................................... 111 Dr. Secil Omer ................................................................................................................ 111 TARENTULA HISPANICA .......................................................................................... 113 Dr Secil Omer ................................................................................................................. 113 PATOLOGIA APARATULUI URINAR....................................................................... 117 Dr. Dorin Dragos ............................................................................................................ 117 ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA BOLILOR REUMATISMALE .... 141 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 141 HOMEOPATIE IN GINECOLOGIE ............................................................................. 145 Dr Ioana Ionescu ............................................................................................................. 145 ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA GENITALA MASCULINA ......... 152 Dr Secil Omer ................................................................................................................. 152 ABORDARE HOMEOPATICA IN PATOLOGIA ORL .............................................. 158 Dr. Mariana Galesanu ..................................................................................................... 158 MATRICARIA CHAMOMILLA................................................................................... 168 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 168 CINA (Artemisia cina).................................................................................................... 170 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 170 CICUTA VIROSA.......................................................................................................... 172 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 172 OPIUM, NUX MOSCHATA, LYSSINUM ................................................................... 174 Dr. Mariana Galesanu ..................................................................................................... 174 APIS MELLIFICA.......................................................................................................... 183 Dr. Silvia Nedelcu........................................................................................................... 183 HEPAR SULPHURIS CALCAREUM........................................................................... 185 Dr. Silvia Nedelcu........................................................................................................... 185 PATOLOGIA ADOLESCENTULUI............................................................................. 187 Dr Ioana Ionescu ............................................................................................................. 187 TRAUMATISME ........................................................................................................... 204 Dr Doina Pavlovschi ....................................................................................................... 204 HOMEOPATIA IN SARCINA, NASTERE SI LAUZIE .......................................... 206 Dr Adrian Dumitrescu..................................................................................................... 206 BAPTISIA TINCTORIA ............................................................................................... 214 Dr. Mariana Galesanu ..................................................................................................... 214 CANTHARIS.................................................................................................................. 217 Dr. Mariana Galesanu ..................................................................................................... 217 STANNUM..................................................................................................................... 221 Dr Secil Omer ................................................................................................................. 221 PHOSPHORIC ACID..................................................................................................... 222 Dr. Secil Omer ................................................................................................................ 222 BARYTA-CARBONICA ............................................................................................... 224 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 224 SECALE CORNUTUM................................................................................................. 226 Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 226 ZINCUM METALLICUM ............................................................................................. 228

19

Dr Ileana Rindasu ........................................................................................................... 228 ALUMINA...................................................................................................................... 230 Dr. Silvia Nedelcu........................................................................................................... 230 CARBO VEGETABILIS................................................................................................ 232 Dr Silvia Nedelcu............................................................................................................ 232 PLUMBUM METALLICUM......................................................................................... 234 Dr Silvia Nedelcu............................................................................................................ 234 CIMICIFUGA RACEMOSA (Actea Racemosa) ........................................................... 236 Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................................................... 236 LAC CANINUM ............................................................................................................ 239 Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................................................... 239 CYCLAMEN EUROPAEUM ........................................................................................ 241 Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................................................... 241 AMMONIUM CARBONICUM..................................................................................... 243 Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................................................... 243 AMMONIUM MURIATICUM...................................................................................... 245 Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................................................... 245 IPECACUANHA............................................................................................................ 247 Dr. Adrian Dumitrescu.................................................................................................... 247 HOMEOPATIE IN PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR Dr Ioana Ionescu VIROZELE RESPIRATORII OBISNUITE: Observatie! Racelile obisnuite ar trebui lasate sa-si urmeze cursul lor, intrucat orice scurgere reprezinta o cale de eliminare a toxinelor care n-ar trebui suprimata. Tratamentul homeopat ar trebui instituit doar in cazul in care raceala e severa si organismul nu poate lupta singur LARINGOTRAHEITE: in cadrul unei boli i nfectioase: - debut brusc: Aconitum, Belladonna - debut progresiv: Bryonia, Ferrum phosphoricum - stare: Spongia, Samb., Coccus cacti, Coral. Rubr., Dros., Rumex, Sticta pulm.  Laringita striduloasa: Spongia, Sambucus, Hepar sulfur  Crup: Aconit  Spongia Hepar sulfur, Sambucus  Laringita tusigena: Coccus cacti, Cuprum met, Mephitis putorius  Laringita cu disfonie: Arum Tryphyllum, Ammonium causticum  Tuse nervoasa: Ignatia, Hyosciamus, Cina, Ambra grisea  Tuse convulsiva: Drosera, Coccus cacti, Cuprum, Ipecca, Mephitis, Arnica BRONSITA ACUTA: Debut: Aconit / Belladonna / Ferrr. Ph / Bry/ Oscilococinum Stare:  tuse uscata: Bryonia, Rumex, Sticta pulmonaria, Drosera, Ferrum phos.  tuse productiva: . ~ dispneizanta: Antimoniu tartaric, Ipecca, Kali carb., Blatta orientalis ~ nedispneizanta: Puls., Hepar s., Merc. vivus, Kali bich, Hydrastis, Stannum 20

~ cu expectoratie greu de eliminat: Ant. tart., Ip., Ant.sulph.aur., Caust., Senega ~ cu expectoratie abundenta: Antimoniu tartaric, Stannum ~ expectoratie purulenta: Hydr., Merc., Kali bich., Hepar sulph., Phellandr. ~ cu dispnee: Arsenicum album, Carbo veg, Kali carbonicum, Grindelia Bronsita cronica: - sicoza: Thuya, Natrium sulphuricum, Silicea, Medhorrhinum - psora: Arsenicum album, Calcarea carbonica, Natrium muriatic, Lycopodium, Tuberculinum, Sulfur, Sulfur iodatum, Psorinum Observatii: Potentele joase cresc secretiile; potentele inalte usuca secretiile. Initial se administreaza potente joase care fluidifica si cresc secretiile; daca expectoratia devine prea abundenta, se administreaza potente inalte. Uneori o potenta inalta administrata la debut poate rezolva cazul. Remedii de debut in patologia respiratorie Aconitum: - debut intens si brusc, frecvent nocturn dupa miezul noptii, - dupa expunere la vant rece si uscat, - febra inalta, fara transpiratie, - eretism cardiac cu tahicardie, neliniste, anxietate, - sete de apa rece,- tuse uscata, ragusita, aspra, senzatia de arsura, carne vie in laringe - frecvent complicat cu crup, - tuse convulsiva Belladonna: - febra inalta brusc instalata, eretism cardiac, - congestie cefalica cu fata rosie si dureri pulsatile si extremitati reci, - caldura radianta , transpiratie - mucoase uscate cu sete( limonada), - frecvent tuse uscata, ragusita, dureroasa, spastica , cu senzatia de spasm laringian, - fotofobie datorita midriazei, hiperestezie senzoriala cu hipersensibilitate la zgomote, contact si vibratii, - delir sau convulsii Ferrum phosphoric: - febra moderata la un pacient hipostenic, - epistaxis, congestia fetei alterneaza cu paloare, tuse initial uscata, spastica, cu senzatie de arsura in piept; ulterior expectoratia unei mici cantitati de mucus galbui cu striatii sanguinolente Bryonia: - febra instalata progresiv, uscaciunea mucoaselor, - sete pt cantitati mari de apa rece, - < miscare, - tuse uscata < miscare, respiratie, vorbind, camera calda - durere in timpul tusei > presand toracele cu palmele, - transpiratia > - in pleurezie, pneumopatie: durere acuta sub coaste sub forma de junghi - > apasare puternica > imobilitate> sezand pe partea dureroasa, < miscare, respiratie Gelsemium: - debut progresiv, - febra moderata, - stare generala alterata cu slabiciune, oboseala, greutate, ameteala, - pleoape grele, ptozate, lipsa setei, - dureri musculare, de extremitati si de spate, - puls lent, slab Remedii ale perioadei de stare: Antimoniu tartaric: - secretie crescuta de mucus gros , vascos, greu de eliminat, care sufoca pacientul; respiratie grea , incarcata, care produce un zgomot gros, aspru, ca si cum ar fierbe ceva in piept, - dispnee > expectoratie, - stare generala alterata, paloare, cianoza ( hematoza alterata), somnolenta , prostratie, indicat in stari severe, la varstnici sau copii debili, dar e util si in bronsitele banale Potentele joase favorizeaza expectoratia, iar potentele inalte usuca secretiile! ( initial:5-7 CH pt a favoriza expecoratia, ulterior 15 CH pt uscarea secretiilor)

21

Arum triphyllum: - inflamatie de culoare rosu viu la nivel nazo-faringeal si laringeal - raguseala, voce bitonala, tuse aspra, - excoriatii la nivelul narilor, buze uscate, fisurate, sangerand din cauza muscaturilor Arsenicum album: - bronsita, pneumonie, pleurezie // AB, - tuse < aer rece, bauturi reci, 1-2 a.m., - dispnee < intins, 1-2 a.m., > sezut, - stare generala alterata cu slabiciune, agitatie, neliniste, sensibilitate la frig, - senzatie de arsura in piept > Q, - sete pt cantitati mici de apa rece, baute frecvent, - agravare nocturna 1- 3.00 a.m. Aviaire: - afectarea apexului pulmonar, pneumopatii si otite recurente Blatta orientalis: - bronsita astmatiforma, raluri sibilante si ronflante, - tuse initial uscata, apoi productiva, - alergie la praful de casa Coccus cacti: - tuse declansata de senztia de gadilatura in laringe < la trezire, insotita de expextoratia unei cantitati mici de mucus vascos, > aer rece, bauturi reci Corallium rubrum: - tuse violenta, spastica, exploziva < aer rece, ce determina roseata fetei, insotita de voma unui mucus filamentos, - faringe de culoare rosie Cuprum metallicum: - tuse spastica, convulsiva, cu sufocare si cianoza, determinata de spasm laringeal, - > bauturi reci, - uneori insotita de spasm general, pseudo-convulsii sau spasm la nivelul mainii cu policele inclestat in pumn Drosera : - mai rar indicat in crup, frecvent in tusea convulsiva, remediu tuberculinic - crize paroxistice violente de tuse uscata, sufocanta, extrem de dureroasa( tine pieptul cu mainile), care se pot termina cu varsatura sau cu epistaxis, - < noaptea , cand se intinde in pat , cand mananca, vorbit, ras, cantat, Q, senzatie de uscaciune, iritatie la nivelul gatului, sau de constrictie la nivelul gatului si pieptului. !potente > 30 CH Hepar sulfur: - indicat frecvent dupa Spongia, in stadiile tardive ale crupului, - tuse initial uscata, aspra, sufocanta, apoi umeda, cu expectoratie purulenta - < frig, aer rece, bauturi reci, dezvelirea corpului, vorbit, > cadura locala, - senzatie dureroasa ca de aschie la nivelul gatului, + iritabiliate, secretii cu miros urat, “de branza veche” ! Potentele joase ( 5C) cresc supuratia si favorizeaza expectoratia ( atentie la cavitatile inchise) potentele inalte (> 30 C) opresc supuratia si usuca expectoratia. Se poate face adm in scara: 9- 15-30 C Hydrastis: - secretii vascoase galbui greu de eliminat, - tendinta la constipatie Hyosciamus: - tuse care apare in pozitie culcat si inceteaza cand se ridica Ignatia: - senzatie de nod in gat, - tusea antreneaza tuse, - tuse paradoxala (tigara altora) Ipeca: - tuse spastica emetizanta, cu tendinta dispneizanta si astmatiforma, - insotita de greata si voma, hipersalivatie, epistaxis, - raluri sibilante sau groase, determinate de acumularea de mucus in bronhii, dar expectoratie redusa, - limba fara depozit ; absenta setei, - bronsita astmatiforma, tuse convulsiva, bronsiolita Kali bichromicum: - expectoratie galben-verzui vascoasa, filamentoasa Kali carbonicum: - tuse convulsiva, bronsita, pneumonie, AB, - tuse spastica, cu senzatia de gadilatura in gat; expectoratie redusa, cenusie, asemanatoare grauntelor de tapioca, - dispnee < intins, > pozitia ganditorului, - dureri in piept ca o intepatura Mercurius solubilis: - tuse productiva, expectoratie muco-purulenta fetida, - frisoane la suprafata pielii, - transpiratii nocturne, - < noaptea, Q patului, semne buco- faringiene

22

insotitoare: faringita, halena fetida, sialoree < noaptea, limba umflata cu depozit gros galbui, cu amprente Phellandrium: - tuse productiva, sufocanta, < dimineata, - expectoratie abundenta, purulenta, verzuie, - dureri intepatoare parasternale care se extind in spate, - indicat la fumatori cronici, tbc Phosphorus: - infectii respiratorii recurente, orice raceala coboara in piept, - tuse uscata, dureroasa, in faze tardive expectoratie redusa striata cu sg, - senzatie de arsura in palme si piept - sete pt apa rece( sau limonada), - < culcat pe partea stg sau pe spate, < aer rece, efort fizic, vorbit, ras, schimbari de vreme si de temperatura, frilozitate, dorinta de companie, frica de intuneric, - bronsita , astm, pneumonie, tuberculoza Pulsatilla: - tuse uscata noaptea, intrerupand somnul, productiva ziua, cu mucus galben vascos - > miscare si aer proaspat, - < in camera calda, - bronsita, astm frecvent alergic Pyrogenium: - in caz de suprainfectie, febra septica, disociere puls- temperatura Rhus toxicodendron: - infectii ale tractului respirator superior, bronsita, pneumonie sau gripa - patologie declansata sau < de vreme rece si umeda, cand se uda, > la vreme calda, miscare, - febra cu dureri intense si neliniste care-l obliga sa se miste permanent; herpes in timpul febrei, - in pneumonie: tuse cu sputa ruginie - Rumex: - tuse determinata de senzatia de gadilatura in gat sau piept - < aer rece inhalat sau trecand de la cald la rece, > Q, acoperind nasul si gura Sambucus - indicat in crup, laringita striduloasa, astm, - trezire brusca dupa miezul noptii, copilul sare din pat cu senzatia de sufocare datorita spasmului glotic si unei secretii mucoase abundenta in laringe, - obstructie nazala, respiratie dificila, siflanta < cand sta culcat - ragusala cu tuse sufocanta cu cianoza fetei, - transpira in timpul crizei de astm, sau dimineata la trezire, dar nu in somn, obstructie nazala < noaptea (fornaie pe nas) - corp fierbinte cu maini si picioare reci( Bell), - > comprese fierbinti la nivelul gatului Senega: - tulburari cronice respiratorii la varstnici, ar putea fi util in tbc, bronsita cronica cu secretie mucoasa abundenta, groasa, vascoasa, care se elimina greu si determina o “horcaiala”la nivelul pieptului, tuse < aer rece, schimbari de temperatura, culcat, dispnee < culcat, > sezut Spongia: - frecvent indicata dupa Aconit in crup, mucoase uscate, - tuse uscata, aspra, latratoare, caracteristica:‘ca fierastraul pe scandura”, care - l scoala din somn, > bauturi calde, atmosfera umeda, cand lasa capul pe spate sau se apleaca in fata, < aer rece, bauturi reci, cu capul in jos, vorbit, inghitit, - senzatie de sufocare determinata de constrictia laringelui < in somn, anxietate tuse declansata de senzatia de gadilatura, furnicatura, iritatie la nivelul gatului sau pieptului - indicat in laringite( crup), traheo- bronsite, AB, tbc Stannum : - expectoratie fetida, mucoasa/ mucopurulenta, cu gust dulceag sau sarat - marcata astenie, slabiciune la nivelul pieptului, mai ales dupa efortul de tuse

23

-

respiratie dificila sau slaba, dispnee la eforturi mici(vorbit) patologia apare in faza finala a unor infectii respiratorii grave: pneumonie, bronsita, tbc (ind si inainte si dupa tratamentul standard daca se mentine oboseala) Sticta pulmonaria: - tuse uscata, iritativa, continua < noapte , camera rece, - mucoase nazale usacte, senzatie de obstructie la radacina nasului ca si cum ar fi prins intr-un cleste, ceeea ce-l face sa sufle continuu nasul, fara nici-un rezultat BRONSITA CRONICA: - miasma sicotica: Thuya, Natrium sulphuricum, Silicea, Medorrhinum - miasma psorica: Sulphur, Calc.carbonica, Lycopodium, Psorinum, Arsenicum miasma tuberculinica: Sulphur iodatum, Natrium muriaticum, Tuberculinum PNEUMOPATIA ACUTA:  fara expectoratie: Bryonia, Ferrum phosph., Phosphorus, Ars. album  cu expectoratie: Ipecca, Antimoniu tartaric, Hepar sulfur, Pyrogenium  remedii specifice: Aviaire, Kali carb., Natr.s., Chel., Lyc., Phosph., Ars.  Faza de rezolutie: Pulsatilla, Sulphur iodatum Arsenicum album: - bronsiolita, astm, bronho- pneumonie, alternanta de agitatie si prostratie - sete pt cantitati mici de apa rece repetate frecvent Aviaire: - focar congestiv la apex, tendinta la recidiva, tendinta la otite recurente Chelidonium: - pneumonie pe partea dreapta cu durere care iradiaza in spate spre regiunea scapulara dreapta, tuse dureroasa, hemoptizie, dorinta de bauturi calde Kali carbonicum; - bronsita, astm, pneumonie, < intre 2-4.00 dimineata, dimineata la trezire - dispnee > pozitia ganditorului, - tuse spastica, cu senzatia de gadilatura in gat - pneumonie, frecvent stanga, dar si la nivelul lobului inferior drept / pneumonie la copii; copilul tipa din cauza durerilor ascutite, ca un junghi, ce apar cand trage aer in piept; nu mai pot manca, bea, dormi Natrium sulfuricum: - bronsita cronica, astm bronsic, pneumonie, tbc, - pneumonie cu localizare in baza stanga, tuse groasa, expectoratie si secretii verzui groase, < climat umed Phosphorus: - congestie pulmonara, pneumonie mai ales stanga cu senzatia de opresiune, apasare in piept, - tuse dureroasa, ca o arsura, frecvent hemoptizii sau expectoratie sanguinolenta - auscultatie: raluri crepitante fine, anxietate crescuta, senzatie de caldura arzatoare in palme si piept, sete crescuta pt lichide reci( apa, limonada) PLEUREZIA ACUTA NEPURULE NTA: Debut: Aconit, Belladonna, Ferrum phosphoricum Perioada de stare: Bryonia, Apis, Cantharis, Arnica Bryonia: - remediul folosit cel mai frecvent in pleurezie, uscaciunea mucoaselor si hipersecretia seroaselor, - febra moderata, stare generala alterata, oboseala, dorinta de a sta in repaus, sete intensa, -durere intepatoare in partea laterala, < miscare, respiratie, > in imobilitate , presiune pe o suprafata mai mare, sezand pe partea dureroasa, tuse uscata, dureroasa < orice miscare

24

- auscultaie : frecatura pleurala sau disparitia murmurului vezicular Apis mellifica: - febra moderata, - dispnee < Q, tuse < culcat < noaptea, dureri toracice intepatoare, arzatoare < Q, piele uscata si fierbinte alternand cu per de transpiratie, oligurie - absenta setei Cantharis: - indicat cand efuzia pleurala e profuza , insotita de dureri arzatoare >Q, oligurie Arnica: - pleurzie serofibrinoasa / seroasa / hematica, - patologia apare in urma unui traumatism BRONSIOLITA ACUTA: a) bronhospasm: Cuprum, Sambucus, Spongia, Arsenicum album, Iperita b) hipersecrtie de mucus: Ipecca, Antimonium tart., Blatta orientalis, Kali carbonicum ASTMUL BRONSIC Criza de astm bronsic: 1.Astmul uscat, cu bronhospasm, tuse spasmodica Arsenicum album: - crize aggravate noaptea , intre1.00-3.00, - dispnee < intins , > in sezut aplecat in fata; isi pierde respiratia imediat ce se intinde, cu bronhospasm , suieratura, < miscare - tuse seaca, < aer liber sau rece, bauturi reci ; agravat de tuse cu senzatia de opresiune agitat si anxios in timpul atacului, - astmul alterneaza cu eruptiile cutanate Phosphorus: - - astm cu senzatie de opresiune, sufocare, anxietate < seara - constrictie spasmodica in piept, inspiratie striduloasa seara la adormire - crize de sufocare nocturna, ca si cum plamanii ar fi paralizati, gafaiala zgomotoasa, inspiratie dificila, pieptul pare greu si plin, opresiune sternala - tuse uscata sau cu expectoratie sanguinolenta, - constitutie tuberculinica Lachezis: - predomina senzatia de sufocare , care e insotita de congestie; e disperat dupa aer, isi desface hainele, - < noaptea, in timpul somnului, dimineata la trezire, in camera calda, prin acoperirea nasului si gurii, atingerea gatului, dupa ce mananca sau vorbeste, dupa bauturi spirtoase, daca sta pe partea stanga , - > sezand aplecat in fata( Ars, Kali-c, Spong) / in aer liber, la rece, - Se trezeste noptea imediat ce adoarme, cu senzatia de sufocare; apnee de somn - Astm declansat de emotii sau gelozie / la femei premenstrual sau la menopauza Sambucus: - astm < dupa miezul noptii, cu respiratie dificila, siflanta < culcat , > in sezut, - dispnee, sufocare intensa, tuse latratoare, sufocanta cu cianoza fetei, - transpira in timpul crizei de astm, sau dimineata la trezire, dar nu in somn, - obstructie nazala < noaptea, - laringospasm Cuprum: - astm cu crize violente cu tuse spastica, constrictia gatului, cianoza fetei, - contractura pumnului, crampe, sughituri, - > daca bea putina apa rece, daca vomita - < noaptea, emotii, vexare, frica, inainte si in timpul menstei, mergand impotriva vantului Spongia: - astm ce complica infectiile respiratorii, cu sufocare, anxietate, respiratie aspra , tuse latratoare, raluri sibilante,- < noaptea, la menstruatie, - > ingestia de bauturi calde, cand da capul pe spate, - astm asociat cu gusa sau probleme cardiace Aralia racemosa: - - crize de astm de fiecare data cand merge la culcare, - > pozitie ridicata

25

Drosera: - predomina tusea in crize paroxistice violente, insotite frecvent de sufocare si cianoza, alteori varsaturi sau epistaxis, - < dupa miezul noptii, dupa ce mananca, vorbit, ras, cantat, culcat in pat, caldura patului 2. Astm cu hipersecretie de mucus Ipecca: - dispnee astmatiforma - hipersecretie de mucus, raluri fine sau groase - tuse spasmodica violenta, sufocanta, care se termina cu voma gleroasa - eructatii, greata, hipersalivatie, limba curata, - paloare sau cianoza Antimoniu tartaricum: - astm // bronsiolita la copii mici sau varstnici (BPOC) debili, epuizati, care nu pot elimina mucusul din plamani, - dispnee datorita hiperproductiei de mucus care nu poate fi eliminat, - respiratie incarcata, zgomotoasa, aspra, haraita; tuse grasa, dar cu expectoratie redusa, - raluri sibilante sau ronflante, - > daca elimina mucusul, - paloare, cianoza, epuizare ! potente joase in criza pt a favoriza expectoratia si inalte intre crize pt a usca secretiile Blatta orientalis: - crize de asm frecvent declansate de alergeni(praf de casa) - obstructie bronsica importanta, la auscultatie se aude un zgomot caracteristic “de porumbar”(sibilante si ronflante), - tuse initial seaca, apoi groasa cu expectoratie ! la cei alergici se folosesc potente > 30 CH Kali carbonic: - astm la varstnici // bronsiolita la copii, - crize nocturne, intre 2.oo-4.oo - < intins, > ridicat, aplecat in fata, cu coatele sprijinite pe genunchi, - secretii bronsice greu de eliminat, gri, asemanatoare grauntelor de tapioca (secretie perlata) - pacienti obositi, palizi, frigurosi, infiltrati, pot avea dureri lancinant , ca un junghi in spate si la baza pieptului sau in alte locuri; asociate cu tulburari digestive si articulare Kali bichromic: - < noaptea, intre1 -2, cu tuse productiva, sputa verde groasa, vascoasa, filanta Natrium sulfuric: - astm < schimbari de vreme( vreme umeda, climat marin), efort fizic, 3-5 a.m., mahnire, suparare, infectii( fiecare raceala se transforma in astm) - respiratie haraita, zgomotoasa, cu tuse groasa si expectoratie mucoasa verzuie 3. Astmul alergic: Pulmin Histamin sau Histamin - desensibilizare 4. Astmul nervos: Ignatia: - urmarea unei suparari, contrarietati, - tuse spasmodica, suspina, ofteaza - paradoxal: face criza daca e singura, dar nu si intr-ocompanie placuta// sau face criza la parfumul altora, sau daca altii fumeaza, nu si la propriul parfum sau daca fumeaza ea - > distragerea atentiei, < consolare Moschus: - Spasme isteriforme cu teatralism < frig , > aer proaspat Nux vomica: - criza declansata de manie // enervare // contrarietate // abuz alimentar la pacienti activi, iritabili, sensibili Lachezis: - astm declansat de enervare sau gelozie( astmul fratelui mai mare) - criza declansata de furie neexprimata // nedreptate// contraritate Chamomilla: - crize declansate de furie, cu tuse uscata, iritabilitate, agitatie, tipa, tuseste Bibliografie:

26

“Ghid practice de remedii homeopatice”- Roger Morrison “Matiere medicale homeopathique”- Jacques Jouanny “Matiere medicale homeopathique”- Michel Guermonprez “Homeopahie- principes-clinique – techniques- Michel Guermonprez “Radar Key notes” “Acute diseases in children”- Gabrielle Punto

ANTIMONIUM CRUDUM Dr Secil Omer Antimonium este un metal din grupa fosforului situindu-se intre Ars si Bismut.Daca Phos se simte in siguranta intre multi prieteni care il iubesc Ars percepe lumea ca pe o amenintare si de aceea isi taie o parte din legaturile cu lumea simtindu-se in siguranta inconjurat de citeva persoane. Ant se simte dezamagit de altii si are tendinta de a se izola find inconjurat de si mai putine persoane ca Ars. Remediul ant-c este o combinatie a Ant cu S care teoretizeaza si fantazeaza. Ca urmare pacientul dezamagit de lume se izoleaza si fantazeaza traind intr-o lume a lui ideala. El devine nostalgic si tinjeste fie dupa trecut dupa pamintul natal dupa o femeie ideala, femeia visurilor. Devine poetic si sentimental.In timp ce Canabis fantazeaza Ant idealizeaza. Nu suporta realitatea materiala nu vrea sa fie atins privit sau abordat. Ii place solitudinea sa fie cu el insusi in lumina lunii. Adultul tipic este linistit , sensibil, emotiv. Copilul Ant-c este iritabil si greu de diferentiat de copilul Cham. Ambele remedii au aversiune de a fi atins sau a fi privit. La adulti mai putem gasi romantism in lumina lunii. Pacientul este sentimentalsi are multe preocupari intelectuale ca si sensibilitati. Devine morocanos si satul de viata dupa o boala lunga. Principalul loc de actiune este tractul gastrointestinal-limba,stomacul, rectul. Orice i se intimpla persoanei se va repercuta asupra digestiei. Emotiile sunt percepute in stomac Simptome psihice Copii iritabili, tifnosi care nu suporta atingerea si nici sa fie priviti Pacienti sentimentali mai ales la lumina lunii. Face versuri. Tinjeste dupa femeia ideala Dispozitie suicidara. Trist si satul de viata. Probleme dupa o dezamagire in dragoste Aversiune pentru atingere. Furios la atingere. Aversiune de a fi privit Viseaza tara natala, ca intilneste o veche colega de scoala Preocupat de el insusi, uita sa urineze sau defece, mananca doar cand I se impune. Simptome generale.

27

Caldurosi si agg de caldura. Aspect fizic: fata rotunda moale, placut; gras si moale Agg de la o sursa de caldura radianta cum ar fi un resou, un foc deschis, un incalzitor Agg de la soare. Probleme aparute dupa o baie rece Aversiune la atingere (Tarent, Cham, Kali-c) Agg de vin acru si de otet Ii place sa manince. Obezitate. Agg de la mincat excesiv. Probleme dupa vaccinare Simptome fizice locale Cap - Cefalee de la caldura unei plite sau de la soare Crapaturi si inflamatii ale colturilor gurii - Crapaturi in zona narilor Inflamatii ale pleoapelor Obstructie nazala agg de caldura Afte bucale - Limba cu depozit albicios, gros ca zapada Larynx and trachea - Afonie de la caldura si amel de folosirea vocii Gastrointestinal - Dorinta pentru vin acru.Otet.Muraturi mai ales castraveti Indigestie de la excese alimentare. Digestie slaba. Aversiune pentru carne de porc Durere epigastrica de la un soc sau de la emotie. Eructatii Greata agg in timpul cefaleeii, agg de baut si de excese alimentare Diaree de la mincaruri acre, otet, piine Alternanta de diaree si constipatie (mai ales la virstnici) Piept - Tuse cind intra intr-o camera calda. Tuse cronica ca o gidilitura. Urogenital - Supresia menstruatiei de la o baie rece. Dureri de dinti inainte de menstra Extremitati – Artrite. Durere in talpi si picioare agg de mers. Negi plantari. Calozitati. Unghii ingrosate si crapate Piele – Impetigo. Piele groasa adesea crapata. Eruptii agg de caldura radiate, agg de baie Eruptii cu secretie ca mierea (graph). Chicken pox (varsat de vint) Negi grosi. Unghii deformate, friabile, rupte. Tendinta la calozitati, bataturi Crapaturi ale colturilor gurii si narilor Clinic Artrite.Calozitati. Varsat de vint. Sd de oboseala cronica. Tuse. Depresie. Diaree. Bufeuri. Gastrita. Glosita. Cefalee. Menopauza. Impetigo. Obezitate. Ulcer peptic. Infectii respiratorii. Comparatii Sulph - obezitate,agg de caldura, indigestii diaree, probleme cutanate Graph - obezitate, probleme digestive, calozitati, piele crapata, secretii melicerice Puls - agg de caldura si soare, sentimental, obez, tuse , exantem Carbo-veg, Ferr, Calc, Caps ANTIMONIUM TARTARICUM Dr. Secil Omer Tartar Emetic 2[ K(SbO)C4H4O6 ] H2O Acest remediu e util mai ales in afectiunile respiratorii fata de ant-c care este util mai ales in cazuri de afectiuni digestive. Majoritatea cazurilor sunt afectari severe de tract respirator inferior :bronsite bronhopneumoii, pneumonii. Acest remediu este util in afectiuni pulmonare cu marcata congestie si catar. Apar frecvent o respiratie zgomotoasa si o tuse umeda. Desi apparent

28

este mult mucus in torace expectoratia este redusa. In timpul tusei se poate auzi miscarea acestui mucus gros dar pacientul nu il poate elimina.Chiar pare sa il sufoce.Cind cianoza si sufocarea domina tabloul clinic remediul este de luat in calcul. Este util la pacientii disperati desi poate fi utilizat cu success si in bronsite simple si infectii respiratorii Este tipica acumularea de mucus in caile aeriene cu hiriiala in piept si incapacitate de a expectora. Fata este palida si cianotica datorita lipsei de oxigenare. Alte afectiuni in care este util sunt cele de organe digestive si cele ale sistemului nervos. Voma cu greata intense si prostratie; raceala cu transpiratie rece si somnolenta Tremuraturi interne mai ales ale capului si miinilor. Eruptii adesea pustulare. Remediul este util in copilarie si la virsta adulta; Remediul era utilizat clasic pentru provocarea varsaturii datorita efectului emetizant. Amel de expectoratie Simptome psihice Iritabil tifnos mai ales in timpul bolilor acute. Aversiune la atingere sau sa fie privit Se agata de cei din jur; vrea sa fie luat in brate; nu vrea sa fie singur. Vrea sa fie tinut vertical (la copii). Apatic. Vorbeste in somn. Toropeala, stari comatoase Simptome generale Pacientii epuizati. Sepsis si soc. Stari terminale cu afectarea respiratiei si puls slab. Somnolenta marcata in timpul tusei sau bronsitei. Puls slab si filiform Cazurile grave terminale pot fi foarte reci cu transpiratii reci si totusi sa aibe agg de la caldura cu dorinta de aer proaspat si ventilare; in stadiile initiale este mai calduros Copii sau bebelusi cu afectiuni avansate respiratorii sau cardiace. Expectoratie; varsaturi Amel de expectoratie si de pozitia verticala . Agg de camere calde. Ameliorat de : culcat pe dreapta (varsaturile); Purtat in brate in pozitie verticala; Probleme aparute dupa vaccinare Sete pentru apa rece; bea putin si des. Lipsa setei in timpul febrei Dorinta de mere; acrituri. Aversiune la lapte alimente acre. Simptome fizice locale Cap - Cianoza in timpul problemelor respiratorii mai ales la buze. Limba incarcata Facies hipocratic ;transpiratii reci la nivelul fruntii. Batai ale aripilor nazale( Lyc-in pneumonii mai ales) Gastrointestinal - Varsaturi in orice pozitie cu exceptia pozitiei culcat pe dreapta Varsaturi urmate de epuizare si somnolenta. Vomita si expectoreaza cu mare efort Greata la fel de intensa ca cea de Ip dar este amel de varsatura si nu e asa de persistenta Greata cu slabiciune mare si transpiratii reci. Greata si varsaturi la tuse. Lipsa setei sau bea putin si des. Gastrita. Pulsatii abdominale. Diaree in timpul exantemului.Util in holera dupa parerea clasicilor. Piept - Hiriiala groasa in piept si laringe Tuse umeda cu hiriiala dar putin productiva. Plinge inainte si dupa tuse. Tuse si bronsita la pacienti virstnici mai ales in lunile de iarna Bronsita a copiilor si virstnicilor cu slabiciune in piept si redusa capacitate de expulzie a secretiilor. Respiratie dificila > de expectoratie; isi foloseste muschii respiratori accesori. Respirarie dificila a nou-nascutilor (laur). Copii cu hiriiala in piept (kali-s) Pneumonie; hepatizatie pulmonara dupa o pneumonie Tuse convulsive. Asfixie a nou nascutilor. Emfizem .Tuberculoza. Asfixie de la corpi straini cu toropeala si coma. Musculoscheletal

29

Reumatism. Durere si greutate lombara si sacrala (chiar durere violenta sacrolombara) Durere migratorie in articulatii Somn - Somnolenta ce insoteste majoritatea acuzelor (Op, Nux-m). Toropeala < de tuse Somnolenta si coma; acestea pot apare atit in afectiunile respiratorii cit si in febra intermitenta. Un alt remediu mare in somnolenta din pneumonii este Opium dar fata lui este rosie inchisa sau purpurie pe cind la Ant-t este palida sau cianotica fara roseate si fara caracterul stertoros al respiratiei ca la Op. Doarme cu bratele sub cap Piele – Pustule. Impetigo. Varsat de vint. Probleme de la supresia exantemului Urogenital - Condiloame la nivelul fetei dorsale a glandului penian Neliniste motorie in timpul ciclului. Convulsii puerperale amel dupa nastere Durere in testicule dupa supresia gonoreii Clinic Bronsite.Varsat de vint.BPOC.Insuficienta cardiaca congestiva. Cianoza. Impetigo. Pertussis. Pneumonie. Infectii respiratorii. Sepsis. Complementar - Ipeca Comparatii - Laur- slabit, friguros, cianotic, insuficienta cardiaca terminala sau insuficienta respiratorie in stadiile finale. Stann. Ammc. Seneg.,. Kali-s DROSERA Dr. Secil Omer Drosera este o planta carnivora adica o planta ce se poarta ca un animal. Senzatia principala este aceea de a fi persecutat ,prins in capcana si ucis. Senzatia este ca si o mica iritatie poate declansa o explozie de furie si senzatia interna de a fi inselat, hartuit. Sunt foarte suspiciosi Teama de a fi singur si foarte suspicios cu prietenii. Tema principala este aceea ca e inselat de unul din prieteni dar in acelasi timp este dependent de prieteni.Are un fel de slabiciune care il face dependent dar si simte ca aceasta slabiciune este un avantaj. Drosera se simte inselat de ceilalti si parasit de prieteni. Raspunde la aceasta in mod violent cu tipete si violenta.Remediul are si o tendinta suicidara. Tusea are un caracter violent si apare de regula in paroxisme. Acesta este un remediu mai ales pentru tuse faimos pentru eficienta sa in tusea convulsive.Poate fi insa folosit in orice infectie respiratorie si in tuse datorata iritarii laringelui.In tabloul remediului gasim si crampe musculare Simptome psihice Furie din fleacuri. Furie violenta Dorinta de companie cu teama de a fi singur. Iluzia ca e persecutat. Suspicios. Iluzia ca e inselat (del being deceived) Dispozitie suicidara Simptome fizice locale Gat - Uscaciune si iritatie a gitului si laringelui ce produc tuse Constrictie in git si piept agg de vorbit ameliorate de mers Tuse - Paroxisme violente de tuse uneori atit de severe ca pacientul devine cianotic si se sufoca. Tuse agg dupa miezul noptii. Tuse atit de severa ca poate produce epistaxis Tuse agg de mincat. Tuse agg de clinostatism noaptea. Varsaturi de la tuse Tuse dureroasa; pacientul trebuie sa-si tina pieptul cind tuseste Extremitati - Crampe ale miinii la stringere; nu poate elibera strinsoarea

30

Contracturi ale umarului Clinic Bronsita. Croup. Petussis. Tuberculoza. Campa scriitorului Comparatii Spong. Rumex. Coc-c. Cupr.

HOMEOPATIE IN PATOLOGIE DIGESTIVA Dr. Mariana Galesanu ULCERUL GASTRO-DUODENAL - Maladie psihosomatica Teren predispozant (miasma luetica ) Factori declansatori: Ulceratia este consecinta hipersecretiei clorhidropeptice si a diminuarii apararii parietale (helicobacter pylori prezent ) Homeopatia are de obicei rezultate foarte bune : - atenuarea rapida a durerilor - espasarea fazelor dureroase - cicatrizarea ulceratiei Remediul trebuie individualizat Vom aborda remediile dupa mai multe criterii: Aspectul local (gastroscopie ) Kali bicromicum - ulcer rotund, cu margini regulate, profund - pe fundul craterului exista mucus galben-verzui, iritant - durerile sunt imediat dupa masa (senzatie de plenitudine si greutate gastrica precoce, urmata de arsura ceva mai tarziu ) - dureri agravate de alcool (bere) - greata si varsaturi acide, galbene, gleroase, filante Nitric acid - ulcer linear (ca o taietura de unghie) cu fundul sangerand - dureri crampoide, intepatoare la nivelul stomacului < lapte si grasimi > de caldura - fisuri la nivelul jonctiunilor cutaneomucoase - piele cu veruci galbene, dureroase (intepatoare) Graphites

31

- ulcere cicatriceale , caloase, retractile(cicatrici hipertrofice vechi, recidivante) - probleme cutanate(exeme umede, veruci periunghiale, cicatrici cheloide) Phosphorus - ulcere hemoragice, - antecedente hemoragice Iris versicolor - dumping sindrom (dupa gastrectomie partiala ) - varsaturi acide, bilioase, arzatoare agreseaza dintii ) - diaree tip steatoree Remedii constitutionale, care au in patogenezie simptome ulceroase Argentum nitricum - mananca repede se baloneaza, eructatii zgomotoase - arsuri gastrice - diaree motrice, arzatoare (tranzit intestinal rapid ) - diaree emotiva - stresat , anxios , grabit ,agitat , anticipeaza - fobii multiple - doreste dulce, band cald - cancer de stomac (nu poate retine nimic in stomac) Robinia - arsuri gastrice si esofagiene - varsaturi acide, arzatoare (hiperclorhidrie_ ) in sp. noaptea - diaree acida cu colica flatulenta C/ Dureri imediat dupa mese Kali bichromicum Sulphuric acid - arsura gastrica si esofagiana > band cald , < alcool - aversiune fata de apa ( bea numai aditionata cu alcool ) - sensibilitate la gaz, aburi si vapori toxici D/ Dureri tardive dupa mese Kreozot - alimentele stau mult in stomac (vomismente de alimente ingerate de mult ) - agravat de mancare si bautura rece - constipatie severa (tipa in momentul defecarii) - halena fetida, gingii spongioase, sangerande, emaciere Tratamentul ulcerului in cazul testului pozitiv pentru Helicobacter pylori va cuprinde si administrarea nosodului. Tendinta stenozanta Bismuth - dureri gastrice > de bauturi reci si pozitia cambrat - vomismente alimentare abundente si tardive

33

- alimentele sunt retinute mult in stomac; apa este vomitata imediat - valuri de caldura (< vara ); nu suporta singuratatea Cadmium sulphuricum - greata si varsaturi (in zat de cafea , la simpla atingere a buzelor ) - eructatii rancede si sarate - arsuri la nivelul stomacului si esofagului -f riguros chiar langa foc Amenintarea degenerarii canceroase Cadmium sulphuricum Carbo animalis - greata, varsaturi, regurgitatii, sughit, cancer - senz . de rece in epigastru, de gol neameliorat mancand - slabiciune, frilozitate (in sp. noaptea in pat ) Cundurango - gastralgie arzatoare, dispepsie < la vegetale cu varsaturi - varsaturi clare, apoase, acride sau in zat de cafea - apetit absent, stricturi de esofag, carcinom gastric - ulceratii dureroase ale comisurilor bucale, ulcer al limbii COLOPATII I . CONSTIPATIE A . prin perturbarea evacuarii _ prin diminuarea sensibilitatii mucoasei rectale Causticum - pareza intestinala cu slabiciune generala - folosit in geriatrie (batrani cu scleroza, reumatism cu redoare si anchiloza ) - efort mare la defecatie, cu congestia fetei si uneori vertij - instabilitate vezicala (incontinenta urinara la defecare sau scapa urina la eforturi minime, dupa menopauza ) _reflexul se declansaza doar prin acumularea materiilor in ampula rectala Anacardium - senzatia de tampon rectal (rect aton, destins) - tenesme si spasme Alumina - constipatie fara nevoi, la persoane in varsta - scaune dure, noduroase sau pastoas , la fel de greu de evacuat - atonie rectala, evacuare cu mare effort - uscaciunea mucoaselor si a pielii (ochi, gura, limba, anus ) Melilotus - congestie locala cu senz. de batai in rect si anus (fara tenesme ) Sanicula - acumulare de materii pana la formarea de blocuri mari - defecare dificila si dureroasa, fara tenesme prin spasme ale sfincterului anal Plumbum - atonie intestinala, dar tenesme si contracturi dureroase ale sfinct. Anal - constipatie severa , scibale de culoare inchisa

34

- abdomen excavat cu senzatia de tractiune ombilicala Lycopodium - nevoi ineficiente cu spasme dureroase ale anusului la efortul de evacuare - nu indrazneste sa forteze de frica durerilor - insuficienta hepatica, scaune alungite - scaun dur prima portiune apoi moale (fermentat ) - dupa evacuare, senzatia ca a mai ramas ceva in rect Nux vomica - senzatie de plenitudine rectala cu nevoi ineficiente - tranzit rapid, dar exista staze localizate - congestie portala, hemoroizi B. prin perturbarea tranzitului Insuficienta secretorie si de sucuri digestive Bryonia - constipatie fara nevoi - scaune voluminoase, dure ,uscate, inchise la culoare - uscaciunea mucoaselor (gura , anus ) - sete pentru cantitati mari de apa Natrum muriaticum - defecatie dureroasa, atonie intestinala - scaune ca un conglomerat de bile mici (excremente de oaie) ; se fragmenteaza la nivelul anusului, uneori dualitate: per. Hiperhidrat.=diaree / per. Deshidrat.=constip - sete, dorinta de sare, deshidratare Opium - nicio nevoie (lipsa de reactiegenerala: motorie, senzoriala si secretorie) - scibale dure , uscate ,inchise la culoare - dupa interventii chirurgicale Silicea - eforturi adesea ineficiente (scaunul reintra in rect la incetarea efortului ) - persoane demineralizate ( eficient la copii ) Carduus marianus - scaune dure, noduroase , palide (chiar albe ) - congestie hepatica (hepatita, ciroza, litiaza , hepatomegalie stg.) Collinsonia - constipatie fara nevoi - congestie hepatica si a sistemului port - scaune groase , palide , ce irita local si se complica cu hemoroizi - hemoroizi si constipatie de sarcina _scaune cu mucus Hydrastis - constipatie fara nevoi - scaune palide cu mucus galben-verzui caracteristic(iritatia mucoasei colon.) - secretii groase, filante , persoane slabe - constipatie la copii, la gravide si dupa abuz de laxative ( si Nux vom. ) Magnezia muriatica - scaune palide, se faramiteaza la evacuare (excremente de oaie )

35

- afectiuni hepatic, diaree la lapte, dorinta de legume si fructe - dupa somn complet neodihnit, mare oboseala, pacifist Sepia - senzatie de bula in rect ce nu dispare dupa defecatie (incompleta) - senzatie de gol in stomac, neameliorata mancand - constipatie prin retroversie uterina (se agraveaza inainte de ciclu ) - hemoroizi procidenti Alumina Graphites - constipatie fara nevoi - scaune noduroase, cu mucus - flatulenta, hemoroizi umezi Calcareea carbonica, Kali carbonicum impreuna cu Graph. = familia carbonicilor caracterizati prin incetineala, atonia secretiilor si excretiilor , cu scaune groase , dificil de expulzat, ce se complica cu hemoroizi (intepatori, arzatori la Kali carb. + flatulenta ) C. Constipatii ocazionale 1 In timpul menstrelor : Graph., Kali c , Nat m, Plat, Plumb, Sep, Sil 2 In sarcina: Colinsonia (congestie portala , hemoroizi ) Hydr (inapetenta, slabire, mucus galben filant) Sep (greata, varsaturi, iminenta avort, depresie ) Plat (nervozitate, pretentii, egotism ) 3 Dupa nastere: Ruta (dureri rectale sau anale prin tractiunea suferita ) Verat (scaune voluminoase si dure, inchise la culoare Eforturi ineficiente cu transpiratie rece si lipotimie ) 4 Datorita fisurilor anale: Graph , Nit ac, Paeon, Rat 5 Prin puseu hemoroidal : Aesc, Coll , Graph , Kali c , Nux v 6 Datorita abuzului de laxative: Hydr , Nux v Constipatia nou-nascutului si sugarului Calc. , Graph : copil hipertrofic , pastos si lent Alum: copil slab, alimentat artificial , abdomen mare Lyc: copil slab, cu probleme hepatice, plange mult , fata ridata Mag m: “ “ , bolnavicios (hepatic), nu tolereaza laptele Sanicula: scaun voluminos, de consistenta crescuta, reintra in rect (extrac. mecanica) Marmorek :copil inapetent, slab, constipat, tuberculinism Constipatie cu componenta psihica Ambra :emotivitate, in societate nu indrazneste sa mearga la toaleta, pudoare excesiva Inhibat de prezenta cuiva in apropiere Ign :dupa emotii, de frica, calatorie Plat :in societate din mandrie, sau datorita unor toalete primitive Ign , Lyc , Plat : in voiaj Graph , Bar c : copii timizi, tematori, lenesi, nu indraznesc sa ceara sa mearga la WC II . DIAREE

36

A/ Neinfectioase Alimentare : - bere ( Aloe , Sulphur ) - fructe ( China, Podoph. , Sulph. Ac ) - lapte ( Calc, Magn-c, Nat-c , Sep, Sulph ) - exces alimentar (Antim. Crudum , Asa . f ) - inghetata (Ars. , Puls. ) - grasimi (Carb-v , Cycl , Puls ) -dulciuri (Arg. Nitr ) Emotionale - Arg. Nitr.:spumoasa , cu flatulenta - Gels:imperioasa , abundenta , fara flatulenta - Cham : copil capricios ,cu crize de manie explozive - Coloc, Staphys : dupa manie Frig, umezeala - Nat-s :diaree matinala , cu borborigme , in jet , apoasa, galbena - Rhus tox B/ Infectioase Arsenicum album - dupa consum de apa sau alimente alterate - dupa bauturi sau mancare rece , datorita anxietatii - slabiciune si oboseala chiar in caz de diaree usoara (lesin ) - scaun de culoare inchisa, urat mirositor, evacuat in cantitati mici - colita insotita de anxietate, grava, cu varsaturi - durere arzatoare in rect, > de cald - friguros, setos (bea frecvent cantitati mici de apa ) Aloe - insecuritate anala (in special la flatus ) - iritabili, evita compania pt. ca atentia sa nu le fie distrasa de la sfincterul anal - flatulenta foarte fierbinte - uneori treziti de diaree la 5 a.m. - scaun urat mirositor Diagn dif cu sulph : au multe similaritati :diaree dupa bere , durere arzatoare in rect in timpul scaunului, > de aplicatii reci , diaree la 5 a.m. , scaun urat mirositor . Dar la Aloe rectul este uscat , la Sulph este umed .Simptomele anale sunt ameliorate de aplicatii reci ,dar Sulph. Este < la contactul cu apa . Aloe are insecuritate anala , Sulph emana un miros neplacut . Sulphur - diaree cu miros de oua stricate (miros mai agresiv chiar decat Ars ) - prurit si senz. de arsura rectala - diaree cu cefalee frontala, ameliorata de aplicatii reci - calduros, setos, transpiratie urat mirositoare Crot.t - diaree brusca si exploziva - senz. de defecatie in timp ce mananca sau bea - diaree copioasa, apoasa, galbena, urgenta - dupa diaree, greata, salivatie dar nupoate sa vomite - senz. ca intestinele sunt pline cu apa - diaree acuta insotita de eruptii cutanate acute, diaree cronica Carb-v - diaree dupa grasimi sau condimente (Puls ) - simptomele se amelioreza dupa eructatii si dupa diaree Podophyllum - diaree exploziva, zgomotoasa, flatulenta(murdarie improscata )

37

- scaun in cantitate mare, lasa o senz. de goliciune in abdomen , de oboseala - durere abdominala > pozitia culcat pe burta - prolaps rectal (in sp. la copii cand vomita sau au diaree ) - patologie hepato-biliara - dupa consum de stridii; diareea din SIDA Merc-c - senz. de scaun fierbinte, sange in scaun - senz. imperioasa de defecatie, reapare imediat dupa scaun (Nux-v) - recto-colita ulceroasa severa Daca pacientul transpira cu miros neplacut, are halena si saliveaza in somn = Merc Gambogia :diaree incoercibila la batrani (cand Podo si Sulph esueaza) Ipeca - diaree verde, spumoasa, fermentata - colici abdominale < la miscare - limba curata, absenta setei C/ Diarei grave , holeriforme Veratrum album - diaree cu voma si crampe abdominale - transpiratie rece a fruntii in timpul diareei - senz. de rece in abdomen , stomac (chiar limba si respiratia sunt reci ) - diagn. dif . cu Ars este dificil (dar Verat. Doreste bauturi reci) Cuprum -crampe intestinale cu greata , diaree si extremitati reci -senz. de caldura in abdomen -crampe intestinale < miscare (Bry ) -crampe si greata > de bauturi reci Camphora -diaree severa la un pacient rece ca gheata, care nu doreste sa fie invelit friguros, piele rece (chiar limba si respiratia sunt reci) Phosphorus –d aree abundenta apoasa, in jet si arzatoare, rectoragie - greata si diaree > band rece (dar revine cum se incalzeste ) - diareea poate sa dispara dupa inghetata D/ Diaree de cauza endogena Hidrogenoidism: Nat-s Tulb. Hepato-biliare: Aloe, Chelidonium, Podophyllum, China , Phosphorus, Iris-v, Tulb. Pancreatica : Iod, Iris-v, Phosphoric ac . China: diaree lienterica cu gaze, nedureroasa, bauturi reci - durerile apar si dispar brusc, au caracter spasmodic, crampoid Simptome locale Cap: - miscari convulsive ale capului, - durere frontala, intre ochi, la radacina nasului, < presiune, > culcat Ochi: - miscari constante ca un pendul, - pierderea vederii inaintea convulsiilor Fata: - serios, sever, privire furioasa, - cianoza in timpul convulsiilor sau tusei - convulsii, distorsiuni, grimase pe care incearca sa le ascunda Gura: - spume la gura in timpul convulsiilor, - limba sare inainte si inapoi Gat: - spasm al gatului si esofagului, - torticolis, - gargarism in esofag cand bea Stomac: - contractie convulsiva brusca a stomacului cu varsatura, - varsatura precede convulsiile, > band apa rece - durere plex solar cu iradiere in spate Abdomen - crampe < inainte si in timpul menstrelor, - spasme abdominale , colici - unul din principalele remedii in holera Genital feminin: - dismenoree cu crampe ce debuteaza in degete, - frigiditate - menstre suprimate cu convulsii Laringe: constrictie in timpul tusei Respiratie: - astmatica cu sufocare: agg. 3 a.m., dificila in timpul tusei, dupa sperietura sau stress emotional, oprirea respiratiei cand tuseste Tuse: - violenta, spasmodica; tuse convulsive; accese paroxistice severe cu sufocare, cianoza, convulsii, > band apa rece (Caust, Coc-c) Extremitati: - crampe musculare mai ales la nivelul mainilor, picioarelor, gambelor < in somn, in timpul actului sexual, - policele strans in pumn - spasme, tresariri ale muschilor, mai ales la degetele mainilor si picioarelor - coree( Caust., Cimic., Rhus tox, Zinc) Piele: - de culoarea Cu Indicatii: a- spasme ale musculaturii striate: 1- carcei , crampe ale gambei (nocturne sau la debutul actului sexual) 2- claudicatia intermitenta din arterita obliteranta sau s. neurologice (Cupr.ars.) 3- crize spasmofilice; spasmul hohotului de plans – debut periferic cu flexia policelui in interiorul pumnului si extensie progesiva spre radacina membrelor

59

456b12-

convulsii cu cianoza fetei si aceleasi caracteristici ca si crizele spasmofilice sughit, spasm faringian > band apa rece precordialgii crampoide spasme ale musculaturii netede colici abdominale violente, frecvent cu debut si sfarsit brusc spasm glotic, bronhospasm, tuse convulsive > band apa rece *Cuprum oxydatum in cazul tusei si bronhospasmului datorat verminozelor c- alte indicatii 1- sindom diareic holeriform in care predomina violenta durerilor intestinale 2- dermatoze eritemato-veziculare 3- boala Wilson? Remedii compl.: Ars, Calc, Iod., Dd: Art-v, Bufo, Caust, Cic, Hyos, Oena, Op, Plb, Zinc. Bibliografie: “Ghid practice de remedii homeopatice”- Roger Morrison “Radar Key notes” “Matiere medicale homeopathique” – Jacques Jouanny “Matiere medicale homeopathique” – Michel Guermonprez CAPSICUM ANNUUM Dr. Ioana Ionescu “Ardeiul iute”~ Solanacee. Tinctura mama: - capsaicina, pigmenti carotenoizi cu activitate de provitamina A si vit. P. Pacienti obezi, cu tesuturi flasce lipsite de tonus, ca si Calc carbonica, depresivi, frigurosi, la care patologia afecteaza: - mucoasele (digestiva, genito – urinara)- cu iritatie si inflamatie, senzatie de arsura si hipersecretie - oasele fetei, mai ales mastoida Simptome psihice - nostalgie, melancolie, tristete, ancorat in trecut, dor de casa ( cu obraji rosii, insomnie) care pot duce pacientul in pragul sinuciderii - depresie, anxietate; indiferenta, sensibil, flegmatic - se ofenseaza usor; tulburari in urma stimularii emotionale, - taciturni, uraciosi - alcoolici cu nasul si obrajii rosii, ochii vultuosi si tulburari dispeptice - copii incapatanati, capriciosi - vrea sa obtina maximum cu minimum efort - frica de intra intr-o incurcatura, de a fi criticat/cenzurat, de a avea pb cu politia( merc) - nesigur asupra contactelor sociale, amenintat, dar nu se retrage - isi ascunde emotiile; lipsa de sentimente; aversiune pt lucrurile care intrerup rutina - neindemanatic, indolent; necuratia corpului Simptome generale - obez, flasc - friguros < frig - dureri arzatoare < aplicatii reci (Ars); dar neameliorate de Q

60

- senzatie de iritatie si arsura a mucoaselor; arsuri locale cu frison - lent, obosit, constitutie slaba; lipsa de reactie, aversiune la miscare care amelioreaza - > miscare continua; Q, < frig, current - transpiratie urat mirositoare - ulcere - sensibil la zgomote in timpul frisonului - frisoane dupa ce bea - dorinta de: stimulente (cafea, alcool, condimente), ardei iute Simptome locale Cap: - cefalee exploziva < tuse, migrene cu pierderea memoriei si greata - cefalee < repaus , . miscare, senzatie de dilatare in cap Fata: - nevralgie cu durere fina ca de intepatura de ac de-a lungul traiectului nervos < atingere, mergand la culcare, dureri arzatoare < curenti de aer - nas si obraji rosii, cu teleangiectazii ca la alcoolici, flushuri (Ferr, Puls) Ochi: - arsuri si lacrimare in timpul tusei Ureche: - mastoidita cu dureri arzatoare, otita cronica, otalgie “ in lovitura de cutit” Nas: - rosu dar rece, varful fierbinte - guturai cu stranuturi violente, senzatie de arsura in gat, hiperemie Gura: - stomatita; ulcere, senzatie de arsura, mai ales la nivelul varfului limbii Gat: - inflamatie cu dureri arzatoare, culoare rosu inchis, dureri < tuse, raguseala Gastro- intestinal: - gastrita, enterita, diaree, colita cu arsuri si tenesme - dureri arzatoare < mancand; ulcere, greata < cafea - sete mare inainte, in timpul frisonului, dupa scaun, diaree, nevoi urgente dupa ce bea - hemoroizi cu fata congestionata Genito-urinar: - uretrita; arsura uretrala, tenesme < urinare, tuse - raceala scrotului; atrofie testiculara cu pierderea sensibilitatii - menstre neregulate cu dureri in ovarul stang Tuse: - < cafea, seara, > apa rece Spate: - lumbago, sciatica, durere la tuse, senzatie de apa rece care picura in jos pe spate Extremitati:- durere < tuse, intepeneala < repaus, la inceputul miscarii; > miscare continua Somn: - insomnie dupa miezul noptii, emotii, dor de casa, tuse, vise legate de trecut - ca si cum ar cadea de la inaltime in tmpul somnului (Thuya) Piele: - arsuri, intepatura, mancarime, flasca Indicatii clinice:  O.R.L.: otita medie congestive acuta, cu otalgie “in lovitura de cutit”, mastoidita - rino-faringite cu iritatie si arsura  Digestive: gastrita ; colita; hemoroizi- cu senzatie de arsura  Urinare: uretrita cu senzatie de arsura < condimente; urinat; tuse  Neuro-musculare: lombosciatica cu dureri < tuse  Nervoase: depresie  Alcoolism: alcoolici cu dipso-manie, pirozis, gastrita, hemoroizi, roseate nasului Obezitate Remedii complementare: Nat-m., Sulph., Ant-c., Dd: Ars., Calc., Calc-p., Carb-an., Ferr., Graph., Op., Sulph.

61

Bibliografie: “Ghid practice de remedii homeopatice”- Roger Morrison “Radar Key notes” “Matiere medicale homeopathique” – Jacques Jouanny “Matiere medicale homeopathique” – Michel Guermonprez

ABORDARE HOMEOPATICA IN BOLI CARDIACE Dr. Dorin Dragos Anxietate, teama de confruntări. Polul egoismului – nevoia de securitate/siguranţă Arsenicum expansiunea (gr. Va) în planul acţiunii/deciziei şi a cunoştinţelor care le substanţiază extindere/lărgire pentru a cuprinde totul, pentru a nu-i scăpa nimic, scrupulozitate faţă de detalii, ordine, organizare à nevoia de siguranţă. Respectabil. Tipicar. Perfecţionist. Comportament compulsiv. * Dorinţa de a controla lucrurile. Planifică totul cu grijă. Avariţie, zgârcenie extremă, economiseşte totul. Tendinţa obsesivă de a se spăla pe mâini. Agitaţie: se frământă; se agită prin cameră; umblă dintr-o parte în alta; bea cu mici înghiţituri; Stres/anxietate à tonus simpatic crescut à vasoconstricţie periferică (zgârcenie în distribulţia sângelui) à paloare, cianoză, răceală mai ales a e agitaţie, anxietate, slăbiciune, răceală marcată a corpului, extremităţilor, frisoane; friguros. Faţă pământie, trasă, anxioasă, hăituită. Slăbiciune. ö Palpitaţii determinate de anxietate ö Patologie avansată cardiacă, renală, hepatică, cu insuficienţă severă de organ: · · durere coronariană; · insuficienţă cardiacă congestivă cu ritm neregulat (fibrilaţie atrială), cianoză, dispnee, agravată când stă întins, ameliorată când stă în şezut sau aplecat în faţă; palpitaţii la efort; PATOLOGIE: valvulopatii, coronaropatii, endocardită, pericardită, cardiomiopatii; cardiomegalie; inflamaţie cardiacă după suprimarea unei erupţii; insuficienţă renală; · insuficienţă hepatică: hepatopatie sau ciroză; · asociată cu retenţie hidrică: Gelsemium Laşitate în confruntarea cu necunoscutul, imprevizibilul à se reflectă în plan fizic prin: · oboseală, slăbiciune (epuizat, istovit, vlăguit; colaps – în cadrul a diverse boli: cardiace – insuficienţă cardiacă congestivă etc.); somnolenţă, apatie; · ameţeală;

62

· tremurături; · greutate, amorţeală; · pareză, paralizie; RESPIRAŢIE. Respiraţie: aproape imperceptibilă; oftată. Senzaţie / criză bruscă de sufocare / dispnee asociat cu senzaţie de plin / opresiune în piept. PIEPT. Senzaţie de gol, opresiune, nod, sensibilitate dureroasă, greutate; dureri: înţepături, constrictive. INIMĂ. * teamă că inima va înceta să-i mai bată dacă nu se mişcă permanent, asociată cu teamă de moarte. Senzaţie ca şi cum sângele ar fi încetat să-i circule. ú Palpitaţii. Puls lent (Apoc, Dig, Kalm), moale, slab, plin, intermitent. Ca şi cum inima ar încerca să se contracte dar nu ar fi capabilă să ducă până la capăt à puls intermitent. ú Opresiune; sensibilitate dureroasă. Răguşeală, afonie parţială sau totală, < de spaimă. Argentum nitricum Argentum: teama că nu şi poate menţine maxima (Grupa Ib) receptivitate / deschidere faţă de exterior (Perioada 5) à receptivitate / deschidere excesivă faţă de exterior Nitricum: preocupare excesivă (Gr.V) pentru persoana, sănătatea, gândirea sa (Per. 2). Argentum nitricum: ö teama că receptivitatea / deschiderea excesivă faţă de exterior îi pot ameninţa sănătatea; ö teamă să expansioneze în exterior, sa nu-şi piardă controlul. Nitricum (tendinţa explozivă) + Argentum (deschiderea către exterior/receptivitate) à Tendinţe explozive / impulsive / necontrolate dirijate către exterior à * Impulsuri necontrolate: ð grabă: se grăbeşte fără să vrea, mânat de un impuls necontrolabil à merge tot mai repede à aleargă fără nici un motiv; ð anxios; ð iritabilitate nestăpânită, impulsivă, ieşiri regretate ulterior. Plânge cuprins de remuşcări. ð Manifestări fiziologice necontrolate, violente / patologice care exprimă lipsa de control: ABDOMEN. acumularea de aer în stomac sau în colon à distensie, flatulenţă, eructaţii. Plin, greutate, explozie, tensiune. Colici. Borborigme. RESPIRAŢIE. Dispnee, nu are aer, astm, vrea aer proaspăt, opresiune, oftat, respiră rapid, gâfâit, i se taie respiraţia când încearcă să respire mai adânc. INIMĂ. Senzaţie de plin, arsură, explozie. Durere: nu poate respira, sufocare (asociată cu / cauzată de distensie abdominală). Palpitaţii: puls intermitent, neregulat; necontrolate: * violente cu senzaţia că îi sare inima din piept; agravare: când stă pe partea dreaptă, când face ceva neobişnuit sau brusc, când se gândeşte la simptome; PIEPT. Greutate, bară de fier, căldură, strâns/legat cu corzi, explozie, tensiune, crampe, spasme, arsură, înţepături, dureri pătrunzătoare. Phosphorus – polul altruismului Expansiune (gr.V) în planul relaţiilor, a cunoaşterii celorlalţi şi a exteriorului (per.3). Anxietate când este singur, ameliorare în companie (porneşte televizorul, radioul etc.). Teamă să nu rămână singur à simptome cardiace funcţionale Înclinat să se devoteze celorlalţi à afecţiuni cardiace organice – Angină pectorală, dureri agrav. la solicitări, stări de tensiune, de încordare, agrav. când stă pe partea stângă, amel. de băuturi reci. RESPIRAŢIE. Opresiune, strânsore, sufocare, scurtă, grăbită (tahipnee). Astm, pneumonie. PIEPT. Senzaţie de strânsoare, greutate, plin, opresiune, ca şi cum hainele ar fi prea strânse, presiune, uscăciune, arsură, căldură, înţepături, tăietură. PATOLOGIE: congestie, edem pulmonar, pneumonie (în diferite stadii), tuberculoză, bronşită, bronşiolită. INIMĂ. senzaţie de căldură; anxietate; ca şi cum inima ar fi crescut; bandă îngustă, presiune. Palpitaţii: violente; puls rapid, mic, moale, compresibil; agravate când stă pe partea stângă; apar la orice emoţii, excitare, anxietate, efort, mişcare uşoară, când se

63

ridică, dimineaţa, la menstruaţie; asociate cu: anxietate, aflux de sânge în piept, obstrucţie respiratorie, durere în spate, amorţeală, înţepeneală, răceală pe braţul stâng. PATOLOGIE: dilataţie cardiacă; degenerarea miocardului; endocardită; valvulopatii (sufluri); miocardită; insuficienţă cardiacă congestivă. Nevoia de suport/susţinere Pulsatilla Nevoia de sprijin. Toate ţesuturile au nevoie de sprijin/suport/susţinere, având tendinţa la laxitate, să se lăbărţeze, să se destindă, să expansioneze. Trăsături psihice tipic feminine: influenţabilă, dependentă, blândă, timidă, maleabilă, înţelegătoare, tolerantă, docilă, se simte părăsită, doreşte şi este ameliorată de consolare. plângăcioasă; dar şi capricioasă, schimbătoare, nehotărâtă; emotivă (palpitaţii). RESPIRAŢIE. Scurtă, sufocare, dispnee, dificilă, astmatică, opresiune la efort (când merge repede, urcă scări). CAUZE: isterie, menstra suprimată, tulburări menstruale PIEPT. Presiune, sensibilitate dureroasă, greutate, plin, tensiune, înţepături, arsură; constricţie a căilor aeriene. Congestie, bronhopneumonie, pneumonie, supuraţie. INIMĂ. Aflux de sânge la inimă. greutate, presiune, plin, înţepături, arsură. Palpitaţii: agravate când când stă pe stânga. CAUZE: supărare, teamă, bucurie, pubertate (nervoase la fete tinere), amenoree, când vorbeşte, indigestie. Iritabilitate anemică – aflux brusc de sânge la faţă şi în piept Ferrum Contrast între firea hotărâtă, voluntară, tenace şi o stare de slăbiciune fizică, epuizare (adesea cu anemie, de multe ori posthemoragică), agravată de repaus şi de mişcare susţinută, dar ameliorată de mişcare lentă, continuă, cu un fond de marcată iritabilitate, la o persoană foarte susceptibilă, iritată de cel mai mic zgomot. Persoană plăpândă, devitalizată, dar hotărâtă, încăpăţânată şi foarte iritabilă, susceptibilă. Tabloul omului hotărât, energic, tenace, muncitor, plin de forţă şi voinţă reprezintă un Ferrum compensat, care nu dezvoltă patologie şi care nu va veni la consultaţie – problemele apar atunci când munca îndârjită, perseverentă duce, în final, la epuizare – nu mai are energie suficientă – agravat de mişcarea în forţă (aşa cum a făcut până acum - Palpitaţiile, tusea, durerile abdominale, valuri de căldură (bufeuri) – agravate de mişcare.), dar nici să oprească nu poate să accepte, deoarece este împotriva firii sale – trebuie să se mişte constant, încet, continuu, oricât de încet dar să nu se oprească Mişcarea uşoară ameliorează: durerea de spate, dispneea, tusea. PIEPT. Opresiune; respiraţie dificilă; ca şi cum cineva l-ar apăsa cu mâna pe piept. Durere: înţepături, apăsare, arsură, crampă; constricţie / opresiune din cauza afluxului de sânge (în piept); ameliorată dacă se plimbă încet, dacă vorbeşte, citeşte sau scrie constant; INIMĂ. Durere: tracţiune, constricţie. Palpitaţii: < de mişcare; > dacă se plimbă încet. Staphysagria - Mânie reprimată Se lasă reprimată, călcată în picioare Neexprimarea emoţiilor à formaţiuni tumorale/chistice, colecţii, care nu se elimină Simptome cardiace (înţepături, palpitaţii) după mânie/revoltă/indignare reprimată, insulte, jigniri, umilire. Aderenţa sobră la reguli. Kali carbonicum Orice formă de cardiopatie avansată (coronaropatie, valvulopatie – inclusiv reumatismală, endocardită, pericardită, cardiomiopatie); cardiomegalie. Slăbiciune. Aderenţă la rigiditatea regulilor à senzaţie de aderenţă la coaste a plămânilor / inimii.

64

RESPIRAŢIE. Dispnee / tuse agravată noaptea (200-400), asociată cu înţepături în piept / dispnee. Ameliorată când stă în şezut sau aplecat în faţă (cu capul pe masă sau chiar pe genunchi) sau dacă se clatină/leagănă (în faţă şi în spate). Respiraţie şuierătoare. . PIEPT. Senzaţia că / durere ca şi cum plămânii (lobul inferior) aderă la coaste. Anxietate, greutate, presiune. Durere: tăietură, ascuţită, înţepătură, sensibilitatea dureroasă, < la inspir profund (când vorbeşte), la tuse, când ridică o greutate. INIMĂ. Ca şi cum ar adera la / ar fi suspendată de coastele din stânga şi le-ar trage spre dreapta; ca şi cum ar fi ţinută de benzi strânse în jur. Durere: înţepături, arsură. Palpitaţii: puls slab, rapid, intermitent, neregulat, tumultuos; pulsaţii care se extind la tot corpul, din cauza unor tulburări digestive; la cel mai mic efort; când îi este foame. PATOLOGIE: cardiopatie avansată, cardiomiopatie, valvulopatii (insuficienţă mitrală). Aconitum napellus - Şocuri emoţionale Consecinţele unui eveniment exterior care generează manifestări extreme ale aerului: frică, vânt, rece [brusc (eveniment survenit brusc, simptomele încep brusc (Bell)), spaimă intensă (convins că va muri) à agitaţie, strigă de teamă (durere)], ö eveniment generator de spaimă, şoc psihic (accident, traumatism, atac violent, ameninţare cu armă, dezastre naturale – orice eveniment suficient de brutal, de violent, de înfricoşător, pentru ca pacientul să-şi simtă propria viaţă ameninţată à Atacuri de panică cu episoade repetate în care este copleşit de o teribilă frică de moarte, este convins de iminenţa morţii, în ochi i se citeşte groaza, are palpitaţii puternice sau chiar violente, faţa congestionată şi sete de aer · Angină sau infarct miocardic acut cu durere şi/sau amorţeală în braţul stâng (Cact, Rhus-t, Arn etc.). – Palpitaţii, tahicardie. – Palpitaţii şi senzaţii de pulsaţie în tot corpul după o spaimă. – Căldură în piept sau senzaţie de "fierbere". ö vânt rece, intemperii determinând (în scurt timp: ore sau chiar minute) inflamaţie acută, la orice nivel, cu evoluţie rapidă: Ignatia amara Încleştare à retenţie à cazan sub presiune à izbucnire, reacţie excesivă, disproporţionată *- Accese nestăvilite de tuse fără vreun semn de boală. *- Oftează. Cască. – Senzaţie de constricţie sau de greutate la nivelul pieptului însoţită de dispnee. – Palpitaţii. (Dig). Sulphur Insuficienţă cardiacă congestivă mai ales din cauza unor vicii / intoxicaţii exogene: alimentaţie, fumat (boală coronariană), alcool (cardiomiopatie); pericardită. Căldură şi valuri de căldură. Senzaţia de plin la inimă. Dispnee paroxistică nocturnă. PIEPT. Opresiune, arsură, căldură, valuri de căldură, răceală, greutate, plin, slăbiciune, înţepătură, crampă, lovitură. PATOLOGIE: pleurezie, pneumonie, hidrotorax, INIMĂ. Senzaţie ca şi cum inima ar fi prea mare, înţepături, ascuţite, tăietură. Palpitaţii: la efort, când tuşeşte, la menstruaţie. Respinge constrângerea Lachesis Energie creatoare à Dorinţă de a se manifesta liber à Respinge constrângerea ö Emoţii de o mare intensitate: mânie, gelozie. ö Se trezeşte noaptea cu senzaţie de sufocare, mai ales când e pe punctul de a adormi. ö Patologie: coronaropatie, valvulopatie, endocardită, pericardită, cardiomiopatie. ö Angină pectorală. Insuficienţă cardiacă congestivă. – Infarct miocardic cu senzaţie de constricţie la nivelul pieptului şi durere iradiind în braţul stâng. *suprimarea Palpitaţii, agrav. când stă pe partea stângă, noaptea, în timpul somnului. –

65

Senzaţie de opresiune, de apăsare pe piept, agrav. când stă pe partea stângă, noaptea, suprimarea menstruaţiei (amenoree, menopauză), haine strâmte, căldură (nu suportă căldura); ameliorare: eliminarea sângelui excesiv (prin menstruaţie, hemoragie nazală, hemoroidală etc.), aer liber, răcoare. Senzaţie de plin, ca şi cum inima ar exploda. Tuse cardiacă. Crize de sufocare care-l trezesc noaptea. ö Vene dilatate; vineţii vizibile pe faţă şi pe nas. Faţa vânătă şi foarte buhăită. ö Amorţeală în braţul stâng însoţind durerile de inimă. ö Cefalee stângă însoţind patologia cardiovasculară. Calcarea carbonica - Introvertiţi - Suprasolicitare, responsabilitate Simptome cardiace (palpitaţii, dureri) în condiţii de suprasolicitare prelungită, de asumare de prea multe responsabilităţi; la efort fizic (mai ales la urcat de scări). Calcarul este aparent tare, dur, masiv, è persoană de nădejde, pe care se poate pune bază, responsabilă, cu simţul datoriei, muncitoate, trage din greu, dar lipsită de imaginaţie ori inventivitate, respectând normele, regulile, încăpăţânată, fixistă; în realitate, este casant, sfărâmicios, nu rezistă la lovituri repetate, se fragmentează şi se prăbuşeşte à è teamă de traumatisme, de lovituri, de violenţă, agresivitate şi de simboluriel aceastora è vulnerabilitatea/sensibilitate la factorii de mediu, boli declanşate/agravate după expunerea la intemperii; INIMĂ. Senzaţie de anxietate în jurul inimii. Durere compresivă, înţepături în timpul respiraţiei. Palpitaţii; noaptea, asociate cu tuse, cu anxietate; după ce mănâncă; însoţită de senzaţie de răceală, agitaţie, opresiune în piept; la cel mai mic efort; pulsaţii ale arterelor; audibile; puls plin şi rapid; când adoarme, îl împiedică să adoarmă. Inimă slăbită. Ateromatoză, calcificări ale vaselor de sânge. Anevrism, mai ales aortic. Suprasolicitare, responsabilitate şi anxietate Calcarea arsenicosa Epilepsie şi aflux de sânge în cap înainte de criză; aura resimţită în regiunea inimii; senzaţie de zbor. Epilepsie, asociată cu boală cardiacă (valvulopatie). Aflux de sânge în cap şi partea stângă a pieptului. Pulsaţii în cap şi în spate atât de puternice încât îl fac să se ridice din pat. Partea stângă este mai afectată. Nefrită asociată cu mare sensibilitate a regiunii renale; proteinurie; oligurie; inimă slăbită; insuficienţă cardiacă, dispnee. Colaps în afecţiuni cardiace şi renale. Obezitate;. Femei corpolente la menopauză, cea mai mică emoţie declanşând palpitaţii. Senzaţie de slăbiciune în tot corpul, în timpul durerii de cap. Afecţiuni ale splinei şi ale nodulilor limfatici mezenterici. Hepatomegalie şi splenomegalie la copii. Malarie cronică. Anemie. Friguros. INIMĂ. Constricţie la inimă; înainte de atacul de epilepsie; ca un aflux de sânge în partea stângă a pieptului; asociată cu palpitaţii şi nevoie de scaun; senzaţie de sufocare; palpitaţii; opresiune; pulsaţii şi durere în spate iradiind în membre. Crize de durere cardiacă; asociate cu crize severe de palpitaţii şi teamă de sufocare; faţa palidă; cearcăne adânci sub ochi. Bătaia inimii foarte puternică; asociată cu proteinurie. Palpitaţii: crize frecvente, mai multe zile la rând; asociate cu căldură a feţei; violente, asociate cu nevoia de a eructa, dar nu poate să elimine aerul; după emoţii, chiar minore; asociate cu opresiune în piept care perturbă somnul. Inimă slăbită; insuficienţă cardiacă; dispnee. Aurum metallicum - Sentimentul datoriei neîmplinite

66

În afecţiunile cardiace (coronaropatii, valvulopatii, inflamaţii, insuficienţă cardiacă), caracteristică este durerea în piept, semnificând înclinaţia spre dăruire, sacrificiu, datorie faţă de ceilalţi (la care îl obligă poziţia de conducător). Cramponare de nivelul maximal de exercitarea a conducerii Poziţia de conducător îl obligă să fie cel mai bun, să se menţină în vârful ierarhiei à è remediu egocentric (Ars, Lyc) à lateralitate dreaptă; è izolare, singurătate; è seriozitate, responsabilitate (maturitate à senectute) à ð teamă că nu se poate menţine la altitudinea pe care o reclamă poziţia sa: responsabilitatea faţă de cei pe care îi conduce, ð afecţiuni ale vârstnicului / datorate senectuţii: ateroscleroză valvulară, coronariană permanent supraveghează, tensionat să nu scape nimic din vedere, à afecţiuni oculare è permanent atent, încordat, concentrat à la cap: senzaţii, dureri, afecţiuni de tip foc: è teama de eşec, de cădere, è nu poate cere ajutorul nimănui inferior lui à nu poate cere ajutor decât cuiva aflat deasupra lui; or, deasupra lui se află doar Dumnezeu à preocuparea pentru religie / spiritualitate, se roagă mult; remediu luetic < noaptea; se străduieşte cu înverşunare să atingă / să se menţină la nivelul maxim, se dedică trup şi suflet acestui obiectiv, se implică pătimaş, à susceptibil la boli cardiovasculare: ö durere coronariană (angină pectorală), agrav. seara, când urcă scările. Atacuri de suferinţă chinuitoare în regiunea inimii, care-l fac să umble dintr-o parte în alta; opresiune; ca o carcasă strânsă rigid, ca şi cum inima/pieptul ar fi strânse de o platoşă. ö Palpitaţii, agrav. noaptea, după emoţii, anxietate, efort fizic; violente, atât de puternice încât îl obligă să se oprească în loc; inima are pulsaţii ample, puternice, aproape chinuitoare (insuficienţă aortică; bloc cardiac intermitent: pauze cardiace de 2-3 secunde, urmate de o bătaie puternică); ö PATOLOGIE: orice cauze de boală cardiacă; cardiopatie reumatismală (dureri articulate migratorii: trec de la o articulaţie la alta, pentru ca, în final, să se fixeze la inimă); endocardită; pericardită; miocardită; valvulopatii aterosclerotice; cardiomegalie (hipertrofie / dilataţie cardiacă). boală aortică (în conexiune şi cu tenta luetică a remediului) (puls amplu, depresibil, săltător, îi pulsează în diferite părţi ale organismului, inima îi sare din piept, i se zbate ca şi cum nu ar fi bine fixată, pulsaţii vizibile ale carotidelor sau ale arterelor temporale, pulsaţii ale vaselor retiniene, dureri de cap). Fibrilaţie atrială (puls slab, rapid, neregulat). Senescenţa miocardului. à insuficienţă cardiacă congestivă, cu dispnee, astm cardiac şi în relaţii se dăruieşte şi se implică responsabil şi serios à susceptibilitate la traume afective – tulburări după pierderea unei fiinţe dragi, dezamăgire în iubire Natrum muriaticum - Emoţii persistente Palpitaţii determinate de suferinţă/gânduri persistente. RESPIRAŢIE. Dispnee, mai ales când urcă scări; obstrucţie, mai ales la muncă fizică, > dacă îşi foloseşte mâinile, mai ales în aer deschis; şuierătoare; dificilă; atacuri de dispnee. PIEPT. Opresiune, constricţie, tensiune, înţepături, taietură, crampă, sesnsibilitate dureroasă, ca de la o lovitură, sfâşiere. INIMĂ. Răceală. Dureri: constricţie, presiune; înţepături. Palpitaţii; tahicardie, fluturare, puls intermitent, plin şi lent sau slab şi rapid; pulsaţii în tot corpul; alternând cu bătăi în cap; când stă pe stânga, când stă în picioare, când urcă scări, la cea mai mică mişcare, când adoarme, la trezire. PATOLOGIE: hipertrofie/dilataţie cardiacă, valvulopatii. Adonis vernalis - Insuficienţă cardiacă

67

Remediu cardiac prin excelenţă. Se foloseşte în potenţe foarte joase – de fapt, Boericke recomandă tinctura (5-10 picături). Are efect tonic cardiac. TABLOUL este cel al insuficienţei cardiace: Dispnee, mergând până la astm cardiac (Queb), tuse uscată, cardiacă; greutate pe piept sau chiar durere precordială; turgescenţă venoasă; edeme periferice; palpitaţii. Adesea în fibrilaţie atrială (puls rapid, neregulat). Agravare la efort, ameliorare la repaus. PATOLOGIE: valvulopatii (insuficienţă mitrală, aortică etc.); aortită cronică (sifilitică), endocardită reumatismală (Kalm); miocardită; pericardită; cardiopatie ischemică ajunsă la stadiul de insuficienţă cardiacă congestivă; cardiomiopatie. Strophantus - Insuficienţă cardiacă congestivă de diverse cauze Manifestări nespecifice: cardiomegalie, insuficienţă mitrală, fibrilaţie atrială (puls rapid, neregulat), dispnee, edem pulmonare, edeme periferice, anasarcă, oligurie, proteinurie. Patologie: hipertiroidie, fumat, cardiopatie ischemică (dureri coronariene la efort). ASC Se administrează sub formă de tinctură sau potenţe mici. Digitalis - Lentoare, ataşament de trecut Este utilizat nu doar în afecţiuni cardiace, ci şi prostatice, urinare, hepatice; uneori, se asociază (de exemplu, probleme hepatice şi cardiace). Bradicardie. Lentoare, ataşament, ancorare în trecut: Teamă că i se va opri inima. *- Pulsul foarte lent, bradicardie importantă, simptom care se poate asocia şi cu alte tulburări: ameţeală, vertij, leşin, lipotimie, paloare. Puls lent; bradicardie sau tahicardie cu conducere lentă (transmitere lentă prin blocarea conducerii la ventriculi). – Senzaţia că inima va înceta să mai bată, agrav. de efort fizic. Palpitaţii după o suferinţă, după o traumă emoţională. Remuşcări; sentimente de vinovăţie. Insuficienţă cardiacă congestivă: ö PATOLOGIE: · Cardiopatie reumatismală. · Boală coronariană: angină agrav. de contact sexual, emoţii, stări de excitare, de efort fizic. – Dureri anginoase cu iradiere pe braţul stâng unde simte amorţeală şi slăbiciune. · Cardiomegalie. · Revărsat pericardic; pericardită. · Fibrilaţie atrială sau bloc cardiac (atrioventricular) à impulsuri atriale care nu se transmit la ventriculi à bradicardie. ö CONSECINŢE: · Dispnee sau chiar astm asociate cu o boală de inimă sau în cadrul unei suferinţe cardiace. – Se trezeşte brusc din somn cu o respiraţie grea, gâfâind şi cu teama că se va sufoca (Lach, Sulph, Op, Grind). Astm cardiac. Tuse cardiacă. · Proteinurie. · Cianoză. · Hepatomegalie dureroasă. · Teama de moarte determinată de simptome cardiace / la un pacient cu boală cardiacă. · Teama că inima se va opri dacă se mişcă. Agrav. după contact sexual (indigestie, angină, etc.). CAP. Vede un halo galben sau verde în jurul obiectelor. PIEPT. Hemoptizie după suprimarea menstruaţiei (considerat simptom cheie). Crataegus oxyacantha - Tonicardiacul netoxic Acţionează asupra miocardului ca tonic cardiac. Nu are acţiune asupra endocardului. Decompensare cardiacă. Greutate/opacitate mentală. ö teamă, deznădejde, melancolie. Nervos, iritabil, prost dispus. ö Oligurie; proteinurie; ö Dispnee la efort minim; Durere în regiunea inimii. Edem cardiac. Răceală a extremităţilor. Cianoză periferică.

68

ö Dilataţie cardiacă, zgomot 1 diminuat. Tahicardie, fibrilaţie atrială, puls slab, rapid, neregulat, intermitent. ö PATOLOGIE: miocardită; valvulopatii (sufluri valvulare; boală aortică); ateroscleroză (mai ales coronariană à cardiopatie ischemică); degenerare fibroasă a miocardului (muşchiul cardiac este flasc, epuizat); susţine acţiunea inimii în bolile infecţioase. Retenţie hidrică, acumulare de apă, hidropizie Apocynum cannabinum - Acumulare de apă: ö hidrotorax, opresiune (la trezire); ö ascită, congestie hepatică, congestie portală; ö suprimarea eliminărilor: oligurie, transpiraţie suprimată; ö edem periferic; jugulare turgescente; ö toate formele de anasarcă, ö hidrocefalie acută. Slăbiciune marcată. Somnolenţă, respiraţie dificilă. Alcoolism acut. STOMAC. Este caracteristică pentru acest remediu asocierea cu simptome gastrice: iritabilitate gastrică; senzaţie de prăbuşire/gol, greutate, durere surdă, opresiune în epigastru împiedicând respiraţia; greaţă, vărsătură, sete intensă. RECT. Diaree apoasă. INIMĂ. Senzaţie de prăbuşire. Inima slăbită. Cianoză. PATOLOGIE: insuficienţă cardiacă; insuficienţă mitrală şi tricuspidiană (jugulare pulsatile); aritmie; fibrilaţie atrială (puls rapid sau lent, slab, neregulat, intermitent, fluturat); diferite cauze de bradicardie. Doză: tinctură 10 picături. Cianoză Ammonium carbonicum - Epuizare în ciuda corpolenţei, energie vitală redusă ö femei solide care sunt tot timpul obosite şi epuizate, răcesc uşor, sedentare, au reacţii lente, menstruaţii frecvente, abundente; ö uremie; ö foarte sensibili la aer rece; friguros; transpiraţie rece; ö oxigenare deficitară a sângelui; cianoză; ö somnolenţă diurnă; ö trebuie să se aşeze din cauza slăbiciunii; ö oboseşte uşor; aversiune pentru muncă; nu este dispus să facă nimic; simte permanent nevoia să se odihnească, după cel mai mic efort; prostraţie după solicitări minime; INIMĂ. ö palpitaţii audibile; asociate cu teamă, anxietate, ca şi cum ar muri; ö angină; ö (pacienţi graşi cu) inimă slăbită – insuficienţă cardiacă; dispnee, dispnee de decubit, respiraţie şuierătoare; edem pulmonar; la cel mai mic efort apar / se trezeşte noaptea cu dispnee şi palpitaţii; Antimonium tartaricum - Încărcare pulmonară – ortopnee Lipsă de reacţie. Tot mai slăbit. Somnolent, transpirat. Aton. Greaţă, la fel de intensă ca la Ipeca, dar ameliorată de vărsătură PIEPT. Durere: apăsare, strivire, arsură, sensibilitate dureroasă, lancinantă, sfâşiere. INIMĂ. Căldură. Puls rapid, slab, tremurat, aproape imperceptibil; palpitaţii. Cardiomegalie. Orice cauză de insuficienţă cardiacă (valvulopatii, inclusiv reumatismale, cardiopatie ischemică, cardiomiopatii, mai ales dilatative). Laurocerasus - Colaps – platipnee Conţine acid cianhidric (hidrocianic) (acid prusic) căruia i se datorează probabil efectele. Slăbiciune ö vitalitate scăzută; lipsa de reacţie, neameliorată de căldură, mai ales în afecţiuni respiratorii şi cardiace; ö slăbiciune bruscă, ameţeală; leşin; perioade lungi de leşin; asociate cu faţă palidă / cianotică (sau faţa palidă cu buze cianotice) şi membre reci. Cădere: senzaţie de cădere în creier, în abdomen, în inimă etc. colaps nervos. ö sfinctere slăbite, se aude lichidul cum se scurge (bolboroseală, gâlgâit) prin esofag şi prin intestine; paralizie: a sfincterului anal; ö retenţie de urină, ca şi cum vezica urinară ar fi paralizată; urina este evacuată lent; jet urinar slab, mai ales pe fondul tulburărilor cardiace şi pulmonare.

69

ö Spasme clonice ale membrelor, coree, tresăriri ale membrelor asociate cu slăbiciune paralitică; fără pierderea conştienţei. ö interior: senzaţia de răceală interioară (în piept etc.); senzaţie de răceală (asociată sau nu cu transpiraţie rece) pe frunte, vertex, coborând pe gât şi pe spate; dar şi senzaţie interioară de arsură: ochi, gât, stomac, abdomen, uretră; ö exterior: friguros ö la interfaţa interior-exterior: tegumente reci (Carb-v, Ant-t, Camph); ö cianoză (Ant-t); un efort mic determină respiraţie gâfâită şi accentuarea cianozei; degete hipocratice; ameliorare dacă stă liniştit; Accident vascular cerebral TUSE. În valvulopatii (insuficienţă mitrală). Uscată. Iritativă. Spasmodică. Nocturnă. Cardiacă. Cu fluierături. Cu senzaţia că mucusul stagnează în gât şi nu poate fi eliminat. INIMĂ. Durere la efort. Bătăi, fâlfâială, palpitaţii, puls foarte neregulat, slab, rapid (fibrilaţie atrială) care-l fac să se ţină cu mâna de inimă. PATOLOGIE: insuficienţă cardiacă congestivă; cardiopatii congenitale cianogene; COMPARAŢII. Carb-v – răceală şi stări de colaps, cu leşin frecvent (Camph). Stann – infecţii pulmonare cu slăbiciune extremă. Ant-t – cianoză şi stări de colaps în infecţii pulmonare. Hydrocyanicum acidum Convulsii şi paralizie. Contracţie spasmodică a laringelui, senzaţie de sufocare, durere şi strânsoare în piept. Spasm. Convulsii isterice, epileptice, tetanice. Tetanos. Cianoză (Ars, Verat). Răceală. Colaps în boli pulmonare; cardiace. Catalepsie. Narcolepsie. Accident vascular cerebral. Hemiplegie. Afazie. Plafonare a globilor oculari. comă (întreruptă de mişcări convulsive). Lipsă de reacţie. Lipotimie prelungită. Prostraţie. Epuizare. Epuizare nervoasă, consecinţa suprasolicitării şi a anxietăţii; Circulaţie încetinită. Holeră. Diaree, dizenterie. INIMĂ. Palpitaţii violente, dureroase. Puls slab, neregulat, cu deficit, inegal, slab. Durere în piept; cu sufocare; durere chinuitoare în piept. Insuficienţă cardiacă; apăsare în inimă. Se ţine / apasă cu mâna de / pe inimă. cardiopatie avansată cu insuficienţă cardiacă congestivă à slăbiciune, cianoză, colaps. Carbo vegetabilis - Nevoia de ventilaţie cărbunele vegetal rezultat în urma unei oxidări deficitare à oxigenare deficitară à è Lent, gras, leneş, indiferent, tendinţă la cronicitate. è Sângele stagnează în capilare à cianoză, răceală generală [extremităţi, faţă), respiraţie, transpiraţie – dar capul este fierbinte], marmorare, echimoze. è Predispoziţie la infecţii, è Scăderea forţei vitale, pierdere de fluide è Congestie venoasă, è Colaps, puls imperceptibil,è Slăbiciune, dispnee, epuizare è Hemoragie, închisă la culoare, se scurge încet, è Flatulenţă è Răceală (temperatură scăzută): pielea, extremităţile, transpiraţia, respiraţia; cu toate acestea, vrea să stea dezvelit şi să simtă curent de aer proaspăt, è Senzaţie de arsură: inimă, piept, membre, . STOMAC. Eructaţii (fetide), regurgitaţii, pirozis, greutate, plin. Arsură. Colică. ABDOMEN. Flatulenţă (fetidă), colică, distensie (nu suportă centură). RESPIRAŢIE. Răsuflarea rece. Trebuie să fie ventilat, vrea aer proaspăt, deşi este rece., INIMĂ. Insuficienţă cardiacă. Suferinţă chinuitoare în regiunea inimii, ca şi cum ar muri. Palpitaţii; pulsaţii în tot corpul; puls filiform, slab, mic, intermitent, imperceptibil. Glonoinum - Căldură pulsatilă

70

Nitroglicerina produce dilataţie arterială (şi venoasă), resimţită în primul rând în cap (din cauza spaţiului nedistensibil) prin cefalee congestivă, pulsatilă, dar şi oriunde altundeva: valuri de căldură (bufeuri), palpitaţii, hipertensiune, afecţiuni cardiace. Agravare la soare / căldură. Insolaţie. – Simptomele apar şi dispar odată cu soarele. Ameliorare dacă îşi dă cu apă rece pe faţă; dacă se ridică şi se plimbă. Durere de cap; pulsatilă; cu senzaţia că îi crapă (explodează) capul. (Bell. Lach, Meli, Puls); agravată de soare (apare şi dispare odată cu soarele, chiar dacă nu există expunere directă la soare), căldură, băuturi alcoolice, mişcare, trepidaţii, guler strâmt; ameliorată la apăsare, la presiune din afară, dacă stă culcat în întuneric; însoţită de sclere injectate, faţă îmbujorată (hiperemie facială) şi de pulsaţii ample ale carotidelor. – Bufeuri, valuri de căldură. Bufeuri de menopauză. INIMĂ. Congestie, pulsaţii (inimă, carotide), fierbinţeală în piept; amorţeală pe braţul stâng în cadrul unei cardiopatii. Simptome cardiace alternând / asociate cu cefalee pulsatilă. PATOLOGIE: coronaropatii, valvulopatii (mai ales cele asociate cu pulsatilitate excesivă: insuficienţă aortică; sufluri cardiace), cardiomiopatie; aritmii; insuficienţă cardiacă congestivă. COMPARAŢII. Bell – cefalee intensă, agrav. de soare şi trepidaţii, amel. în întuneric, pulsaţii ale carotidelor, bufeuri, hipertensiune. Meli. Puls. Lach. Spongia tosta - Sufocare Obstrucţie în respiraţie – ca şi cum ar respira printr-un burete Tosta = prăjit à uscăciune. Respiraţie dificilă şi anxietate. Epuizare şi greutate în corp după efort uşor, asociate cu aflux de sânge în piept şi la faţă. Respiră amplu à uscăciune a mucoaselor pe traiectul respirator (limbă, laringe, trahee). Are nevoie să folosească muşchii respiratori accesori (abdominali) à hainele îi sunt inconfortabile – opresiune, nu suporta strans, mai ales în epigastru şi pe abdomen. Paroxism spasmodic de dispnee şi de tuse la o schimbare de vreme, la vânt, la o impresie morală neplăcută. Astm. Astm cardiac. Aflux de sânge în piept şi în cap – căldură la faţă. PIEPT. Opresiune, căldură, congestie în piept asociate cu slăbiciune. Senzaţie de plin. Durere, înţepături, sfredelire, constricţie (spasmodică), contracţie, apăsare, tăietură, arsură, sensibilitate dureroasă, greutate. Uscăciune. Tiraj intercostal. INIMĂ. Aflux de sânge din inimă către piept, asociat cu slăbiciune bruscă; aflux de sânge la gât, cap şi faţă. Crize de opresiune şi durere cardiacă, mai ales când stă cu capul jos. Dureri precordiale: înţepături, apăsare, angină (constricţie). Palpitaţii rapide, violente, asociate cu dispnee, nu poate să stea întins (alteori se simte mai bine întins la orizontală); îl trezesc brusc după miezul nopţii, asociate cu sufocare; la cel mai mic efor, când urcă scările. PATOLOGIE: insuficienţă valvulară (de obicei, mitrală); valvulopatie, hipertrofie cardiacă (mai ales dreaptă) asociată cu dispnee; anevrism de aortă ascendentă. Cactus - Constricţie Teamă de moarte în bolile cardiace. *- Dureri severe, violente, constrictive. *- Durere ca şi cum ar avea o bandă sau o sârmă strâns aplicate. – Pacientul ţipă din cauza durerilor severe. ö Inimă: – Senzaţia de apăsare şi sufocare, mai ales în boli cardiace. *- dureri de piept sau de inimă constrictive severe „ca şi cum ar fi strâns de o gheară de fier” (cardiopatie ischemică, infarct miocardic, cardiomiopatie, pericardită, valvulopatii); iradiază în braţul

71

stâng, – Amorţeală şi dureri iradiate pe braţul, mâna sau chiar degetele stângi, în contextul unei boli cardiace (Acon, Rhus-t). – Tumefacţia braţului stâng în boli de inimă.; agravare: când stă culcat pe partea stângă, la efort. – Palpitaţii agrav. la efort sau când stă culcat pe partea stângă. – Agrav. la 11 a.m. sau 11 p.m. – Periodicitate. – Agr. când stă culcat pe partea stângă. STĂRI ACUTE: Tulburări cardiace cu dureri severe, constrictive, cu senzaţie de apăsare în piept, anxietate, dispnee sau chiar cianoză şi cu răceala extremităţilor. Simptome combinate : Boală cardiacă şi hemoragie. COMPARAŢII. Spig – Dureri cardiace intense, sufluri cardiace, agrav. culcat pe stânga, agrav. de efort, nevralgie. Lach – Boală cardiacă, agrav. culcat pe stânga, hemoragie, dismenoree. Naja. Acon. Rhus-t. Phos. Kalm. Lat-m. Latrodectus mactans Păianjenul văduva neagră. Muşcătura produce efecte tetanice care durează câteva zile, cu simptome localizate mai ales în piept; constricţie a muşchilor pieptului. Tablou de angină pectorală (sau de infarct miocardic). Senzaţia de constricţie în piept, iradiere în umeri, în axilă, în spate, în braţul stâng. Scăderea coagulabilităţii à sânge subţire, incoagulabil, curge ca apa. Agitaţie, asociată cu durere cardiacă şi stare de prostraţie. Durere precordială şi provocate de cel mai mic efort. Anxietate, teamă de moarte în timpul durerii, tipă speriat, gâfâie, se teme că îşi va pierde răsuflarea şi va muri; dispnee şi chiar apnee în timpul durerii precordiale. Durere epigastrică transfixiantă. Greaţă , apoi durere abdominală. Hematemeză. Melenă. Durere precordială/cardiacă violentă, ascuţită, care iradiază în umăr, axilă şi în jos pe braţ (uneori în ambele braţe) (îşi simte braţul stâng ca şi paralizat) şi antebraţ şi în degete, asociată cu amorţeala (şi răceala) în extremitate. Puls slab şi rapid. Înţepături Spigelia - Dureri nevralgice se înverşunează, încrâncenează, focalizează excesiv/îngust într-o anumită viziune / percepţie / interpretare / mod de înţelegere à è perturbarea percepţiei à lateralitate stângă; folosită mai ales pentru cefalee (migrenă, sinuzită) şi nevralgii, dar şi tulburări cardiace şi parazitoze (colon descendent); è îngustime a percepţiei à (Spigelia – spin à) ascuţit, pătrunzător, focalizat; dureri ascuţite: nevralgie facială / cefalee ascuţită, înţepătoare, punctiformă; · frică de obiecte ascuţite; è înverşunare / încrâncenare într-o anumită idee à cefalee (migrenă, sinuzită) sau nevralgie facială (mai ales pe stânga) cu caracter de hiperemie arterială à agravare la: mişcare, atingere, trepidaţii, zdruncinături, aplecarea în faţă, zgomot, aer liber, fum; è fixitate: Constipaţie (asociată cu boală cardiacă). è paraziţi mentali à parazitoză intestinală: viermi cilindrici sau de orice fel; è înverşunarea în scopuri exterioare à afecţiuni cardiace organice: coronaropatii; valvulopatii (sufluri cardiace); cardiopatie reumatismală; pericardită; è înverşunarea în menţinerea unei relaţii à dureri precordiale funcţionale: Durere (înţepătură, pumnal) în piept, agrav. de mişcare sau inspir, agrav. când stă culcat pe partea stângă, *amel. de băuturi calde. è înverşunarea în confruntarea cu exteriorul: – Palpitaţii; tumultoase, vizibile prin peretele toracic; < inspiraţia profundă, aplecat în faţă, culcat pe stânga, de mişcare, fum

72

COMPARAŢII. Kalm: nevralgie, tulburări cardiace, reumatism. Lach: lateralitate stângă, tulburări cardiace, agravare când se culcă pe stânga. Naj. Spong. Cact. Oxalicum acidum - < când se gândeşte la simptome Boli cardiovasculare şi consecinţele lor: · palpitaţii (agravare când se întinde pe spate); aritmii, fibrilaţie atrială; · dureri anginoase (cardiopatie ischemică) [ameliorate de odihnă; însoţite de amorţeală a braţului (Naja, Acon, Cact, Rhus-t)], dureri toracice funcţionale sau organice; · insuficienţă cardiacă congestivă cu dispnee, extremităţi reci, cianotice; Ascuţit à obsesie, idee fixă à ö Durere punctiformă (Kali-Bi). Agravare când mănâncă fructe, mai ales căpşuni. – Lateralitate stângă. Agravare la cel mai mic efort / mişcare; ameliorare dacă stă liniştit. Răguşeală care însoţeşte sau alternează cu probleme cardiace. Diaree. COMPARAŢII. Cact – Angină pectorală, amorţeală în braţul stâng, aritmie, nevralgie, cefalee, cianoză. Lach. Helon. Spig. Grindelia - Dispnee imediat ce se culcă / adoarme Paralizie a nervului vag, interferând cu respiraţia. Se sufocă după ce adoarme; când se trezeşte. Paralizie care începe din membre. INIMĂ. Respiraţie şi inimă slabe. Naja - Lachesis temperat · preocuparea pentru lucruri exterioare à lateralitate stângă; < culcat pe partea stângă; · dorinţa de a se exprima à senzaţie de constricţie la nivelul gâtului; nu suportă lucruri strânse pe gât (gulere strâmte etc.); · dorinţa de a-şi manifesta energia/libertatea · înverşunare în anumite idei: durere de cap pe partea stângă, la nivel frontal şi temporal; · agravare noaptea; · afecţiuni / simptome cardiace; · sufocare, dispnee, astm, mai ales noaptea, mai ales în decubit, în special lateral stâng; è Leşin şi colaps asociat cu palpitaţii sau cu boală cardiacă. è admite mai multă suprimare/reprimare à ð afecţiunile sunt mai depărtate de exterior/suprafaţă à sunt mai profunde, cu leziuni organice mai severe à predomină leziunile cardiace severe: ú * valvulopatii (inclusiv la copii); este un remediu paliativ chiar şi în cazuri avansate; sufluri cardiace intense; endocardită; ú angină cu iradierea durerii spre gât, ceafă, braţul şi mâna stângă (eventual cu amorţeală); dureri cardiace ascuţite, înţepătoare; ú Palpitaţii violente, agrav. de cel mai mic efort, agrav. când se culcă pe partea stângă, agrav. dacă vorbeşte. – Puls rapid sau extrem de încetinit (Dig). ú insuficienţă cardiacă à cardiomegalie; astm cardiac (dar şi astm bronşic cu crize de dispnee noaptea; febră de fân); dispnee agravată noaptea, agravată când se culcă pe partea stângă (à nu poate dormi pe partea stângă); se trezeşte cu sete de aer; edeme la membrele inferioare; ú hipertensiune; ð afecţiuni chistice: dureri sau chisturi ovariene stângi; è caracterul inflamator este mai redus, mai puţin violent (lipsesc tendinţa la infecţie şi hemoragie); COMPARAŢII. Lach. Spig. Kalm. Spong. Phos. Crot-h. Elaps. Cact. Iberis amara - Cordul iritabil Excitare nervoasă. Nervos şi iritabil când se trezeşte dimineaţa

73

Senzaţii cardiace: greutate şi presiune; dureri ascuţite (înţepătură, pumnal, săgeată), care străpung inima, agravare când stă pe stânga; PATOLOGIE: · inima slăbită, insuficienţă cardiacă congestivă – hipertrofie cardiacă; puls slab; dispnee cardiacă, de efort, nevoie constantă să tragă mult aer în piept; slăbiciune în tot corpul, nu poate mişca un deget; se simte epuizat, vrea să stea jos; extremităţi reci; edeme, anasarcă; hepatomegalie dureroasă, distensie intestinală; scaune decolorate; anorexie, indigestie, eructaţii; · circulaţie hiperkinetică; eretism vascular; · miocardită virală; dureri în tot corpul (curbatură, mialgii), slăbiciune, tremurături; ÎNSOŢITOARE: · constricţie în gât; durere, greutate în braţul stâng; amorţeală şi furnicături în vârfurile degetelor, se aprinde la faţă, i se înroşesc ochii; . Palpitaţii: · violente la cel mai mic efort, când râde, când tuşeşte, ameliorare dacă stă liniştit; · se trezeşte cu palpitaţii la 200; · Conştient de acţiunea inimii. · extrasistole, uneori cu tendinţă la sistematizare (ritm bigeminat, trigeminat etc.); tahicardie; fibrilaţie atrială (puls neregulat, intermitent); · puls plin, palpitaţii puternice cu impuls puternic, deplasând peretele toracic; < la miscare, camera calda Lycopus virginicus - Inima tumultuoasă Activitatea tumultuoasă a inimii cauzată: ö fie de o patologie primară cardiacă: · dispnee: de efort, când urcă scările, de decubit, respiraţie şuierătoare, astm cardiac; edem pulmonar; · senzaţie: de opresiune toracică, agravată: de efort, când stă culcat pe partea dreaptă; că împinge în afară, constricţie, sensibilitate (dureroasă), înţepături, dureri ascuţite, iradiate; · pulsaţii; activitate tumultuoasă, violentă, furtunoasă, în forţă, se poate auzi de la distanţă, din cauza iritaţiei nervoase; fibrilaţie atrială (excesiv de rapidă, neregulată, intermitentă, tremurată, pulsul nu se sincronizeză cu bătăile inimii); aritmii, palpitaţii violente cu pulsaţii resimţite în tot corpul, somn perturbat de palpitaţii; · angină; valvulopatii cu sufluri intense, cu hemoptizie; insuficienţă cardiacă congestivă, cardiomegalie, · cardiopatie asociată cu nefropatie; dispnee asociată cu scaune moi, diareice; ö fie de hipertiroidism: exoftalmie; guşă, boala Graves; Hemoroizi suprimaţi. Varicozităţi. Diabet. Hemoragii: nazală, hemoroidală, hemoptizie. Kalmia - Înţepeneală şi dureri severe, iradiind descendent/periferic Tabloul este dominat de dureri severe, iniţial periferice: reumatice sau nevralgice (Spig, Cimic, Berb). Când patologia periferică este suprimată, apar afecţiuni cardiace (mai frecvent, valvulopatii, reumatismale sau cu altă etiologie), în care tabloul este dominat de acelaşi tip de dureri. Dureri: care iradiază de sus în jos sau de la centru spre periferie (uneori de-a lungul nervilor); cu amorţeală; extinderea în jos a durerii se regăseşte şi în interesarea descendentă a unor noi articulaţii sau grupe musculare, pe măsură ce boala progresează spre regiuni inferioare; se deplasează descendent, apoi brusc la inimă sau alternează cu simptome cardiace; ascuţite, fulgurante (precum în ataxia locomotorie); ca şi cum ar fi

74

bătut; schimbătoare, migratoare; determină agitaţie; surde, sfâşiere, zdrobire; se amplifică şi diminuează în cursul zilei odată cu soarele (Glon, Stann, Sang, etc.) deşi unele cazuri pot prezenta agravare noaptea. Proteinurie. Înţepeneală. Slăbiciune paralitică. Senzaţii paralitice şi dureri în membre acompaniind aproape orice alte simptome. Furnicături, amorţeală, tremurături, Friguros; < la rece. INIMĂ. Furnicături; amorţeală. Durere ascuţită, arsură, iradiată, împunsătură, iradiind în scapula şi în braţul stâng; îi taie respiraţia. Puls slab, lent [Apoc, Dig]. Palpitaţii; fluturare a inimii la efort mic (urcă scările încet), asociate cu anxietate; agravate când se apleacă în faţă, ameliorate când stă drept; tahicardie, asociată cu durere; activitate tumultuoasă a inimii, rapidă şi vizibilă sau mult încetinită (Dig); severe, resimţite în gât, asociate cu constricţie în gât. Paroxisme de angoasă în jurul inimii. PATOLOGIE: Hipertrofie cardiacă. Valvulopatii (sufluri cardiace intense; pulsaţii vizibile ale diferitelor cavităţi ale inimii; insuficienţă valvulară; reumatismale; după endocardită). Insuficienţă cardiacă congestivă avansată (cu dispnee şi palpitaţii violente). Boală cardiacă organică, mai ales dacă a apărut după suprimarea unei artrite. PIEPT. Durere; iradiază pe braţul şi mâna stângă; de piept sau palpitaţii agrav. dacă se culcă pe partea stângă, amel. dacă se culcă pe spate; PATOLOGIE: reumatism, nevralgie intercostală, afecţiuni cardiace, à boli cardiace reumatismale şi aterosclerotice. Cardiopatie după efort fizic susţinut (sportivi, muncă fizică grea). Agravare la rece şi la umezeală; nemişcare. Ameliorare la mişcare continuă. Magnolia grandiflora - Înţepeneală, curbatură, oboseală Reumatism şi leziuni cardiace. Înţepeneală (după expunerea la curent de aer umed, ameliorată pe vreme uscată, determinând insomnie, asociată cu dureri cardiace şi teamă) sensibilitate dureroasă. Oboseală (repulsie pentru orice îndeletnicire/activitate, pentru orice muncă fizică). Dureri eratice, schimbându-şi localizarea; alternând între spate şi şi alte locuri; dureri reumatice în diferite locuri, ameliorate dimineaţa la trezire; sensibilitate dureroasă, ameliorată dacă face mişcare. · Teamă că va muri. Nervos, se sperie uşor, iluzii şi halucinaţii vizuale, asociate cu dureri ascuţite în ochi. · Proastă dispoziţie, îi ard mâinile. Nelalocul lui. Tristeţe. · Confuzie. Minte greoaie, opacă. Pierderea memoriei. RESPIRAŢIE. Sufocare când merge repede sau când stă pe partea stângă. Dispnee; de la durere în inimă, asociată cu teamă de moarte şi senzaţie de răceală în corp. INIMĂ. Senzaţia ca şi cum inima s-ar fi oprit din bătut. Dureri: crampe în inimă; în jurul inimii; înţepături care îl trezesc frecvent; dimineaţa la trezire; dimineaţa la inspir profund; când stă pe partea stângă; IRADIERE: umărul stâng, uneori în spate; ASOCIATE cu: teamă, oboseală/apatie, mâncărimi la picioare; ALTERNÂND cu dureri în umărul stâng, amorţeală în membrul superior. După ce trece durerea, persistă o sensibilitate dureroasă; PATOLOGIE: boală coronariană, endocardită, pericardită. Crotalus horridus - Sepsis distructiv, hemoliză Hemoliză şi fibrinoliză. Icter (hemolitic). Varice, ulcer varicos, care sângerează, se transformă septic, abcedează. Echimoze. Cianoză; culoare albastră, vânătă, neagră. Tumefacţie / edem (în general, inflamator cu substrat septic), edem generalizat, mai ales la cap. hepatic, cardiac, renal. Prin hiperpermeabilitate capilară. PATOLOGIE: boli debilitante, alcoolism, procese septice: flegmon, abces, gangrenă.

75

Convulsii, mai ales dacă au o cauză septică sau toxică. Slăbiciune generalizată, obosit la cel mai mic efort, paralizie; somnolenţă. lateralitate dreaptă. · perturbarea percepţiei şi a memoriei; greşeli [nume, locuri, cifre, cuvinte, scris, vorbit], confuzie, delir (inclusiv tremens), halucinaţii, vorbeşte fără încetare;. INIMĂ. Senzaţia de tremurătură la inimă, ca şi cum inima nu ar mai fi fixată şi s-ar răsturna. Palpitaţii. Sensibilitate dureroasă. Durere care iradiază în scapula stângă şi în braţul stâng, la efort. Inima slăbită, cu puls rapid şi slab, tremurat, filiform, aproape imperceptibil. Agravare la cel mai mic efort. Lithium carbonicum - Noduli artritici/artrozici. Litiaza renala INIMĂ. Şoc brusc în inimă. Sensibilitate dureroasă de tip reumatic. Împunsătură surdă, pulsând. Durere şi sensibilitate dureroasă, agravată dimineaţa când se apleacă în faţă; înainte de şi în timpul micţiunii, dar ameliorată după micţiune. Durere ascuţită, iradiată, iradiază în spate, umăr, braţ; îşi simte braţul ca şi paralizat. Tremurătură şi fluturare în inimă, care iradiază în spate; după agitaţie mentală provocată de o supărare (vexare, frustrare). Cardită reumatică cronică asociată cu inflamaţie cronică a articulaţiilor degetelor. Durere de şold şi boală de inimă. Reumatism şi valvulopatie. EXTREMITĂŢI. – Artrită, mai ales la nivelul şoldului. – Noduli artritici (artrozici). – Dureri la nivelul articulaţiilor mici. COMPARAŢII. Benz-ac. Calc. NEUROLOGIE HOMEOPATICA Dr Doina Pavlovschi TICURI ALE FETEI · Remedii simptomatice Ticuri nedureroase Agaricus muscarius 7-9 CH agravare la efort intelectual. Tarentula hispana 7-15 CH agravare la zgomot Cicuta 7-9 CH deprimati Actea racemosa 7-9 CH agravare la emotie si la menstra. Hyosciamus 7-9 CH „ „ „ „ „ „ Ignatia 7-9 CH agravare la emotie, paradoxala. Crocus 7-9 CH ameliorare la aer curat. Cina 7-30 CH verminoze intestinale. Artemisia 7-9 CH agravare la menstre si la frica. Staphysagria 7-9 CH furie sau indignare retinuta. Mygale 7-9 CH predominant la ochi si la gura. Ticuri dureroase Cuprum 9-30 CH agravare inaintea menstrei. Magnesia phosphorica 9-30 CH lateralitate dreapta, ameliorare la cald. Strychninum 7-15 CH agravare la zgomot. · Remedii de fond Ignatia 9-30 CH instabilitate nervoasa. Ethilicum,Absinthium 9-30 CH ereditate alcoolica, alcoolism. Spasme musculare oculare Clonice : Agaricus, Belladonna, Physostigma, Cuprum, Cicuta

76

Tonice : Belladonna, Cicuta,Cuprum TORTICOLIS Bryonia 7-9 CH agravare la miscare, ameliorare la presiune forte Lachnanthes 7-9 CH durere si contractura mare, inclinatie laterala a capului. Magnesia phosphorica 7-30 CH spasm dureros, lateralitate dreapta. Taraxacum 5-7 CH contractura mica, durere mare Actea racemosa 7-9 CH durere vertebrala cervicala cu contractura mica SUGHIT Dilutii mijlocii in cazuri episodice, dilutii inalte in cazuri frecvente sau persistente Bryonia afectiuni pleurale, peritoneale, agravare la miscare Agaricus, Nux vomica, Sulphuric acid la alcoolici Cyclamen, Tabacum la vagotonici sau in sarcina Cuprum, Ambra grisea, Moschus, Actea racemosa la hiperreflectivi sau la menstra Argentum nitricum aerofagie, mananca repede COREE Agaricus 7-9 CH miscari la fata si membre,uneori lateralitate incrucisata Causticum 7-9 CH agravare in crepuscul Viscum album agravare in fata strainilor Zincum 7-9 CH miscari ale picioarelor, agravare la vin Cicuta 7-9 CH miscari la fata, membre, agravare la zgomot Actea racemosa 7-9 CH agravare la emotie si la menstra Argentum nitricum 7-9 CH neliniste mare, grabit Crocus 7-9 CH agravare saptamanala Cina,Cuprum,Artemisia,Hyosciamus,Mygale,StychninumTarentula hispana 7-9 CH Stramonium 7-9 CH miscari rotunjite, gratioase( atetoza), agravat de lumina vie EPILEPSIE Rezultate mai bune ca adjuvant la tratamentul clasic – reduce doza de anticonvulsivant. Dilutii inalte, repetate des si pe termen lung. · Absente Artemisia crize la pubertate, agravare la mestra Clorpromazin obnubilat Cicuta agravare la zgomot Kali bromat deprimat cu agitatia mainilor, terori nocturne, agravare la menstra Natrum muriatic slab cu apetit bun, agravare la consolare Nux moschata somnolenta, indolenta, flatulenta Viscum album apatic, vertij · Crize grand mal Cicuta agravare la zgomot Bufo rana debil mintal, agravat la furie, noaptea, menstra, aura verbala neinteligibila Argentum nitricum agravare la emotie, menstra Stramonium agravare la lumina vie, la emotie Cuprum agravare noaptea, luna noua Actea racemosa agravare la menstra Cedron agravare periodica stricta. Coraria strigat, secuse ale capului Artemisia crize in salve spatiate

77

Hydrocianic acid mioza Oenante crocata adesea traumatism cranian in antecedente Plumbum focar cerebral Cina verminoze Epilepsie mioclonica : Cicuta, Cuprum, Hyosciamus, Veratrum viride BOALA PARKINSON Hyosciaminum hidrobromatum 7-9 CH Agaricus 7-9 CH agitatia capului Physostigma 7-9 CH slabiciune musculara, pareza bratului stang, clonii in pleoape Gelsemium 7-9 CH slabiciune extrema, abrutizat, agravare la emotii, vesti proaste Manganum 7-9 CH cadere in fata, crampe in pulpe, slabiciunea membrelor inferioare Globus palidus 5 CH si locus niger 9 CH organoterapice ENUREZIS In prima parte a noptii Sepia 7 CH trist, singuratec, dispeptic Causticum 7 CH temator agravat in crepuscul Kreosotum 7 CH aspect batranicios, bolnavicios, viseaza ca urineaza si o face, carii dinti Benzoic acid 7 CH infectia cailor urinare, eruptii cutanate scuamoase. In a doua parte a noptii Belladonna 7 CH hiperexcitabil, striga in somn Plantago 7-9 CH poliurie, salivatie abundenta Chloralum 7-9-15 CH somn profund, urineaza spre dimineata Indiferent de timp Cina 7-9 CH somn agitat, scrasneste din dinti, prurit nasal si anal, doarme pe burta, verminoze intestinale. Silicea 7-9 CH demineralizat, agravat la luna noua. Phosphoric acid,Kali phosphoric 7-9 CH obositi, urini laptoase Ignatia 7-9 CH spastic, paradoxal Equisetum 5-7 CH oricand nu se gaseste alt remediu mai potrivit SOMNAMBULISM Kali bromat 7-9-15-30 CH agitatia mainilor, crize de pavor nocturn Silicea 9-30 CH friguros demineralizat Kali phosphoric 9-30 CH somn agitat, intrerupt, agravare la zgomot Artemisia 7-9 CH agravare la menstre, la frica Cannabis indica 9-30 CH surescitare cerebrala TERORI NOCTURNE Borax 7-30 CH dupa animatie mare seara, agravat aplecat in fata Cina 7-9-15 CH verminoze intestinale Kali bromat 7-9-15 CH agitatia membrelor superioare Stramonium 7-9-15 CH agravat de lumina vie, intuneric, singuratate Kali phosphoric 7-9-15 CH astenic, somn intrerupt, vise profesionale Zincum 9-30 CH agitatia membrelor inferioare, agravare la vin TRAUMATISME Arnica 5-30 CH durere agravata de atingere cu nevoia continua de miscare Calendula 5-7 CH sensibilitate mai mica la atingere Hypericum 7-9-30 CH traume filete nervoase, degete, coloana vertebrala, craniocerebral

78

Natrum sulphuricum 9-30 CH traumatism craniocerebral, coloana vertebrala INSOMNIE · Origine nervoasa Coffea 5-30 CH prima parte a noptii, optimist, face planuri, perceptii exagerate Arnica 7-9 CH agitatie fizica, nu-si gaseste locul in pat, oboseala musculara Ignatia 5-7-30 CH paradoxala, spastica, dupa doliu, necaz, contrarietati Gelsemium 7-9 CH in prima parte a noptii Avena sativa 5-7 CH inapetent, epuizare fizica si nervoasa Phosphorus 7-9 CH in prima parte a noptii · Origine digestiva Nux vomica 7-9 CH adoarme greu, se trezeste ora 4-5, readoarme greu, obosit la trezire Lycopodium 7 CH somn intretaiat, se trezeste prost dispus, iritabil Bryonia,Chelidonium dificultate de adormire Pulsatilla 7-9 CH variabilitate mare, circulatie venoasa proasta · Insomnii particulare Kali phosphoric 7-9-15-CH somn intrerupt, vise cu preocupari profesionale Arsenicum album 7-9 CH anxios, se teme de moarte, agravare orele 1-3 noaptea Lachesis 7-9-15-30 CH menopauza, bufeuri, cosmare, vise anxioase Zincum 7-9-15 CH restless legs Sulphur 7-9 CH somn superficial, intretaiat, arsuri, prurit SOMNOLENTA Nux moschata deprimata, indolenta, flatulenta. Antimonium tartaricum afectiuni febrile, batrani Gelsemium, Helleborus, Opium, afectiuni febrile Plantago indolent Nux vomica seara devreme VERTIJ · Remedii nervoase Conium maculatum 7-9 CH la intoarcerea capului (stanga), culcat, obiectele se rotesc Cocculus 7-9 CH impresia ca el se deplaseaza, la mers cu un vehicul Causticum 7-9 CH agravare in crepuscul, tendinta de a cadea inainte, pareze, paralizii · Remedii digestive China balonare abdominala difuza, pierdere de lichide organice, anemie Nux vomica la trezire Bryonia agravare la cea mai mica miscare, ameliorare in imobilitate absoluta Lycopodium hepatic sau pulmonar cronic, agravat cand vede obiecte ce se misca Argentum nitricum meteorizat, dorinta de dulciuri, anxios. · Remedii circulatorii Hiper TA : Aconitum senzatie de om beat, anxios noaptea Arnica agravat la efort, posttraumatic Glonoin congestie brutala, pulsanta a capului ca si cand ar exploda Hipo TA : China, Chin.sulph., Puls., Ferrum, Natr.mur., Phos., Sil.,T.K. · Remedii endocrine Pulsatilla dismenoreica sau amenoreica Lachesis menopauza, agravare dimineata sau prin suprimarea unei secretii DISTONIE NEURO-VEGETATIVA dilutii mijlocii sau inalte

79

Simpaticotonice : Act.rac., Ambra gr., Arg.nitr., Asa foet., Asarum, Borax, Cham., Coff., Ign., Kali br., Lach., Nux v., Platina, Staph., Tarent.hisp., Theridion, Valeriana Vagotonice : Cocculus, Helleborus, Nux moschata, Pulsatilla Amfotonice : Act.rac., Ambra gr., Crocus, Gels., Hyosc., Kali br., Lach., Lil.tigr. NEVRALGIA OCCIPITALA Actea racemosa 9-30 CH agravare la flexia capului Spigelia 9-30 CH lateralitate stanga, iradiere in ochi Sanguinaria 9-30 CH „ dreapta „ „ „ NEVRALGIA INTERCOSTALA Ranunculus bulbosus 7-15 CH agravare la umiditate, schimbarea vremei Rhododendron 7-30 CH agravare la perturbare atmosferica Aranea diadema 7-15 CH hidrogenoid friguros, agravat adesea la ore fixe. Bryonia 9-30 CH junghi, agravat la miscare, ameliorat la presiune forte Asclepias 7-9 CH agravat aplecat inainte NEVRALGIA FACIALA Aconitum 7-30 CH senz.de descarcare electrica, congestia capului, agr.la frig uscat Hypericum 7-15-30 CH durere vie ce urmeaza traiectul nervos centripet, posttraumatic Magnesia phosphorica 7-30 CH lat.drp., contractura musculara spastica, agr.la frig Aranea diadema 7-15 CH hidrogenoid, dureri intolerabile agravate de umiditate Arsenicum album7-30 CH deprimat angoasat, agravat 1-3 noaptea, durere arzatoare Verbascum 7-30 CH lat.stg., senz.de strivire in reg.malara si a artic.temporo-mandib. Mezereum 7-30 CH dureri malare agravate de frig umed Spigelia 7-30 CH lat.stanga, agr.la frig umed, miscare, cu lacrimare, eretism cardiac Sanguinaria 7-30 CH lat.dreapta, durere arzatoare Cedron 7-30 CH orar fix Plantago 7-9 CH nevralgie dentara Kalmia 7-9-30 CH dureri fulgurante centrifuge NEVRALGIA SCIATICA dilutii mijlocii sau inalte Rhus tox. agr.la frig, durere la prima miscare ameliorata de miscarea continua Dulcamara agr.la frig umed Colocynthis,Valeriana durere ameliorata in flexie Dioscorea durere ameliorata in extensie, alungind picioarele Cuprum durere crampoida Bryonia agravat la miscare, ameliorat in imobilitate, culcat pe partea dureroasa Causticum agravat la timp uscat, senzatie de derobare, pareze Gnaphalium ameliorat asezat, parestezii Ammonium muriaticum agravat asezat Aconitum agravare la frig uscat, parestezii Chamomilla intolerant la durere, agitat, agravare la cald, noaptea Kalmia durere centrifuga Ledum durere centripeta, agravare la umiditate Iris versicolor durere maxima in regiunea ischio-trohanteriana Kali bichromic durere limitata intr-un punct Phytolacca dureri fulgurante pe fata externa a piciorului agravate noaptea Arsenicum album durere arzatoare crampoida amel.la cald, agr. orele 1-3 noaptea

80

Arnica posttraumatic Magnesia phosphorica lat.drp., durere crampoida, agr.la frig, amel. la cald Ruta graveolens agravat culcat, senzatie de sfasiere lombosacrata Hypericum durere liniara pe traseul nervului Medorrhinum durere cronica, osteofite si artroze multiple Scolopendra paroxisme dureroase violente pe fata posterioara a coapsei NEVRITE dilutii inalte repetate des – 2-3 zile A frigore : Aconitum Toxice : alcoolice : Agaricus, Spiritus quercus glandium arsenicale : Arsenicum album saturnine : Plumbum Traumatice : Allium cepa - bont amputat, Hypericum – filete nervoase, degete PARALIZII A frigore : frig uscat : Aconitum, Cadmiu sulphuric, Causticum frig umed : Dulcamara, Rhus toxicodendron Infectioase : Conium – membre inferioare, Gelsemium, Plumbum – atrofii Motorii : atrofice : Arsenicum album, Manganum, Plumbum, Plumbum iodat flasce : Conium, Causticum, Gelsemium, Plumbum, Oxalic acid spastice : Arsenicum – flexori, Lathyrus – extensori, Oxytropis Paraplegie : Argentum nitric, Lathyrus, Guaco, Oxalic acid, Picric acid Hemiplegie : Causticum, Gelsemium, Plumbum, Plumbum iodat HEMORAGIE CEREBRALA Coma : Arnica 5-7-9 CH fata congestionata rosu inchis, calda si cu nasul rece Opium 5-9 CH fata rosie inchis, mioza, respiratie stertoroasa, transpiratii calde Veratrum viride fata rosie, calda, ochi injectati, midriaza Stare : fata congestionata, calda : midriaza : Belladonna, Glonoin, Veratrum viride mioza : Opium 9-30 CH pupile normale : Strontiu carbonic 9 CH fata palida : Hydrocianic acid 9 CH RAMOLISMENT CEREBRAL Secale 5-7 CH friguros agravat la cald Veratrum viride 5-7 CH spasm arterial la congestiv Bothrops lanceolatus 7-9 CH tromboza Laurocerasus 5-7 CH fata rece, cianozata, tulburari cardio-vasc., respiratie stertoroasa Baryta carbonica, Baryta muriatica, Baryta iodata 7-9 CH scleroza Opium 7-9 CH facies rosu inchis, mioza. MIASTENIE Botulinum ptoza palpebrala, diplopie, strabism, disfagie, disartrie Gelsemium abrutizat, ptoza palpebrala, tremuraturi Physostigma pareze si atrofii musculare (stanga), pareze oculare Bunganus „ „ „ „ Guaco mialgie la miscare SCLEROZA MULTIPLA Hyosciaminum hidrobromatum 7-9-15 CH predomina tremuratura Lathyrus 7-30 CH pareze spastice, tremor intentional, ataxie Physostigma 7-30 CH pareze cu tulburari cerebeloase si oculare

81

Aurum, Causticum, Conium, Gels., Phosphorus, Picric acid, Plumbum, Sulphur, Thuya. ZONA ZOSTER INTERCOSTALA Staphylococinum 15-30 CH o doza plus : Anagallis 5-7 CH vezicule pruriginoase in buchete Arsenicum 7-15 CH vezicule confluente cu senz.de arsura, agr. noaptea, amel.la cald Mezereum 5-7 CH vezicule crustoase, pruriginoase si arzatoare, agr.la cald si spalat Ranunculus bulbosus 5-7 CH vezicule albastre, violacee, arsura, prurit, agr.la frig Rhus tox. 5-7 CH vezicule rosu inchis, arsura, prurit, agr.la frig, amel.la comprese calde ZONA ZOSTER OFTALMICA Croton 5-7 CH extrema sensibilitate la atingere locala Mezereum 5-7 CH lacrimare arzatoare Prunus spinosum 5-7 CH senzatie de proiectie inainte a ochilor SECHELE DUREROASE Hypericum 9-30 CH dureri liniare pe traiectul nervului Kalmia 9-30 CH dureri fulgurante centrifuge Mezereum 9-30 CH agravare la frig umed, spalat Phosphorus 9-30 CH dureri arzatoare cu rasunet afectiv ENCEFALITA Letargica : fata rosie : Belladonna, Physostigma, Veratrum viride 5-7 CH fata palida : Menyanthes, Zincum 7 CH Postvaccinala : Vaccininum 9 CH MENINGITE – mai mult in cele limfocitare decat in cele purulente sau TBC Apis 5-7 CH cefalee ameliorata la frig, fata palida, absenta setei, strigat Bryonia 5-7 CH cefalee agravata la miscare, fata rosie, sete vie Iodoform 5-7 CH cefalee agr.la cald, midriaza, inegalitate pupilara, redoarea cefei Gelsemium 7-9 CH abrutizat, tremuraturi, fara sete Laburnum 5-7 CH redoarea cefei, midriaza, inegalitate pupilara Helleborus 7-9 CH, Zincum 7-9 CH Belladonna, Cicuta, Stramonium convulsii MIGRENA dilutii mijlocii sau inalte Cyclamen tulburari de vedere inainte, agravare la grasimi, cafea Menyanthes senzatie de frig in membrele inferioare Niccolum sulphuricum debut matinal, maximum de durere pe la ora 11-12 Iris versicolor periodicitate saptamanala de zi de repaus, varsaturi, hiperaciditate gastrica Kali bichromic durere supraorbitara dreapta cu varsaturi galbene, filante Lac caninum durere alternanta in cele doua hemicranii Sanguinaria lateralitate dreapta,urmeaza curba solara, varsaturi Spigelia lateralitate stanga Actea racemosa agravare la menstra Ignatia paradoxala TABAGISM Plantago 5-7 CH, Caladium 5-7 CH, Remediu de fond, Iso din tutun preferat MEMORIE Surmenaj intelectual dilutii inalte : Anacardium, Argentum nitric, Ambra grisea, Calc.phos., Kali br., Kali phos., Phos.acid, Zincum (efort prelungit, veghe seara) Scleroza : Baryta carb., Agaricus, Causticum, Conium, Plumbum, Lyc., Natr. c.

82

BIBLIOGRAFIE Clarke J.H. A dictionary of practical Materia medica B.Jain publishers New Delhi Encyclopedie Medico-Chirurgicale editions techniques Paris Synthesis ed.7 Voisin H. Matiere Medicale homeopathique clinique Imprimerie moderne Annecy Voisin H. Therapeutique et repertoire homeopathique du praticien Maloine 1979

PSIHIATRIE HOMEOPATICA Dr Doina Pavlovschi ANXIETATEA Anxietatea este un fenomen fiziologic caracterizat printr-un sentiment de nesiguranta nedefinita, o „ tulburare traita in asteptarea unui pericol iminent” – Henri Ey. La exacerbare tulburarea devine patologica, subiectul nu o mai poate stapani, lumea lui interioara si exterioara ii apare periculoasa. Psihic anxietatea se manifesta prin : sentiment de nesiguranta in prezent si viitor, asupra sanatatii sale, a eventualei morti sentiment de nesiguranta si indoiala asupra tratamentului propus si a ce i se intampla nehotarare anxioasa, explorare hipervigilenta a mediului inconjurator. Aceasta stare poate fi cronica sau se poate manifesta acut in crize de panica. Fizic anxietatea se poate infatisa sub forma de simptome somatice (angoasa) sistematizate de Kielholz ca echivalente ale anxietatii: - cardiace – palpitatii, tahicardie paroxistica, aritmii, tendinta la sincopa, pseudoangina pectorala; - gastro-intestinale – spasme faringiene, gastrice sau intestinale, bara epigastrica, uscaciunea gurii, colon iritabil, crize de sughit, diaree, foame sau sete paroxistice; - respiratorii – dispnee astmatiforma, hiperpnee, tuse in accese; - genito-urinare – disurie, polakiurie, crize poliurice, tulburari de dinamica sexuala;

83

-

neurologice senzoriale sau motorii – cefalee, lombalgii, algii posturale, prurit, tremuraturi, zgomote auriculare, crize vertiginoase cu instabilitate la mers, tulburari ale ritmului somn-veghe, insomnii de adormire, hipersomnie, senzatie de epuizare, dispozitie labila. Anxietatea poate fi gasita in toata patologia psihiatrica ca anxietate pura sau sub forma de fobii sau obsesii, mascata in hipocondrie, evidenta in toate psihozele acute sau cronice. Homeopatic sunt foarte multe remediile cu anxietate, in repertoriul Kent sunt 37 remedii cu gradul 3 si 89 remedii cu gradul 2. Sa le urmarim pe cele mai importante : Aconitum napelus: anxios acut, frica de moarte, de intuneric, de multime, de a fi inchis. Asteapta o nenorocire nedefinita. Bolnav e sigur ca va muri si prezice ora, totusi cere ajutor si in fond stie ca va fi salvat. (Arsenicum album e un disperat pierdut). Tip: tanar congestiv, agravat in camera calda, ameliorat la racoare si la transpiratie. Arsenicum album: anxios agitat, schimba locul. Agravat orele 1-3 noaptea, de obscuritate si singuratate, de consolare, frica de moarte, se crede incurabil. Remediu pentru terori nocturne. Argentum nitricum: la o emotie, la un examen se agita, este grabit, are impresia ca nu va avea niciodata timp. Teama de singuratate sau din contra de lume, de a fi inchis, de locuri inguste. La inaltime are impulsul de a sari in gol. Tip slab, obosit, cu gastralgii, diaree agravate de dulciuri, raguseala matinala si tremuraturi. Anxietate de anticipatie, trac, fuge. Gelsemium: anxios imobil, paralizat de trac, i se taie picioarele si tremura. Afonie, diaree, disparitia memoriei ce revine imediat dupa momentul necesar (examen, etc) Lilium tigrinum: agitat tremurator in activitate dezordonata continua, agitatie care ascunde o excitatie sexuala intretinuta de idei obsedante obscene. Este sigura ca este pierduta (spiritual), cu toata fervoarea religioasa pe care o practica. Hipertiroidiana trista si lacrimogena, agr.la cald. Prolaps uterin, dureri ovariene stangi iradiate in sanul stang. Sepia: depresiva anxioasa, mai ales seara. Refuza consolarea. Insomniaca si iritabila. Se imbraca in culori inchise, maro sau negru, are tenul inchis, mat, greutate pelvina, ”totul cade” Este bine de inceput tratamentul cu dilutii joase pentru a evita o agravare a anxietatii ce poate duce la suicid. Este bine sa nu fie prelungit tratamentul pentru ca este un remediu care face repede patogenezie. Cyclamen: tristete anxioasa scrupuloasa, care rumineaza obsedant, abatuta care cauta singuratatea. Femeie dismenoreica, ameliorata in miscare, activitate. Keynote: vede stelute, cercuri luminoase. Ignatia: anxietate somatizata, echivalentele descrise mai sus. Psorinum: anxios abatut, zdrobit, ”stie” ca este pierdut, blestemat, incurabil. Friguros incotosmanat. Miroase urat, nu-i place sa se spele, transpiratie fetida, eruptii trenante. Keynote: in ajunul unei agravari se simte mai bine ca totdeauna. Foame noaptea. Phosphorus: anxios agravat in crepuscul (Causticum), arde in interior asa cum Sulphur arde in exterior. Se teme de furtuna, fantome, de un atac cerebral sau are o anxietate flotanta. Calcarea carbonica: frica de tot si de toate, de viitor, de a pierde mintea, asteapta o catastrofa, se teme ca nu are de mancare, face cumparaturi, depozite.

84

Farrington : „Mai mult de trei frici = Calcarea carbonica”. Sulphur: regele psorei, este mai mult un ciclotim extravertit. Thuya: regele sicozei, introvertit cu idei obsedante, anxietate agravata de vant, plange la muzica. Hidrogenoid agravat de vreme umeda si rece, facies uleios, varicozitati pe nas, multiple tumori cutanate, genitale, eliminari rinofaringee, intestinale, genitale. Mercurius: regele luetismului, mai mult instabil decat anxios, agravat noaptea. Carcinosinum: anxietate de anticipare, frica panicoasa ca va esua, frica terorizanta pentru familia sa, frica de neprevazut, nu poate fi convins de contrariul, frici multiple – de a adormi, de intuneric, de lume, dar si de singuratate, de animale (caini, paianjeni), claustrofob, susceptibil, hipersensibil, hiperminutios, maniac de ordine, meticulos, incapatanat, dornic de calatorii. COPII ANXIOSI Borax: teama de ascensor care coboara, de furtuna. Bromium: agravat de intuneric, ameliorat la mare. Stramonium: anxios in singuratate, intuneric, terorizat de animale oribile pe care le-a visat, doarme cu lumina, in prezenta mamei. Remediu de delir, de acces maniacal agravat de vederea apei sau a unui obiect stralucitor. Keynote: nu are durere. Hyosciamus: anxios iritabil, gelos, exhibitionist. Silicea: anxios agravat de luna noua, friguros, senzatie de par pe limba. Causticum: anxios seara in crepuscul, constipat. Kali bromat: anxios agitat, nelinistea mainilor, terori nocturne. FOBIA Fobia este o fixare a anxietatii pe persoane, lucruri, situatii sau acte care devin obiectul unei terori paralizante – Henri Ey. In fobie este un obiect exterior care declanseaza reactia emotiva de regula anxioasa, evitarea obiectului reduce anxietatea, iar prezenta altei persoane este linistitoare. Calcarea carbonica: panfobic. Argentum nitricum: panicat agitat cu tendinta la fuga. Gelsemium: panicat tremurator, incremenit pe loc. Lycopodium: frica de schimbarea obiceiurilor, de societate, ruminatii anxioase, teama de a nu face fata (nemotivata), tiranic cu apropiatii. Pulsatilla: frica de moarte, de intuneric, de sexul opus, de o nenorocire iminenta, Silicea: epuizat anxios, fobia acelor, le cauta peste tot, le ordoneaza. Agorafobie : Arg.nitr., Bry., Ars.alb., Calc.carb., Kali carb., Puls. Fobia de necunoscut : agorafobicii + Bar.carb., Gels., Op., Pb. Fobia hotilor : Anac., Ars.,alb., Kali phos., Natr.Mur. Fobia unei boli grave : Am.carb., Cactus, Dros., Lac can., Pod., Borax, Valer., Lach., Lil.tigr.,Th. Fobia microbilor : Luesinum. Fobia otravirii : Ars.alb., Hyosc., Lach., Plumbum, Rhus tox., Al.sat. Fobia de a rosi : (ereutofobia) : Sanguinaria, Pulsatilla, Adrenalinum Fobia atingerii : Arnica, Antim.cr., Bell., Chamomilla. Fobia serpilor : Lachesis, Lac caninum. Fobia mortii : Aconitum, Arsenicum album, Lilium tigrinum, Pulsatilla. Claustrofobia : agorafobicii + Lachesis, Natrum muriaticum care se inchide in camera de teama de a nu fi inchis, spitalizat, se teme de lume.

85

Fobia de a cadea coborand o scara : Borax. Fobia obiectelor ascutite : Spigelia. Fobia obiectelor taioase : Alumina – se teme si de vederea sangelui. Tuberculinum: frica paroxistica de o nenorocire, labilitate mare emotionala. Medorrhinum: frica de intuneric, de a avea pe cineva in spate, de nenoroc. Luesinum: frica de microbi, de contagiune, de nebunie, de ruina. OBSESIA Obsesiile apar la o personalitate psihastenica : scrupule, crize de constiinta morala, timiditate, inhibarea contactelor sociale, introspectie, apragmatism sexual, ticuri, balbism, ordine, rigoare, meticulozitate, avaritie, teama de a se separa de obiecte, de cei cunoscuti, constituirea de colectii. Fenomenele obsesionale au caracter compulsiv, subiectul lupta cu ele construindu-si rituri care devin ele insele obsedante. Thuya: idei fixe, obsesii, fobii, mentalitate depresiva cronica la un hidrogenoid. Nu sunt obligatorii senzatia de oase fragile ca de sticla, de ceva viu in abdomen sau a altuia in pat. Luesinum: agravare nocturna, frica de nebunie, de a fi fara leac, de murdarie, de boala, de contagiune, de microbi, spalare compulsiva a mainilor. Argentum nitricum: ritualuri, verificari, ruminatii, calcule fara sfarsit, grabit. Medorrhinum: precipitat, uituc, balbait, mereu in intarziere, depresiv. Natrium muriaticum: ruminatii pesimiste, verificari, obsedat de hoti. Silicea: incapatanat, rigid, iritabil, fobia sau colectionarea acelor. Alumina: impuls agresiv la vederea obiectelor taioase, teama de defenestrare, ritualuri, precipitat, nehotarat, constipat, tot uscat cu exceptia leucoreei. Lilium tigrinum: idei obscene,morala si fervoare religioasa, ritualuri. Ambra grisea: tuseste in public, plange la concert. Anacardium orientale: nehotarat, coleric si crud cu cei apropiati, ameliorat mancand. Cocculus: idei fixe (de care se poate debarasa) Selenium: mereu nehotarat, obsesii sexuale, tulburari de dinamica sexuala. Calcarea carbonica: frici, verificari, meticulozitate. Lycopodium: solitar scrupulos, disimulari. Pulsatilla: obsesii multiple, foame de afectivitate, ritualuri. Arsenicum album: agresivitate retinuta, minutiozitate, rigiditate in comportament, dur cu subalternii, sever cu anturajul. Sepia: anorexie mintala, frigiditate care acopera o revendicare virila. AGITATIA Chamomilla: iritabil, coleric, nu suporta atingerea, ameliorat in balansare sau vorbind fara incetare. Util si in agitatia din demente senile. Belladonna: agitatie in hiperpirexii infectioase. Violent, furios, striga, halucinatii anxioase. Heteroagresiv, musca, rupe. Sindrom confuzo-oniric adesea febril. Hyosciamus: excitat furios, grosolan, exhibitionist. Stramonium: similimum de delirium tremens. Delir acut si violent cu agitatie dezordonata, logoreic, canta zgomotos, frica de intuneric, singuratate, halucinatii infricosatoare, animale. Insensibil la durere. Util si in agitatia maniacala. Veratrum album: similimum in sevraj la heroina. Agitat violent in cuvinte, transpiratii reci, varsaturi, diaree. Baptisia: agitatie linistita in infectii grave de tip tific.

86

Tuberculinum: schimba locuinta, locul de munca, mari calatori, fugari. COPII AGITATI Agaricus: ia obiectele, le strica, ticuri, mai ales la fata. Cicuta: spastic, tresare la atingere. Cimex: coleric, albastru de furie Cuprum: spasm de plans, strange pumnii la furie Scutelaria: agitat foarte coleric Stramonium: coleric ziua, terorizat noaptea, fara durere. Antimonium: nu se vrea nici privit, nici atins. Chamomilla: agitat mai ales la dentitie Hyosciamus: gelos insuportabil, gesticuleaza, clovnerii Tarentula: violent,in miscare continua, ameliorat la muzica. DEPRESIA Este o tulburare afectiva care intuneca viata pacientului. Trist, cu trasaturile trase in jos, fijate, gesturi lente, la fel vorbirea si reactia la stimuli. Uneori anxietatea si agitatia sunt pe primul plan. Constipatie, insomnie matinala, agravare dimineata si ameliorare seara. Durere morala, dorinta de moarte, idei suicidare. Fatigabilitate si prostratie. Ideatie saraca, atentie imposibila, interesul pentru lumea din afara disparut, vointa nula, abulic. Aurum: durere morala, anxietate coleroasa, autoacuzare, dificultate de concentrare, insingurare, plans facil, obsesia sinuciderii, de care se teme. Pletoric, HTA, cefalalgic si de multe ori alcoolic. Remediu tipic pentru PMD. Dilutia inalta poate grabi suicidul, la inceput se recomanda dilutie mai joasa. Sepia: „totul cade”. Plange, se simte incurabila, se dezintereseaza de tot si de toti, se izoleaza, se culpabilizeaza, isi pregateste in tacere sinuciderea si o realizeaza. Pulsatilla: separarea de persoana carje duce la depresie, suicid (inec) Naja tripudians: deprimat cu impulsuri brutale la suicid. Util in psihoze delirante. Cadmiu sulphuric: depresiv cu radioterapie, disperat. Remediu de cancer. Causticum: agravat in crepuscul, asteapta un pericol iminent, o pedeapsa, doreste singuratatea, dar compatimeste cu suferinta altora, chiar straini. Kali bromat: deprimat anxios, nelinistea mainilor. agravat la luna plina, ameliorat la mare. Cyclamen: depresiv cu scrupule de constiinta, abatut, crize de plans, nu se poate concentra, scupulos isi impune obligatii nemasurate, isi reproseaza actiuni asa zis condamnabile. Vertij, migrena cu fenomene vizuale. Lilium tigrinum: depresiv cu scrupule de constiinta, idei obsedante compensate prin activitate, agravat de consolare, inima stransa ca in menghina cu durere iradiata in bratul drept. Fervoare religioasa, disperat pentru salvarea sufletului. Melilotus: timid deprimat. Psorinum: melancolic epuizat, se crede pedepsit si blestemat. Natrium muriaticum: demineralizat si trist, taciturn, repliat in sine, agravat de consolare. Plange fara motiv. Daca apare dificultate de concentrare devine distrat, nu se mai ocupa de studii si are preocupari imaginare, exista pericolul pasajului la schizofrenie. Tuberculinum: abatut, astenic, descurajat si anxios, nu vorbeste, refuza alimentele, doreste sa moara. Si aici este pericolul disocierii schizofrenice.

87

Arsenicum album: depresie ciclica sau depresia batranului convins ca e pierdut si ca nimic nu-l mai poate salva. Agravat noaptea orele 1-3, agitat cu frica de moarte. Thuya: rumineaza depresiv idei de persecutie. Posibile raptusuri de violenta fizica sau suicid. Plumbum: deprimat taciturn, se teme de lume, suspicios, neincrezator, anxios, se teme ca va fi otravit sau asasinat. Nu se poate concentra, deficit mnezic, constipat, pareze sau paralizii. MANIA Accesul maniacal e caracterizat prin exaltare euforica a dispozitiei, o hiperactivitate mai mult sau mai putin anarhica, fuga de idei, fabulatie megalomaniaca. Este o urgenta psihiatrica, bolnavul nefiind constient de aspectul patologic al comportamentului sau. Accesul poate dura cca 6 luni sau mai putin cu tratament adecvat, apoi urmeaza o perioada cu dispozitie normala sau se trece direct in depresie in tulburarea de dispozitie bipolara. Cannabis indica: impulsul de a rade si a se agita violent si irezistibil. E invadat de senzatia de putere si usurinta intelectuala, de acuitate de perceptie. Pare euforic, canta, danseaza, spune prostii, ii abordeaza pe toti calduros, are un discurs continuu, exaltat, fuga de idei. Sulphur: agitat, isi vrea dorintele implinite imediat, gesturi violente si pasionate. Excitat dimineata, vesel si euforic, apetit si mai ales sete mare, dorinta de alcool. Actea racemosa: iritabilitate mai ales la femei dismenoreice sau gravide, trece dela o treaba la alta, logoreica, trece de la un subiect la altul, exaltata. Lycopodium: surescitat, animat de ganduri euforice si fanteziste, poate fi furios, autoritar si megaloman, tulburari de apetit alimentar si de dinamica sexuala. Phosphorus: exaltat, excitat,nu poate sta locului, euforic, spirit viu, aflux de idei. Apetit de lup ziua si noaptea, dorinta de aciditati si condimente, sete mare. Lachesis: surescitat, doarme putin, logoreic, glume, ironii, batjocuri, mai ales seara. Irascibil, se infurie repede, violent, gelos. Excitatie sexuala. Dorinta de alcool. Gelozie. Platina: surescitata, cauta compania, nu sta locului, prurit genital. Fluoric acid: euforic, incantat de tot, imaginativ, idei dezordonate, instabil, pulsiuni erotice, toxicomanie. Stramonium, Hyosciamus, Belladonna, Tarentula hispana, Nux vomica, Veratrum album, Cantharis, Cocaina, Iodum, Coffea, Apis PARANOIA Este o personalitate patologica. Persoana are constant o modalitate anume in care percepe, reactioneaza si concepe mediul inconjurator si propria sa persoana. Caracteristic: orgoliul, supraestimare, neincredere si suspiciune cu dramatizarea faptelor banale, judecati gresite, rigide si intransigente. De aici inadaptabilitatea sociala familiala, relationala si profesionala, totul devine sursa de conflict. Lycopodium: inteligent, are nevoie sa domine, critic cu ceilalti, megaloman, are oroare de raporturi sociale, prieteni foarte putini. Ii place ordinea si respectarea formei, isi afirma simtul dreptatii, este mai mult rigoare de fapt. Neincrezator, agresiv de fatada, furie la esec, rumineaza indelung necazul, delir de persecutie.

88

Arsenicum album: anxios care se teme de tot. Scrupulozitatea si rigoarea sa in comportament ascund un egoism tenace. Meticulozitatea si nevoia de ordine mascheaza anxietatea. Indragostit de justitie, judecator implacabil, detinator al adevarului, nu are indoieli sau probleme de constiinta. In esec agresivitatea se poate intoarce impotriva sa, depresie si suicid. Paranoia stenica: Aurum, Calc.carb., Kali phos., Lachesis, Platina, Plumbum, Sep., S. Paranoia senzitiva Kretschmer: Calcarea carb., Pulsatilla, Silicea. PERSONALITATI DISARMONICE Subiecti a caror personalitate nu le permite o adaptare normala la viata in societate, comportamentul lor e dominat de instabilitate si impulsivitate. Dizarmonicii se caracterizeaza prin tendinta de a trece la act imediat, fara a gandi consecintele – descarcare de pulsiune. Traieste prezentul, nu se proiecteaza in viitor. Agitatie, fugi, furturi, violuri, tentative suicidare, fara regret si fara invatatura de minte, fara sentimentul de vina. Pericol vital: maniera de condus masina, alcoolismul, toxicomania, perversiunile sexuale. Sunt posibile manifestari psihiatrice repetitive: bufee delirante polimorfe cu agitatie si violenta, acte clastice, hetero sau autoagresivitate, episoade depresive cu hipocondrie, suicid. Acte ilegale si imorale. Bioteren predilect : tuberculino-luetici (fluoro-tuberculinici) Mercurius: instabil in purtari, afecte, idei. Agitat fizic – schimba pozitia, casa. Neliniste profunda disimulata in comportament dezinvolt si aberant. Vorbeste repede, orice. Iritabil si schimbator, furii rapide, violente. Impulsuri asasine sau suicidare. Hepar sulphur: iritabil mai ales dimineata, furie pentru nimic, impulsuri asasine. Rautate, ii place sa faca rau, crud cu oamenii si animalele. Incendiator. Nu suporta nimic. Familia lui ii este indiferenta. Instabil, schimba locul, meseria, prietenii. Fluoric acid: mai putin periculos decat precedentii. Usuratic si nepasator, incapabil de a se fixa, se misca, merge repede. Imprevizibil, rupe relatiile, logodna, contractele, indiferent la consecinte. Conteaza doar bunul lui plac. Nu suporta nicio constrangere, sexual parteneri multipli homo sau/si hetero. Toxicoman. Agravare la vin rosu. Argentum nitricum: mai mult agitat decat asocial, dominat de anxietate, grabit, se teme de nebunie, impuls de a se arunca in gol. Calcarea fluorica: lenes, indolent, irational. Greutate de a se fixa. Egoist, preocupat de bani, se teme de ruina financiara. Luesinum: agitat instabil, iritabil, obsesii, fobii. Agravare noaptea de care se teme. Nitri acid: iritabil cu furii teribile, nu suporta nimic. Hipersensibil la zgomot, atingere, durere. Ranchiunos, rumineaza. Luesinic sicotic. Agravat noaptea, ameliorat conducand masina, adesea fura masina pentru plimbat. Chamomilla: certaret care se stapaneste greu. Iritabil, prost dispus. Nu suporta sa fie privit sau atins. Nu suporta contrazicerea – furie nebuna, convulsii. Nu este niciodata multumit cu ce are, nu-l mai intereseaza ce are. Instabil, nu sta locului, atinge totul, nepasator. Este egoist, indiscret. Drogoman – barbiturice, sedative, etc. Anacardium orientale: furios, bulimic, alcoolic. Nu suporta contradictia, explozie din nimic. Suspicios, crud si rautacios mai ales cu cei apropiati. Nehotarat, influentabil, cauta in toxice si alcool solutia de viata. Natrium muriaticum: instabil care cere sa fie lasat in pace imediat ce lucrurile nu merg asa cum vrea el, devine iritabil, accese de furie violenta, se potoleste si dispare.

89

Tuberculinum: instabil motor, comportamental. Calator. Toxicoman. Fara violenta. HISTERIA Nevroza caracterizata prin hiperexpresivitate somatica a ideilor, imaginilor si afectelor inconstiente – Henri Ey. Personalitate demonstrativa, conversie – corpul = limbaj simbolic. Beneficiu primar = conflictul este tinut in afara constiintei si beneficiu secundar = ajutor din exterior. Personalitate histrionica: comportament dramatizat, hiperactiv, hiperexprimat si perturbari caracteristice ale relatiilor interpersonale. Ignatia: paradoxala, spasme, crampe. Trista care suspina, ofteaza, casca. Furie la contrazicere, crize de nervi, cefalee in cui temporal ameliorata cu capul in jos, etc, etc. Nux vomica: remediu masculin cu homosexualitate latenta, narcisist. Vrea tot, imediat. Somatic: spasme musculare, viscerale. Sexual repede excitat, dar actul il oboseste si-i da lombalgii. Platina: mai mult paranoia. Femeie inalta, bruneta, slaba, agitata, dispretuitoare, autoapreciere, vede obiectele mai mici decat sunt (nux moschata invers), fardata vizibil, bijuterii, decolteuri teatrale. Narcisism extrem. Bulimica in accese. Hipersensibila genital – „allumeuse” sau homosexualitate. Spasme, crampe, convulsii agravate de menstra. Tulburari somatice alternate cu tulburari psihice. Palladium: depresie cronica, sentiment de abandon, dependenta de mediul exterior, da spectacol, se vrea admirata. Revenita acasa recade. Actea racemosa: dispozitie labila, logoree neobosita, depresiva cu capul in ceata, are senzatia ca va inebuni, ca se va intampla o nenorocire iminenta. Simptomele psihice alterneaza cu cele somatice. Senzatia ca creerul este mai mare decat craniul. Agravare la menstra. Frica de sarcina si de nastere. Depresie postpartum. Lachesis: logoree agravata dupa somn. Gelozie agravata la menopauza. Propensiune pentru alcool. Ameliorare la menstra. Sepia: vertij, cefalee, tulburari de acomodare, greturi matinale ameliorate dupa micul dejun, flatulenta, dismenoree, frigida care evita actul sexual. Lilium tigrinum: agitatie dezordonata, idei erotice obsedante, fervoare religioasa. Ambra grisea: timida, se teme de societate, la concert tuseste, la muzica plange, spasme respiratorii, senzatia ca se opreste inima, se teme de lesin, agitata cu tremuraturi, eructatii care o consterneaza, nu poate urina privita, nu poate defeca daca o aude cineva, prurit genital agreabil sau prurit generalizat – corpul metaforic erotizat. Asa foetida: pletoric cu dispozitie variabila, hipersensibilitate, nu suporta vederea sangelui sau rani. Cefalee de circumstanta, spasme esofagiene cu antiperistaltism care o obliga sa inghita la nesfarsit, abdomen meteorizat cu mare flatulenta, senzatie de constrictie toracica mai ales dupa ce mananca sau dupa act sexual. Castoreum: polaritate abdominala si genitala – excitatie, spasme, crize de nervi, paloare, transpiratii reci, senzatia ca moare declansata de emotii sau menstra. Caulophyllum: tulburari menstruale la fete pubere, emotive, friguroase, incapabile de efort, cu crize de nervi, spasme musculare. Este un remediu util la nastere(dilatatia colului) Crocus sativus: labilitate afectiva, senzatia de „ceva viu in abdomen” (thuya), cefalee alternanta la menstre cu excitatie sexuala inainte, senzatia ca i se sufla aer in ochi si-i tulbura vederea.

90

Cuprum: spasme agravate paradoxal laringe, glota, stomac, crampe, convulsii, nistagmus, blefarospasm – la emotie, contrazicere, oboseala. Lac caninum: nostalgic, descurajat, plans facil, simptome schimbatoare de o parte pe alta, frica de moarte, de boala, de singuratate, senzatia ca e inconjurat de serpi,de plutire. Moschus: dispozitie variabila, furii bruste, ras nebun, autosugestie, lesinuri, menstre hiperdureroase, hipersensibilitate vulvara, nimfomanie, act sexual nesatisfacator, varsa dupa, lesina. Agravata de cafea (ignatia). Murex: trista si anxioasa, senzatie de lesin, ca nu o tin picioarele. Congestie pelvina cu hipersensibilitate genitala si anala, excitatie sexuala, polakiurie, leucoree. Origanum: tinere imature, fete batrane. Idei sexuale obsedante, reverii erotice, impulsuri lascive, prurit mamelonar, masturbatie. Valeriana: vesela dar si exploziva, senzatie de constrictie faringiana, eructatii, greata, spasme intestinale, meteorism abdominal, prurit, crampe, insomnie, senzatie de plutire. Agravare noaptea in pat. Bibliografie Algazy Jacques Homeopathie en psychiatrie Maloine Paris 1989 Barbancey Jacqueline Pratique homeopathique en psycho-pathologie Ediprim Lyon 1981 Synthesis 7 Voisin H. Therapeutique et repertoire homeopathique du praticien Maloine Paris 1979 P S I H I CUL Dr Doina Pavlovschi SENZATIA este reflectarea lumii materiale, este actul psihic elementar prin care se ia cunostinta de proprietatile materiei prin analizorii extero-intra-proprioceptivi. PERCEPTIA este procesul senzorial care reda realitatea materiala in imagini ILUZIA este reflectarea deformata a obiectelor si fenomenelor, este senzoriala. 1.- iluzii exteroceptive : - vizuale: metamorfopsii – macro—micro-dis pareidolie = perceptii deformate anxiogene false recunoasteri, false nerecunoasteri ( in manie, confuzie, Korsacov) iluzia sosiilor = persoana pare asemenea cu sine insasi ( sx ) „deja vu”, „deja connu”, „deja vecu” = tulburare de recunoastere a memoriei in patologia lob. temporal si in sindroamele de derealizare si depersonalizare - auditive - gustative - olfactive 2.- iluzii interoceptive ( viscerale) 3.- iluzii proprioceptive – de modificare a schemei corporale ( sx., intoxicatii, tulburari obsesivo-fobice, dismorfofobii, halucinoza pedunculara, stari confuzive, substante psihedelice, epilepsie temporala, isterie) HALUCINATIA este o perceptie fara obiect de perceput. 1.- halucinatii fiziologice: halucinatii hipnagogice, hipnapompice, hipnotice 2.- halucinatii functionale: ( ex: concomitent cu un zgomot real aude si o voce ostila) 3.- halucinoide: pre sau post halucinatii, exista atitudine critica a persoanei 4.- imagini eidetice: revede ce a vazut in trecut, sunt imagini reproiectate

91

5.- halucinoze: halucinatii al caror caracter patologic este recunoscut ( in leziuni de trunchi cerebral, stari toxice, infectioase, ASC ) 6.- halucinatii psiho-senzoriale sau adevarate = perceptii fara obiect, dar cu o mare senzorialitate a experientei si convingerea in realitatea lor ( in psihoze de involutie, parazitoze halucinatorii, intoxicatii cu alcool, droguri.) Pot fi: o exteroceptive: auditive, vizuale, olfactive, gustative,tactile, autoscopice o interoceptive: cenestopatii o proprioceptive: motorii sau kinestezice 7.- halucinatii psihice sau pseudohalucinatii: automatism, incoercibilitate, exogenitate Henry Ey: „H.p. sunt fenomene patologice situate intre tulburarea de perceptie si cea calitativa a gandirii, sunt ganduri sau imagini mai mult decat senzatii”. H.p. sunt autoreprezentari aperceptive localizate intrapsihic. Automatism mental. Caracteristici: lipsa caracterului de senzorialitate, absenta proiectiei in exterior, localizare intra psihic, exogenitate ( impuse din afara). Apar in psihoze majore ( sx., parafrenie) (Voci interioare, auzite cu urechile mintii, ecou, sonorizarea gandirii, transmiterea gandului electrizarea intregului corp, iradiere, curenti magnetici, orgasm, viol, stapanire interioara.) 8.- halucinatii negative: absenta perceperii unui obiect aflat in realitate. ATENTIA orienteaza si concentreaza activitatea. A – hipo – hiper prosexie. MEMORIA este orientarea retrospectiva, unitate a 2 posibilitati de cunoastere : senzoriala (perceptia) si ideativa ( gandirea). Fixare – pastrare – evocare. Imediata, recenta, indepartata. Tulburari cantitative: a – hipo – hiper mnezie Tulburari calitative: paramnezii tulb. sintezei mnezice imediate: sentiment de straniu, falsa recunoastere tulb. rememorarii trecutului: confabulatie, ecmnezie (confunda trecutul cu prezentul), anecforie ( reproduce amintiri uitate) GANDIREA este activitate cognitiva complexa. Cunoasterea se realizeaza pe baza confruntarii intre ceeace este cunoscut = „programul” si ceeace este nou = „informatia”. Operatiile gandirii sunt: analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea, concretizarea si generalizarea. Operatiile gandirii se servesc de cuvant. Notiunea reflecta lucrurile si fenomenele. Judecata oglindeste raporturile care exista intre obiecte si fenomene, bazata pe experienta Rationamentul este cunoastere operata cu judecati, are structura si functie logica. Intelegerea este activitatea cognitiva care permite descoperirea relatiilor. Asociatiile se fac prin: contiguitate, asemanare, contrast, cauzalitate. Gandirea poate fi: - asociativ logica (continut, cauzalitate) - asociativ mecanica ( contiguitate, asemanare, asonanta, rima, localizare in timp si spatiu). Tulburari de gandire: de ritm si coerenta, de continut si de limbaj. 1. Tulburari de ritm si de coerenta gandirii

92

Accelerarea ritmului ideativ = tahipsihie = fuga de idei ( s.maniacale, sx., intoxicatii diverse, betie, PGP. Mentismul lui Chaslin este o derulare incoercibila a reprezentarilor si ideilor.( intoxicatie cu cofeina, alcool, tutun, psihodisleptice, mare tensiune nervoasa, sx.) - Incoerenta = salata de cuvinte (sx). - Verbigeratie = repetare stereotipa de cuvinte fara sens( sx., demente, tulb. de constiinta) Incetinirea ritmului ideativ - Lentoare ideativa = bradipsihie (epuizare fizica si psihica, convalescenta boli somatice, toxice, sindrom extrapiramidal, obnubilarea constiintei, melancolie, sx., oligofrenie) - Vascozitate psihica ( epilepsie) - Fading mental = oprirea fluxului ideativ (sx.) - Baraj ideativ = intreruperea doar pentru cateva secunde a fluxului ideativ (sx.) - Saracire ideativa (surmenaj, tulburari de constienta, depresie, sx.) - Anideatie (dementa, idiotie, epilepsie) 2. Tulburari de continut ale gandirii Idee dominanta Idee obsedanta – asediaza gandirea, i se recunoaste caracterul patologic, se lupta cu ea. Obsesia: caracteristici: intensitate, adezivitate, ilogism, rezistenta de neinvins - obsesii ideative – intoxicatie prin idee - amintiri si reprezentari obsesive - obsesii fobice - obsesii impulsive – cu compulsii si ritualuri. Compulsie = teama de a nu ceda impulsului. Ritualuri = actiuni care se succed intr-o anumita ordine pe fondul unei mari anxietati. Idee prevalenta – are pozitie dominanta in constiinta, e neconcordanta cu realitatea, are semnificatie aberanta, orienteaza cursul gandirii, alte idei graviteaza in jurul ei intarind-o. Este in concordanta cu personalitatea pe care o conduce spre delir. ( psihoze, epi, betie) Hipocondrie = idei obsesive sau prevalente aplecate asupra propriului corp. Idee deliranta – reflecta in mod eronat realitatea, modifica comportamentul, este impenetrabila la contraargumente si lipsita total de critica. Ideile delirante sunt o tulburare de gandire. Delirul este o tulburare de constiinta. Continutul delirant poate fi: - apropiat de realitate, de aspect perceptiv, apare deobicei in urma traumelor psihice. - fantastic, rupt de realitate, absurd, contradictoriu, sarac, stereotip, apare in modificari ale luciditatii constiintei, psihoze organice senile, vasculare, traumatice, infectioase, etc. Ideile delirante sunt : expansive, depresive si mixte. Idei delirante expansive: - de grandoare: de marire, bogatie, sentiment de forta, frumusete, inteligenta, - de inventie, - de reforma, - de filiatie, - erotomanice, - mistice. Idei delirante depresive: - de persecutie, - de revendicare, - de gelozie, - de relatie ( altii exercita asupra sa influenta negativa, prin gesturi, cuvinte, actiuni fac aprecieri defavorabile la adresa sa), - de autoacuzare, vinovatie, culpabilitate ( pot duce la suicid sau la omor altruist), - hipocondrice (fond afectiv negativ depresiv-anxios), - de transformare si posesiune, - de negatie ( afirma ca nu mai mananca, nu mai respira, e putred, atrofiat) Sindrom Cotard: enormitate, negatie si imortalitate (depresii, demente, confuzii) Idei delirante mixte: - de interpretare – se dezvolta in retea, idei de influenta si de relatie

93

- idei metafizice si cosmogonice, - idei delirante reziduale 3. Tulburari de limbaj Oral: - dislogii – tulburari de forma si continut al gandirii disfazii – tulburari ale functiei limbajului dislalii – tulburari ale aparatului logomotor Scris: - psihografice (activitatii grafice, morfologiei grafice, semanticei grafice) - diagrafice, - caligrafice. IMAGINATIA este element esential al gandirii cu originea in reprezentari, proces psihic de prelucrare, transformare si sintetizare a reprezentarilor si ideilor in scopul fauririi de noi imagini si idei. Moduri de realizare: aglutinare, combinare, amplificare, diminuare, tipizare, simbolizare. Intentionala in vis de perspectiva si imaginatie creatoare. Neintentionala in vis si reverie. Scazuta: deficiente cognitive, oligofrenie, demente, confuzii, depresie, epilepsie. Exaltata: intoxicatii, excitatie, sx. paranoida, mitomanie. Mitomania = pseudologia fantastica se caracterizeaza prin organizare romanesca a trairii, suprasemnificatie, alibiu existential, conduita de teama. Este lipsita de scop si de beneficiu utilitar, se apropie de delir. ( personalitati dizarmonic structurate: emotive, sugestibile, exaltate, isterice, delir de imaginatie, sindrom Korsakov.) Este psihopatie. Fabulatia tine de mitomanie Confabulatia este o tulburare de memorie si constienta. Labila, relativ incoerenta, absurda. Minciuna – constienta e clara, cognitiv intact, este un defect etic. AFECTIVITATEA Este procesul psihic fundamental care realizeaza legatura dintre realitatea interioara si cea exterioara in trairi pozitive si negative. Stare de afect, emotie, dispozitie, sentiment, pasiune. Tulburari cantitative: - hipotimia – scade tensiunea afectiva si elanul vital pana la apatie atimia = lipsa rezonantei afective ( idiotie, dementa, sx., confuzie) depresia = hipertimie negativa – durere morala, inutilitate, devalorizare, actualizare doar a trairilor negative. anestezia psihica dureroasa = durere morala a celui ce constientizeaza pierderea rezonantei afective raptus melancolic = agitatie psihomotorie, acte impulsive auto sau hetero agresive. euforie labilitate afectiva disforie = forma mixta Tulburari calitative: - inversiune afectiva -- ambivalenta Anxietatea este o stare afectiva continua sau intermitenta, primara sau secundara altor afectiuni psihice sau somatice, acuta sau cronica, predominant psihica sau predominant somatica, libera, legata de un obiect ( fobia) sau mascata sub forma altor simptome. INSTINCTE - Alimentar: - bulimie = apetit crescut, lacom - anorexie = apetit diminuat, absent - pervertire = doreste lucruri necomestibile, indigeste

94

- Aparare: - exagerare = frica de moarte, de boala, hipocondrie - scadere = depresie, confuzie, demente, oligofrenie, suicid - Reproducere, sexual: - exagerare = nimfomanie, satiriazis - scadere pana la abolire - pervertire: autoerotism, homosexualitate, etc VOINTA este activitate psihica orientata constient. Tulburari cantitative: - hiperbulie ( obsesii, fobii, perseverenta), - hipobulie, - abulie Tulburari calitative: - disabulia = nu poate initia si finaliza actiunea - parabulia = nevroza motorie, - impulsivitate. ACTIVITATEA este functie efectorie orientata de gandire si constiinta Conduita motorie, aspectul vestimentar, privirea – mimica (hiper, hipo, a, para), gesturile: – parakinezii - manierism, bizarerii, stereotipii - hiperkinezii – excitatie motorie pana la agitatie - hipokinezii pana la akinezie CONSTIINTA este functie de sinteza a psihicului uman, cea mai inalta forma de reflectare a lumii exterioare si a propriului eu. Constient = tot ce este constientizat Inconstient = toate functiile psihice care scapa constiintei, nu au fost, nu sunt constientizate Subconstient = ceeace nu este constient, dar care a fost constientizat si poate reaparea in constienta la un moment dat. Tulburarile de constiinta sunt in functie de: detasarea de realitate ( ridicarea pragului senzorialitatii – in stari confuzive), tulburarea memoriei, dezorientare, ( tulburari de memorie), incoerenta de ideatie ( tulburare de gandire) si a activitatii. Tulburari cantitative ale constiintei Starea de veghe - functiile psihice au claritate ( acte ideo-motorii distincte), luciditate ( orientare adecvata in real) si rationalitate ( respectarea normelor sociale) Obtuzie – ridicarea pragului senzorial cu imprecizia perceptiei, inadecvare, latenta si inadecvare in sfera ideativ-cognitiva, dificultatea de a-si preciza si formula ideile. Hebetudine – desinsertia din realitate cu perplexitate. Torpoare – usoara dezorientare, scaderea tonusului afectiv-volutional si a initiativei Obnubilare – tonusul functional al intregului organism coborat, bradipsihie, bradikinezie, se orienteaza greu. Stupoare – activitatea psiho-motorie pare suspendata. Sopor – agravare a starii precedente. Coma – pierderea constiintei – apsihism. Disolutia constiintei si a vietii de relatie cu pastrarea relativa a functiei vegetative. Subcoma = coma vigila – agitatie psiho-motorie, confuzie Coma carus = profunda, agonica. Tulburari calitative ale constiintei - Delir = falsa orientare in mediu, dezorientare in timp si spatiu, tulburari de perceptie, idei delirante deobicei absurde. Delirantul ia familiarul drept nefamiliar, confuzul ia nefamiliarul drept familiar.

95

- Stare oneiroida = stare de infiltrare a constructiilor visului in stare vigila – Henri Ey Amestec de franturi de reflectare a realitatii cu reprezentari senzoriale fantastice. - Stare amentiva = dezorientare totala auto si allopsihica, incoerenta gandirii, vorbire ininteligibila, agitatie dezordonata deobicei in limitele patului. - Derealizare = dezorientare allopsihica = dificultatea de a identifica mediul ambiant care pare strain, ireal. Tulburarile senzorialitatii de tip „jamais vu”, etc sunt forme ale ei. - Dezorientarea autopsihica este tulburarea constiintei propriului eu, sentiment de instrainarea ideilor, sentimentelor si actiunilor proprii. - Starea crepusculara = alterare profunda a reflectarii senzoriale cu pastrarea automatismelor motorii, poate determina aparenta unui comportament ordonat, care poate fi determinat de idei delirante, de halucinatii auditive imperative sau vizuale terifiante. PERSONALITATEA Exprima caracterul unitar, sintetic al individului, sinteza trasaturilor individuale ale insului, imbina trasaturile mostenite cu cele dobandite. Depersonalizarea este o stare al carei element esential este impresia de schimbare, de inautenticitate a trairilor, reuneste anxietatea, perplexitatea si stranietatea. Desomatizarea este sentimentul schimbarii unor segmente de corp NOSODE INTESTINALE Dr Doina Pavlovschi Tratamentul bolilor cronice prezinta un grad mai mare de dificultate adeseori. Cunoasterea nosodelor intestinale, a simbiozei intre organismul uman si flora noastra bacteriana, poate fi de mare ajutor in procesul de vindecare, o recompensa atat pentru pacient, cat si pentru medic. Disbioza intestinala este un blocaj important in procesul terapeutic, poate genera un complex de boli sistemice si altera abilitatea pacientului de a raspunde la remediul homeopatic. Includerea nosodelor intestinale in planul de tratament poate anula blocajul si deschide calea remediului homeopatic similimum judicios ales. Intestinul animalelor este habitat pentru microorganismele anaerobe. Imunitatea este apararea de infectie. Stabilitatea sistemului imun depinde de echilibrul dinamic, de simbioza organism-flora bacteriana. Disbioza apare sub influenta toxinelor, medicamentelor, tulburarilor psiho-neuroendocrine, de aici haosul imunologic si apararea scazuta la infectii. Bach si Paterson au facut legatura intre boala, disbioza si tratamentul homeopat. Au demonstrat schimbari in flora microbiana intestinala datorate remediului homeopat. De ex. Daca dai Sulphur unui pacient creste bacilul Morgan in scaun. Bacteriile cuprinse in nosode conform lui Bach si Paterson B. Morgan: Morganella morganii, Proteus mirabilis, Salmonella subgenus IV, Aeromonas salmonicida, Edwardsiella tarda, Escherischia blatae, Haffnia alvei. B. Gaertner: Salmonella paratyphi A, Salmonella subgenus I & II, Salmonella cholerasuis.

96

B. No. 7: Citrobacter koseri, Enterobacter cloacae. B. Proteus: Edwardsiella hoshinae, E.tarda biogrup 1, Obesumbacterium proteus biogroup 2, Proteus myofaciens, Proteus penneri, Proteus vulgaris 2. B. mutabile: Morganella morganii, Salmonella subgenus III si IV. B. Dysenteriae: Shigella dysenteriae, S.flexneri, S.boydii, Salmonella gallinarum, Salmonella typhisus. B. faecalis: An enterococcus, B.faecalis alcaligenes, Acinetobacter. B. No. 10: ? Sycoccus: Streptococus faecalis Implicatii clinice Dupa o infectie, stres, antibiotice etc apare disbioza intestinala cronica manifesta prin tulburari patologice locale si sistemice. Bioterenul are mare importanta in aparitie. Nosodele intestinale existente sunt relativ usor de prescris pe baza simptomatologiei In absenta datelor clinice nosodul se alege pe baza culturii pure din scaun. In cazuri cronice patogenul original nu mai poate fi identificat in scaun – un autonosod poate reflecta exact natura disbiozei. Materia Medica BACILLUS 7 (Paterson ) Tip tensionat, munceste mult, brunet, palid. Etiologie : infectii, munca multa, excese, medicamente, mai ales antibiotice. Patologie : oboseala, artrite inflamatorii, boli de sistem. Remedii : saruri de Kali, Bryonia, Carbo vegetabilis. Keynote : oboseala extrema psiho-fizica. BACILLUS 10 (Paterson) Tip activ, cu probleme relationale si sexuale. Etiologie : infectii, boli cu transmisie sexuala, capricii dietetice, folosire in exces a plantelor, remediilor homeopatice. Patologie : tulburari de imunitate, inflatie cronica a mucoaselor, toxicitate sistemica cu oboseala, stare generala proasta. Localizari : gura, vezica biliara, vagin, anus, uretra. Remedii : Sepia, remedii sicotice, Medorrhinum, Nitri acid, Hydrastis. DYSENTERY CO (Bach) Tip incordat, ordonat, disciplinat, munceste prea mult, prea constiincios. Lipsa de incredere, nesiguranta, anticipeaza o nenorocire, oboseala mare. Etiologie : infectii, medicamente, mai ales antibiotice, munca multa. Patologie : tulburari endocrine, mai ales disfunctie tiroidiana, tulburari de termoreglare, hipersenzitivitate imuna, indigestie, diaree repetata. Remedii : Arsenicum album, Argentum nitricum, Thyroidin, Tuberculinum, Carcinosinum, china, China arsenicosum, Veratrum album. GAERTNER (Bach) Tip activ, stralucitor, inteligent. Adesea blond cu ochi albastri, pistrui, slab, palid, nervos. Etiologie : infectii, medicamente, mai ales antibiotice.

97

Patologie : imuna si autoimuna, artrite inflamatorii, colon iritabil, diaree, scaune cu sange pst salmoneloza, sindrom de malabsorbtie. Remedii : Phosphorus si Silicea si sarurile lor, Mercurius vivus, Tuberculinum, Carcinosinum, Sanicula aqua, Asa foetida, Ceanothus, Aloe, Podophyllum. Keynote : nutritia. Digestia dificila a grasimilor la Pulsatilla poate fi o indicatie. Supranumit „nosodul copiilor”. La dentitie cand nu ajuta Chamomilla. Secretie otica dupa extragerea unui dinte : Gaertner 30 CH urmat a doua zi de Silicea 30 CH. MORGAN GAERTNER ( Paterson) Tip temator, anxios, social disfunctional, palid. Etiologie : medicamente, infectii, stres. Patologie : vulnerabilitate gastro-intestinala, litiaza biliara sau renala, flatulenta, inflamatii genito-urinare, tulburari imunologice. Remedii : Lycopodium, Chelidonium, Sarsaparilla, Carbo vegetabilis, Copiava. MORGAN PURE ( Paterson ) Tip greu, pletoric, comod, lent, anxios. Etiologie : dieta cronic proasta, alcool, infectii, medicamente, steroizi. Patologie : tulburari metabolice, constipatie, hemoroizi, tulburari circulatorii, de fapt toate sistemele pot fi afectate. Remedii : Sulphur, Calcarea carbonica, Graphites, Lycopodium, Hamamelis. Psora. PROTEUS ( Bach) Tip furios, instabil, nervos, isteric, intens vegetativ, incapatanat in a i se da dreptate, refractar la schimbari, mai curand blond. Etiologie : Stres, infectii, medicamente. Patologie : tulburari psiho-neuro-endocrine, fibroza musculo-scheletala, S. Raynaud, tulburari vegetative cu simpaticotonie, ulcer gastro-duodenal, colon iritabil, cefalee. Remedii : Nux vomica, Colocynthis, grupul Magnesia, grupul Muriatic, Staphysagria, grupul nitric, Helicobacter, Ignatia, Adrenalinum, Noradrenalinum. Keynote : violenta, spasme. SYCOTIC CO ( Paterson ) Tip hiperponderal, tumefiat, palid, anemic, pufos, piele grasa, mai curand brunet. Etiologie : dieta de proasta calitate, infectii, imunizari, medicamente, stres. Patologie : tulburari de imunitate, status cataral, conditii proliferative, tulburari respiratorii, digestive, genitale. Remedii : Calcarea carb., Calc.phos.,Thuya, Medorrhinum, Morbilinum, Bacilinum. Keynote : iritabilitate si actiune pe mucoase, tesut limfoid. MUTABILE (Bach) Remedii : Pulsatilla – simptome alternante, cistite, malnutritie. FAECALIS (Bach) Remedii : Sepia. COCCAL CO Abcese si alte procese septice NOSOD BACH POLIVALENT Reumatism cu constipatie, simptome cronice. POSOLOGIE : dilutia 30 CH CAZURI

98

MORGAN GAERTNER Rubrici: Minte–nerabdator, Cap-congestie, Ochi-inflamatie, Nas-catar, Gura-gust-amar Torace-durere, Torace-inima-tulburari, Generalitati-mancare-dulciuri-doreste, Stomacindigestie, Stomac-eructatii, Abdomen-distensie, Abdomen-colica-pietre, Generale-partedreapta Analiza: LYC.1, Calc.c.2, Nux v.3, Puls.4 MORGAN PUR Rubrici: Generalitati-pletora, Cap-congestie, Generale-HTA, Stomac-arsuri, Abdomendurere-ficat, Abdomen-pietre, Extremitati-varice-membre inferioare, Rect-constipatie, Piele-eruptie Analiza: Calc.c.1, Lach.3, Arnica 4, Nitri ac.5, Sepia 6,Silicea 7, Sulph.8, Caust.9 PROTEUS Rubrici: Minte-ganduri persistente, Minte-isterie, Cap-durere, Ochi-durere, Gura-afte Torace-angor, Stomac-arsuri, Stomac-tulburari-emotie-dupa, Cap-durere-emotie-stressdupa, Extremitati-senzatie de frig, Extremitati-durere-crampe-muschi-in, Uretrainflamatie, Rect-diaree-agitatie-emotie, Rect-hemoroizi, Fata-eruptie-gura-in jurul, Rectanus-mancarime-in jurul, Piele-prurit, Transpiratii-anxietate-in timpul Analiza: Nux v.1, Staph.7, Natr.m.17 DYSENTERY CO Rubrici: Abdomen-anxietate in, Cap-durere-frunte in, Fata-palida, Ochi-fasciculatii, Nas-alergie, Gura-uscata, Stomac-indigestie, Torace-inflamatie-bronhii, Abdomendurere, Abdomen-distensie, Torace-palpitatii inima-anxietate cu, Rect-diaree-anxietatedupa, Generale-vene varicoase, Somn-insomnie-dupa ora 24, Generale-caldura-lipsa caldurii vitale Analiza: Arsenicum album, Phos, Natr.carb. GAERTNER Rubrici: Minte-prostratie, Minte-sensibil-impresii externe-la toate, Minte-isi roade unghiile, Minte-studiaza usor, Generale-emaciere, Fata- palida, Ureche-secretie, Guracrapata-limba fisurata, Torace-inflamatie bronhii, Stomac-vomita, Extremitati-degeraturi, Rect-diaree cronica, Rect-diaree alternata cu constipatie, Transpiratii-noaptea Analiza: Phos.1,Merc.vivus 28,Silicea 30 SYCOTIC CO Rubrici: Minte-iritabilitate, Minte-nemultumit -orice cu, Ureche-ceara-abund. Naspolip, Gat extern-tumefiat-ganglioni, Piele-veruci Analiza: Calcarea carbonica, Lycopodium, Nitri acid, Thuya, Silicea, Hepar sulphur, Sanguinaria, Mercurius solubilis, Natrum sulphuricum BACILLUS 7 Rubrici: Minte-prostratie, Generale-lesin, Generale-slabiciune, Generale răcoare, mişcare la un tânăr cu probleme ORL asociate (coriză spasmodică, sinuzită frontală) Phytolaca – dureri osoase fulgurante (ca o descărcare electrică), cu debut şi sfârşit brusc, eratice < noaptea, vreme rece şi umedă, mişcare (obligă bolnavul să se mişte, dar fără >) > timp uscat, repaus la o tanara cu faringoamigdalite recurente şi mastodinie premenstruală

187

Mercurius solubilis – dureri periostale pretibiale < noaptea, frig umed, temperaturi extreme, schimbări de vreme > temperatură moderată, timp uscat la un tanar cu instabilitate caracteriala, cu accese colerice brutale, teren limfatic, inflamatii ale mucoaselor cu supuratii cronice cu secretii iritante, corozive (O.R.L., oculara , resp, genito-urinara ) si leziuni buco-faringiene caracteristice: halena feida, gingivita , faringo-amigdalita, hipersalivatie cu saliva vascoasa, limba flasca, umflata, cu amprente, acoperita de un depozit galben , fetid Manganum metalic- dureri periostale tibiale , crampe, spasme, > culcat in pat la tineri obositi, asteno-depresivi, agitati si nelinistiti, anxiosi, cu predispozitie la afectiuni O.R.L recidivante Fluoric acid- dureri fulgeratoare de-a lungul oaselor la un copil firav, cu carii dentare , asimetrii ale scheletului, laxitatea tesutului conjunctiv, instabilitate psiho-motorie EPIFIZITELE: - inflamatii epifizare ce apar la pubertate, mai fecvent la nivelul coloanei dorsolombare, mai rar la nivelul tuberozitatii tibiei sau calcaneului tr: repaus, acupunctura, osteopatie, masaj terap, kinetoterpie, rar imobilizare gipsata Calcarea Phosphorica - dureri epifizare, dorsalgii la adolescenti longilini, anxiosi, instabili, iritabili, cu crestere rapida si tendinta la rahitism , sau cifo-scolioza, frecvent surmenaj scolar cu cefalee, acneici, cu tulburari O.R .L. si respiratorii recurente si hipertofia amigdalelor si vegetatiilor, adenopatii Bryonia- dureri acute, intepatoare, lancinante, in pct fix, < miscare , contact, atingere > repaus absolut, presiune puternica, culcat pe partea dureroasa Rhus Toxicodendron- dureri < dim la primele miscari, > daca miscarea continua, caldura uscata, aplicatii calde Drenaj-macerate glicerinice: Abies Pectinata, Betula Pubescens, Betula Verucosa SPASMOFILIA (TETANIA INFANTILA) Tetania reprezinta o hiperexcitabilitate neuromusculara clinica si electrica, ce apare la nou-nascut si copilul mic si se datoreaza hipocalcemiei; ea se manifestata prin: ~ Reflexe neurologice hiperactive ~ Crampe si spasme musculare dureroase: - Spasm carpopedal - Laringospasm ~ Convulsii tonico-clonice, generalizate sau localizate, de la simple clonii pana la pierderea cunostintei. Spasmofilia poate fi definita ca o “tetanie cronica constitutionala”, sau “ tetania normocalcemica”; apare la copilul mare, adolescenti si are un mecanism complex, determinat nu numai de un deficit de Ca ionic disponibil, ci de o balanta inadecvata intre Na si K (iritante pt SN), pe de-o parte , si Ca si Mg (sedative pt SN), pe de alta. Clinic, accesele tetanice clasice sau crizele convulsive sunt rar prezente, mai frecvent spasmofilia se exprima prin manifestari atipice survenind in pusee declansate de suprasolicitari, emotii, sau sezonier (primavara): - tulburari cardio-vasculare (tahicardie, palpitatii) - tulburari respiratorii (suspin profound, tahipnee)

188

- tulburari de comportament (anxietate, iritabilitate, instabilitate psiho-motorie, hiperemotivitate) - tulburari de somn(dificultate de adormire, treziri inspaimantate, cosmaruri) - oboseala fizica si psihica cu randament scolar redus - spasme ale musculaturii faciale, ticuri - simptome senzoriale: parestezii, furnicaturi, senzatie de arsura - cefalee, insotita uneori de vertij, diplopie Aconitum: - laringita striduloasa cu tuse crupala, dureroasa, agravata spre miezul noptii - angoasa intensa cu senzatia de moarte iminenta - parestezii, furnicaturi Belladonna: - spasme bruste, violente, hiperalgice: rinofaringiene, laringiene cu tuse convulsiva , viscerale - spasmofilie cu miscari spasmodice, tresariri musculare, ticuri, mioclonii, secuse - sughit - convulsii febrile - hiperestezie senzoriala cu agravare la zgomot, contact, trepidatii - debut si sfarsit brusc Spongia: - laringita striduloasa cu senzatie de constrictie si obstructie laringiana si tuse uscata, ragusita, ca fierastraul pe scandura > bauturi calde < culcat Sambucus: - laringita striduloasa cu tuse dispneizanta aparuta noaptea, < culcat, > bauturi calde - obstructie nazala Cuprum met: *spasme ale musculaturii netede: ~ colici abdominale violente ~ spasm glotic, bronhospasm, tuse chintoasa convulsiva *spasme ale musculaturii striate: ~ carcei, ~ ticuri dureroase ale fetei, mioclonii palpebrale ~ spasmul hohotului de plans ~ sughit ~ crize tetanice tipice( cu spasm palmar)// convulsii –in care spasmul debuteaza periferic cu flexia policelui in interiorul mainii si extensie progresiva spre radacina membrelor ~ convulsii cu debut periferic > band inghitituri mici de apa rece Magnesia carbonica: - spasmofilie la tinere slabe, astenice, nervoase, friguroase, demineralizate, hipersensibile la zgomot, nevralgice: ~ parestezii si spasme ale membelor( mana de mamos), limbii si gurii ~ spasmofilie digestive: crampe ~ spasmofilie genitala:dismenoree spasmodica Magnesia phosphorica: - tinere anxioase, spasmofile, cu :

189

~ spasme ale musculaturii striate: Sughit spasmodic Crampe ale membrelor: crampa sciitorului, muzicienilor Spasme palpebrale, ticuri dureroase ale fetei ~ spasme ale musculaturii netede: Colici, crampe, bruste, violente > caldura, hiperflexie, frictiune < frig (colica intestinala, hepatica, nefretica, dismenoree crampoida) Colocynthis: Spasme ale musculaturii netede: crampe, colici(intestinala, nefretica, dismenoree) < sau declansate de manie, indignare >presiune puternica, hiperflexie, caldura Cicuta virosa: crize convulsive care debuteaza la fata si progreseaza spre membre, sub forma crizelor epileptice partiale sau generalizate spasme generalizate sau localizate(strabism, trismus maxilar, sughit, torticolis spasmodic, ticuri manifestari tetanice ale istericilor < contact, zgomote, lumina, disparitia unei eruptii, sau a menstrelor Specific crizelor convulsive ce apar la pubertate la tinerele adolescente Ignatia: - manifestari spasmodice diverse si eratice, cu modalitati paradoxale, < suparari, emotii, contrarietati,surmenaj nervos, >distragerea atentiei: - spasme:faringiene(globus hystericus), esofagiene -crampe abdominale, m.a. in fosa iliaca dreapta - mioclonii palpebrale, tresariri musculare - sughit - dispnee sine materia,senzatia de lipsa de aer, de aceea casca sau ofteaza des - tuse spasmodica autointretinuta - tahicardie emotionala - isterie, agitatie anxioasa, comportament paradoxal, umor schimbator cu treceri de la ras la plans isteric si invers, lesin Moschus - fenomene spasmodice similare cu Ignatia, dar mai accentuate, mai multa isterie si tendinta neta la lipotimii: - isterie, teatralism, lesin , reactii emotive exagerate (orice durere e insuportabila si orice suferinta e atroce), ipohondrie, agitatie anxioasa la adolescenti nevrotici, cu hiperexcitatie sexuala evidenta sau ascunsa - spasme localizate: ~ faringian si laringian, globus hystericus, cu sufocare si nevoia de a inspira profound ~ senzatia de constrictie in piept, cu anxietate si palpitatii, senzatia de tremuraturi in regiunea cardiaca , astm nervos, fals angor Nux vomica: - spasme si tetanie la adolescenti ambitiosi, nerabdatori, suprasolicitati, sedentari, iritabili, nervosi, intoleranti la contrazicere, chiar agresivi verbal si fizic - spasticitate digestiva:crampe, colon iritabil , nevoi ineficiente - tetanie: ticuri, spasme dureroase ale fetei, trismus, convulsii

190

- hiperestezie senzoriala cu intoleranta la zgomote, lumina, mirosuri Nux moschata: - somnolenta invincibila - obnubilare, confuzie si pierderi bruste de memorie - lipotimii si alte fenomene isteriforme - aerogastrie, meteorism - mare uscaciune a mucoaselor Staphisagria - tulburari in urma indignarii, vexarii, umilirii, reprosurilor, nedreptatii, maniei refulate , mai ales la nivel: ~ cutanat: prurit psihogen, eratic, sau eruptii, eczema pruriginoase ~ digestiv: greata, voma , vertij, colici ~ psihic: iritabilitate, apatie, indiferenta, tristete ~ urogenital:cistite neinfectioase, polakiurie, algii la debutul vietii sexuale ~ tulburari de somn cu cosmaruri ~ ticuri ~ alte tulburari functionale: tuse nervoasa, senzatie de opresiune toracica, palpitatii, dureri retro-sternale Assa foetida: - spasmofilie : hiperreflexie neuromusculara, parestezii, furnicaturi, mioclonii, convulsii, lipotimii nevrotice - spasme digestive: faringian( cu senzatia de nod in gat), esofagian( senzatia de bula care urca) - aerofagie, diskinezie esofagiana Ambra grisea - fenomene spasmodice (meteorism gastric si abdominal, eructatii, tuse spasmodica), palpitatii, trac, insomnii, chiar metroragii ce apar la adolescente sensibile, timide, emotive, in conditii de stress, chiar minor Platina - adolescente orgolioase, arogante, care se supraapreciaza pe sine si-i dispretuiesc pe ceilalti, cu: - alternanta tulburarilor fizice si psihice - comportament sexual nevrotic si pb genitale datorate excesului de estrogeni - manifestari spasmofilice:spasme (glotic, blefarospasm, intestinale, dismenoree), crampe (crampa mainii, degetelor, gambei), tremuraturi Zincum manifestari spasmofile la nivelul membrelor inferioare (agitatie continua, mai ales noaptea, impiedicand somnul, tresariri, spasme, mioclonii, crampe) la adolescenti surmenati cu sindrom asteno-depresiv Actaea racemosa -adolescente nevrotice, isterice, nelinistite, cu alteranta intre manifestarile fizice (mialgii, spasme) si psiho-comportamentale(agitatie locvace, depresie cu tristete, melancolie, descurajare, anxietate , frica de o nenorocire iminenta, ca va innebuni) Remedii de teren: Calcarea carbonica, Calcarea Phosphorica, Natrium muriatic, Lycopodium, Phosphorus, Silicea, Sulfur, Tuberculinum ACNEEA

191

Acneea vulgara apare la adolescenti datorita : - captarii excesive de dihidrotestosteron la nivelul foliculului pilosebaceu, avand ca rezultat seboreea - tulburarii keratinizarii epidermei, cu afectarea canalului pilosebaceu, acumularea de depozite sebacee si keratinizate, determinand obstructia si atrofia foliculilor, cu formarea de comedoane Daca microchistele si comedoanele se suprainfecteaza( cel mai frecvent cu Staphylococcus aureus si Corynebacterium acnes), se formeaza leziuni papulare si papulopustulare. La adolescente, daca exista un dezechilibru al raportului estrogeni-progesteron, va apare o agravare premenstruala a acneei. Tratamentul conventional si homeopat urmareste scaderea captarii de androgeni si productia de keratina in celulele foliculului pilo-sebaceu. Tipuri de acnee si remediile indicate: *Acnea “punctata” cu comedoane: Nat mur, Sel, Thuya, Calc-sil *Acnee papulara sau papulo-pustuloasa: Kali-br, Kali-I, Br, Eug-jamb, Arn, Sulf-iod, Calc-picrata *Acnee suprainfectata: Hep sulf, Calcarea-sulf, Eug jamb, Sil *Acnee chistica: Kali-bromat, Nitri acid, Bromium, Thuya, Graphites *Acnee indurate: Tuberculinum Rezidum *Acnee cicatriciala : Ant-t (colorate dar neindurate), Sil, Thuya, Kali-br(colorate si indurate), remediile fluorice (pruriginoase) Acnee comedoniana si microchistica Selenium met: - acnee comedoniana si microchistica, la adolescenti seboreici, care transpira usor, cu alopecie, astenie intelectuala , fizica in urma suprasolicitarii sau lipsei de somn, astenie genitala in urma exceselor sexuale, frigurosi dar intoleranti la caldura. Calcarea-silicata - Acnee, comedoane, cosuri, la un adolescent slabit de cel mai mic efort mental sau fizic, extrem de friguros, care are frecvent cosmaruri (viseaza morti) Acnee papupoasa si papulo-pustuloasa Sulfur iodat: - Acnee papulo-pustuloasa inconjurate de un halou rosu inchis, agravata de caldura, cu tendinta la cronicitate, la un adolescent slab, nerabdator, iritabil, agitat, obosit, cu dispozitie schimbatoare, intolerant la caldura, pb respiratorii recurente(rinofaringite ) si adenopatie cervicala. Iodum: - De preferat daca acneea apare la un adolescent slab in ciuda apetitului crescut, hiperactiv, calduros, cu mucoase respirtorii si digestive inflamate, adenopatii mici, dure, inflamate, nedureroase, formatiuni chistice la diferite niveluri. Kali Bromatum: - Acnee chistica supurata, cu leziuni pustuloase violacei si indurate, care lasa cicatrici reziduale, localizata mai ales pe fata, umeri, partea superioara a spatelui si pieptului, pe o piele cu seboree de intensitate variabila, agravata de soare si caldura, la adolescenti depresivi si anxiosi, surmenati intelectual, cu agitatia mainilor si degetelor. Bromum; - De preferat la adolescentii cu acnee chistica si adenopatie cronica, indurata , nedureroasa, si istoric de laringita sau tuse crupala. Kali-iodatum - Acnea fetei si spatelui, astenic, cu rinita, sinuzita, si pneumopatii Arnica Montana: - Acnee indurate, cu papule si pustule echimotice, dureroase, simetrica la fata. Eugenia jambosa: - Acnee cu papule indurate sau simple, cu o supuratie alba centrala si piele dureroasa in jur. Indicata si la adolescentele cu acnee premenstruala.

192

Calcarea picrata: - Acnee papuloasa la nivelul fruntii Acnee suprainfectata: Hepar sulfur: - Acnee suprainfectata, dureroasa, cu puroi cu sg, < de frig si contact. In general, evolutia pustulelor se face in 1-2 sapt Daca evolutia papulelor si pustulelor se face mai rapid, in cateva zile, e de preferat Calcarea sulfurica, indicata in acneea supurata, dar neinflamata si nedureroasa Antimoniu crudum - Acnee papulo-pustulara asezata pe o baza inflamatorie < excese alim , pe o piele hiperkeratozica, cu dermatoze fisurate sau/ si veruci cornoase, dure la un adolescent bulimic, cu tulburari digestive datorate exceselor, depozit alb gros pe limba. *** Alte remedii : Nux vomica - -acnee < de excese alim, abuz de medicamente, stimulente, alcool Acneea la adolescenti psorici: Sulfur - acnee inflamatorie, congestiva, care supureaza usor, intolerant la caldura, lenes, sedentar, cu senzatie de arsura la nivelul extremitatilor si cu roseata orificiilor Lycopodium - acnee agr de constipatie la un adolescent iritabil, cu tulburari dispeptice, cetonemie, flatulenta subombilicala, pb in sfera ORL Acneea la adolescenti tuberculinici: Natrium muriatic - Acnee polimorfa juvenila, acneea banala a fetei si spatelui, microchistica, comedoniana la nivelul fruntii si tamplelor, fara alte particulariati clinice, la adolescenti cu fata seboreica, grasa, cu aspect murdar, parul gras, cu leziuni inflamatorii descuamative la interlinia dintre par si piele, cu mucoase si buze uscate si crapate, limba geografica, psihastenici, slabi in partea superioara a corpului in ciuda unui bun apetit, negi palmari, hiperhidroza palmoplantara, alergii sau infectii respiratorii recurente, constipatie, eczema, herpes, Pulsatilla - Acnee cu aspect cianotic, agravata de consum de grasimi, la o adolescenta cu tulburari venoase( varice, eritrocianoza, degeraturi), probleme respiratorii recurente cu eliminari galbui neiritante si probleme menstruale. Silicea (sicotico-tuberculinica) - Acnee cu tendinta la supuratie si cronicitate, de tipul comedoanelor si leziunilor papuloase si papulo-pustuloase indurate, care se cicatrizeaza lent si pot lasa cicatrici indurate, la un adolescent slab, iritabil, astenic, friguros, demineralizat, constipat, cu transpiratii abundente si fetide, mai ales la cap si picioare, tendinta la supuratii, fistule si parazitoze. Tuberculinum - Acnee la un adolescent cu frecvente probleme respiratorii. Tuberculinum Rezidum - Leziuni acneice tuberoase si indurate, cu evolutie lenta . Acneea la adolescenti sicotici Sepia: Acnee predominant in jurul gurii, agr. premenstrual, la o adolescenta depresiva, cu probleme hepatice si staza portala, congestie pelvina si senzatie de greutate uterina Thuya - Acnee localizata mediofacial, pe o fata seboreica, cu pori dilatati, buza superioara transpirata, la un adolescent sicotic, cu transpiratie fetida, ca prazul, axilara si genitala, cu unghii striate longitudinal, moi, in straturi, care se rup usor, cu tulburari de keratinizare, supuratii, hiperplazii (negi, naevi, molluscum) DIFICULTATI SCOLARE: ADOLESCENTII CU TRAC: - de obicei sunt silitori si invata bine, dar pot avea rezultate slabe din cauza anxietatii fata de evaluare, mai ale daca este orala; aceasta anxietate se datoreste frecvent unei lipse de increderi in sine.

193

Rubrici: Mind:Anticipation, Anxiety, anticipating, Dullness, emotions from, Ailments, anticipation Remedii: Acon, Anac, Arg nit, Ars alb, Calc, Gels, Ign, Lyc, Med, Mosc, Phos, Puls, Sil Aconitum - util adolescentilor cu atacuri de panica, trac, manifestate prin crize de anxietate intense, senzatia de moarte iminenta, parestezii, dureri precordiale, palpitatii. Argentum nitric - adolescentul agitat, precipitat, grabit, cu senzatia ca timpul trece prea repede, ca nu are suficient timp pentru a-si termina lucrul, sau ca va intarzia, cu numeroase frici (de inaltime, de imbolnavire), fobii (agorafobie, claustrofobie), sau impulsiuni(de ex de a sari in vid), si o mare anxietate de anticipatie insotita de vertije, disfonie, gastralgii, crampe, eructatii zgomotoase, diaree, agitatie si graba datorita fricii de a nu termina, la examene incepe mai multe subiecte fara a le duce la capat, fiindu-i imposibil sa-si ordoneze ideile, pune concluzia inaintea introducerii= agitaţie ineficienta Gelsemium - util adolescentilor cu trac la examinari, manifestat prin inhibitie, blocare intelectuala, obnubilare cu pierderea memoriei, slabiciune musculara cu tremuraturi, senzatie de vertij, sau senzatia de oprire iminenta a inimii, poliurie, diaree. Ignatia - utila pentru adolescentii care datorita anxietatii dezvolta fenomene spastice : senzatie de nod in gat, in stomac, simt ca se sufoca si trebuie sa inspire profund, pot avea varsaturi, parestezii, palpitatii;alteori se manifesta isteric, razand sau plangand exagerat Moschus - fenomene spasmodice similare cu Ignatia, dar mai accentuate, mai multa isterie(alternanta de ras-plans exagerate) si tendinta neta la lipotimii: globus hystericus, sufocare si nevoia de a inspira profound, senzatia de constrictie in piept, cu anxietate si palpitatii,senzatia de tremuraturi in regiunea cardiaca , astm nervos, fals angor. ADOLESCENTI FRICOSI - sunt cei care au frici precise, care uneori apar in urma unor evenimente infricosatoare, violente, traumatizante; aceste frici lasa de obicei urmari in comportamentul adolescentului, daca nu sunt tratate. Rubrici: Ailments from:fright or fear Anxiety// forgetful //Hysteria // Insanity // Mania //Starting // suicidal – fright from Memory, loss of : fear from Chest: Palpitation: fright from Gen: Faintness// Trembling- ext- fright from Vertigo-fright Remedii: Acon, Gels, Ign, Kali br, Lyc, Nat-m, Op, Ph Ac, Ph, Puls, Sil, Stram Aconitum - inafara atacurilor de panica cu frica de moarte, la adolescente poate apare amenoree secundara fricii Opium - adolescenti cu stari de euforie ce alterneaza cu stari de spaima , sau stari de claritate si patrundere mentala remarcabile alternand cu stari de somnolenta, confuzie, - util adolescentilor cu tulburari produse de o spaima:tremuraturi, convulsii, insomnii, amenoree, cosmaruri cu vise violente - fricosul inert care se pierde in asa masura , incat e blocat Kali bromat - adolescenti furiosi, agitati, mai ales la membrele superioare: isi frang tot timpul mainile, sau “framanta un obiect imaginar” - in urma unor abuzuri, pot dezvolta anxietate si frici cumplite(de otravire, de lovituri, de singuratate, de intuneric, de nebunie), cu tulburari de somn ( insomnii, sau nu pot dormi singuri) , insotite uneori de terori nocturne . - de obicei au si dificultati de concentrare sau memorizare

194

- acnee Stramonium - o spaima puternica traita de el insusi (accident de masina, abuz sexualetc) sau simplul fapt de a fi martor la o scena violenta poate determina aparitia unor cosmaruri ingrozitoare, sau terori nocturne, urmate de instalarea unor frici cu tema violenta sau legate de moarte (frica de moarte, de apa, de singuratate, de animale, suprafete reflectorizante etc) - adolescentul poate deveni si el violent, cu furii necontrolate, impulsive, fara premeditare - pot apare spasme, ticuri, grimase, tresariri, bruxism, chiar convulsii ADOLESCENTII ANXIOSI - sunt cei care n-au o frica precisa, dar au o anxietate generala fata de scoala cu tot ce reprezinta ea: examene, confruntarea cu profesorii, intalnirea cu colegii; tot aici pot fi inclusi si cei cu anxietate de anticipatie Rubrici: Mind: Confidence, want of self, Fear, happen, something will Anxiety, children in, Anticipating Remedii: Ars-alb, Calc-carb, Calc-ph, Caust, Lyc, Nat-mur, Phos, Puls, Sepia, Sil, Thuya, Tub ADOLESCENTI SURMENATI Sunt cei care nu fac fata programului scolar, fie datorita unei slabiciuni constitutionale, fie suprasolicitarii impuse de ei insisi, sau de profesori, sau de parinti; ca urmare, apare o scadere a atentiei , a memoriei, capacitatii de concentrare, tulburari de somn, eventual tulburari de caracter, iar in final aversiune pentru studiu Rubrici: Gen:weakness, mental exertion agr, Weariness, mental exertion agr, Mind:Mental exertion agr, fatigue, Ailments from: mental exertion, Mental exertion aversion Remedii: Anac, Aur, Calc, Calc ph, Kali ph, Lyc, Nat c, Nat mur, Nux v, Phos, Ph ac, Pic ac, Sil, Thuya, Tub, Zn Surmenajul intelectual: Agaricus - oboseala prin surmenaj intelectual, cu iritabilitate, descurajare, tristete, slabiciunea memoriei, intelegere deficitara - indicat si la copiii cu retard psiho-motor, lenti la invatatura, cu ticuri, stangaci, cu miscari necoordonate Anacardium - oboseala, cu tulburari de memorie (pierderi bruste de memorie pt nume sau lucruri invatate recent), cefalee, in urma surmenajului intellectual, la un adolescent descurajat, lipsit de incredere in sine, indecis, la examen oscileaza mereu intre doua solutii, pierzand timpul , fara ca in final sa aleaga neaparat solutia buna: - frecvent e un adolescent cu impulsuri contradictorii, ca si cum ar avea doua vointe, face usor crize de manie, poate fi plin de cruzime fata de cei apropiati, frecvent bulimic, pt ca toate simptomele se amelioreaza mancand. Cocculus - tulburari ce apar prin privare de somn, cu oboseala mentala, lentoare, dificultate de intelegere, exprimare, vertije - indicat si in tulburarile ce apar in urma schimbarilor rapide de fus orar Kali phosphoric - adolescent epuizat fizic si psihic, in urma surmenajului intelectual, cu cefalee, tulburari de memorie, insomnie, hiperestezie la zgomot si contact (tresarire), descurajare, anxietate

195

Nux vomica - adolescentul ambitios, care, din dorinta de a fi primul, se suprasolicita, abuzand de cafea, ajungand in final intr-un colaps fizic si psihic, cu insomnii la mijlocul noptii, la orele 3-4 dimineata, care il fac sa fie confuz, mahmur dimineata, devine nervos, ursuz, nu mai suporta zgomotele, lumina, nu suporta nici cea mai mica observatie sau contradictie, sau nici macar sa i te adresezi, se cearta cu parintii, tipa, insulta si se razbuna pe lucrurile care-i stau in cale, e insuportabil in preajma examenelor. Phosphoric acid - adolescent cu epuizare intelectuala, tulburari de memorie, tendinta depresiva cu indiferenta, apatie, dificultate in coordonarea ideilor, in exprimare, in intelegere, cu cefalee (occipitala si vertex), hiperestezie senzoriala la zgomote, lumina - in urma surmenajului intelectual, exceselor sexuale sau unei deceptii amoroase. Picric acid - mare oboseala mentala determinata de o suprasolicitare intelectuala, cu stare de confuzie, greutate, cefalee, nu mai poate sa citesca sau sa se concentreze Zincum metallicum: - surmenaj intlectual cu tulburari de memorie, incapacitate de concentrare, focalizare, intelegere, stare confuzionala, greseli de vorbire si scriere - astenie si slabiciune fizica asociate cu *agitatia continua a membrelor inferioare *o stare de nemultumire , lamentare permanenta, iritabilitate si furie, care ii fac greu de suportat Exemple de adolescenti fatigabili si / sau anxiosi, fricosi: Arsenicum album - adolescenti slabiti, fatigabili, frigurosi, care se simt in nesiguranta, vulnerabili, temandu-se pt siguranta si binele lor, dependenti de cei care le asigura protectia dorita - cand sentimental de nesiguranta se accentueaza, ei devine anxiosi, cu mare teama pt sanatate, frica de moarte, si dezvolta atacuri de panica, cu mare agitatie datorita spaimei, nevoia de companie si incurajare, mai ales intre 1-3 noaptea - in ciuda epuizarii, sunt extrem de agitati, mai ales in conditii de stress, cum ar fi de ex un examen, isi schimba locul, pozitia, se plimba de colo-colo Calcarea carbonica - adolescenti spasmofilici, fatigabili fizic si psihic, lenti dar muncitori, metodici, responsabili, organizati, genul ”incet, dar sigur”, dar care in conditii de suprasolicitare, se pot prabusi fizic sau psihic, cu cefalee, tulburari de memorie si numeroase frici, legate de siguranta lor, anxietate ca-si vor pierde puterea de munca, capacitatea de a invata, frica de nebunie, intuneric, inaltime, boala, moarte, accidente, stafii, soareci, sunt foarte afectati de povestile infioratoare pe care le aud sau vad la T.V. Calcarea phosporica - adolescenti longilini, emotivi, sensibili, anxiosi, astenici, care obosesc repede dupa efort fizic si au tendinta la cefalee dupa efort intelectual Causticum - adolescenti cu dezvoltare psiho-motorie lenta, cu retard al achizitiilor sau care dezvolta un sindrom de “regresie globala”, atat la nivel fizic, cat si psihic , de fapt un “sindrom de abandon “ce apare in urma pierderii unei fiinte dragi, schimbarii scolii unde au invatat sau orasului natal, cu astenie fizica si psihica, slabirea memoriei si capacitatii de invatare, tulburari sfincteriene, enurezis, balbaiala, mai ales daca e speriat sau excitat , frica, groaza ca s-ar putea intampla ceva rau, mare anxietate, mai ales in intuneric, somatizata sub forma de spasme, crampe, tremuraturi. In fazele avansate ale depresiei devine disperat, plange fara motiv, vrea sa moara, ii piere orice urma de curaj, il apasa un sentiment de vinovatie care il poate duce la suicid.

196

- adolescentul Causticum poate ajunge, datorita romantismului sau sa dezvolte si un “sindrom de nostalgie’, cu stari depressive, bufeuri delirante, chiar stari psihotice cu tentative de suicid. - intoleranti la nedreptate, devin acei “ razvratitii idealisti” care se lupta pentru altii Lycopodium - adolescent slabit, lipsit de rezistenta si taria normala la aceasta varsta, datorita slabiciunii hepatice, slabiciunea e mai mare dupa-amiaza intre orele 4-8 p.m.; - cand se decompenseaza, prezinta tulburari de memorie, uitand cuvinte sau lucruri pe care le invata, e dislexic, inverseaza literele si cuvintele cand citeste sau scrie, se balbaie din cauza timiditatii, dar poate face bine aceeasi lectie daca e singur acasa - anxios datorita lipsei de incredere in sine si sentimentului de inferioritate, devine fie ingamfat, autoritar, despotic, incercand sa-si afirme personalitatea, fie timid, introvertit, singuratic, anxios, fricos( agorafobie, frica de a vorbi in public, sa ramana singuri noaptea, anxietate pt propria sanatate, frica de moarte, de a-si asuma responsabilitati, frica de esec) - acest tip va avea oroare sa dea examene oral, sa raspunda in fata clasei, si va evita jocurile sau sporturile de echipa; inainte de examen va face o criza de ficat mai degraba decat diaree; pe fondul anxios pot apare ticuri, enurezis, tulburari de somn Natrium carbonic - epuizat fizic si mental, nu se poate concentra, nu retine ce citeste, orice efort mental ii provoaca cefalee si oboseala, si soarele vara sau schimbarea vreme Natrium muriatic - adolescenti care se decompenseaza in caz de suprasolicitare prin cefalee , eretism cardio-vascular, sau slabire in ciuda unui apetit conservat, mai ales pentru alimente sarate - Sunt mai mult ipohondri decat anxiosi,claustrofobi, si se tem de hoti - Sunt seriosi, perfectionisti, responsabili, isi fac temele cu constiinciozitate si-si asuma responsabilitatile , dar sunt timizi, extrem de sensibili, si se simt la scoala intr-un mediu ostil, ca si cum ar fi abandonati de familie, sau se simt tradati de prietenul cel mai bun de care nu se poate lipsi, sau neiubiti de profesorul pe care il pretuiesc exagerat . - De aceea vor suferi enorm, se vor izola, inchizandu-se in sine si refuzand ajutorul, consolarea, sfatul, chiar cele mai mici semne de atentie si afectiune din partea celor pe care-i iubesc, controlandu-si emotiile, putand parea duri sau insensibili, si plangandu-se mereu de dureri de cap. Phosporus - alternanta excitatie senzoriala si intelectuala si stari depresive, cu angoasa. Fiind sensibil, deschis, empatic, dependent de relatia cu anturajul sau, si de aceea vulnerabil, atata timp cat primeste afectiune si simpatie, va cauta compania si va fi la randul sau amabil, bucuros, incercand sa-i multumeasca pe ceilalti. Daca ambianta ii pare ostila, sau e suprasolicitat, devine iritabil, trist, taciturn, descurajat, anxios, mai ales cand este singur si seara, ameliorat de companie, cu numeroase frici: frica de boala, ca ceva rau s-ar putea intampla, de intuneric, de singurate, de furtuna. Frecvent oboseste anormal de usor, uneori numai dupa15-30 min, nu mai poate invata, isi pierde memoria, nu se mai poate concentra, devine lent, confuz, distrat. Pe masura ce isi pierde vitalitatea, devine indiferent, apatic, mediul scolar i se pare prea zgomotos, agitat, violent, simte nevoia sa doarma mult pentru a se reface, dispare dorinta de companie, prefera sa fie singur pt a nu mai interfera cu ceilalti, sau acasa, reconfortat de mangaierea mamei. Pulsatilla - adolescente timide, sensibile, impresionabile, nesigure de ele, cu mare nevoie de afectiune, sprijin, incurajare, si de fi bagate in seama, care plang si rosesc extrem de

197

usor, ameliorate de consolare, cu tulburari menstruale, pletora, congestie venoasa, agravate de caldura. Si-ar dori ca invatatoarea sa le tina in brate , sa le mangaie, sa vorbeasca cu ele ; daca nu se simt acceptate , fac ce stiu ele mai bine: sa planga. Vor avea intotdeauna nevoie de mai mult timp sa invete intrucat la fiecare poticneala se pun pe plans, si pt a relua lucrul, vor trebui incurajate, linistite. Datorita caracterului deschis, vor lega prietenii, cu conditia ca acestia sa le ofere afectiunea de care au nevoie, vor povesti acasa mamei toate problemele lor, in final vor depasi sentimentul de nesiguranta, se vor adapta, fara sa regreseze (invers Causticum) Sepia - cand e compensata, e o adolescenta capabila, serioasa , constiincioasa, discreta, muncitoare, destul de comunicativa, fiind totuşi mai destinsa cu strainii decat cu cei apropiati, dar independenta, egocentrica, exigenta cu ea insasi si cu cei din jur - daca se decompenseaza, prin suprasolicitare, devine mereu obosita, depresiva, trista, indiferenta fata de scoala, familie, prieteni, apatica, taciturna, cu mari dificultati intelectuale si migrene frecvente, pesimista, anxioasa si singuratica, izbucneste in plans la cel mai mic semn de atentie sau consolare, sau se irita pt contradictii minore. Silicea - adolescenti slabi, timizi , anxiosi, instabili, incapatanati, sensibili, inteligenti dar lipsiti de incredere in ei, cu mare frica de esec si fobie fata de examene, trac si teama mai ales daca trebuie sa raspunda oral, dar cu rezultate mai bune in scris - mare fatigabilitate mentala cu tulburari de atentie si memorie, imposibilitatea de a –si duce la cap proiectele, cefalee occipitala - slabiciune fizica cu rezistenta scazuta la infectii si tendinta la supuratii ADOLESCENTI LENTI Cei cu lentoare mentala, care nu-si pot fixa atentia asupra cee ce au de facut, mintea le e greoaie, au nevoie de mai mult timp pentru a termina lucrul, de aceea iau note mici, deşi nu sunt proşti. Rubrici: concentration : difficult slowness answer, slowly dullness ideas, deficiency Remedii: Anac, Bar-c, Calc, Carbo-v, Hell, Lyc, Phosph, Sep. Baryta carb - adolescentii cu imaturitate fizica si mentala, care invata extrem de greu, sau cu functie intelectuala normala, dar cu serioase probleme emotionale, sunt tematori, nesiguri, anxiosi, cu un puternic sentiment de inferioritate, lipsiti de incredere in ei insisi, se cred total incompetenti , nu pot lua nicio decizie , oricat ar fi de marunta, au mare frica de a face un lucru nou, pe care nu l-au mai facut, frica de a nu rade cineva de ei, de multime si, in general, o adevarata fobie fata de scoala, simtindu-se in siguranta doar acasa. De aceea sunt dependenti de cei apropiati, si de incurajarile lor permanente. In plan fizic, fac frecvent faringo-amigdalite cu amigdale tumefiate, imense. ADOLESCENTI TIMIZI - cei care nu au curajul sa ridice mana, sa vorbeasca, chiar daca stiu lectia, in schimb acasa pot fi foarte buni Rubrici:Timidity Confidence-Want off

198

Aversion:approached, of being Remedii: Ambra, Anac, Bar c, Calc, Gels, Lyc, Nat-c, Nat-m, Phos, Puls, Sep, Sil ADOLESCENTI OBSEDATI, MANIACI Cei care exagereza cu munca scolara, renuntand chiar la joaca, la mancare, la somn. Sunt printre primii in clasa, pana cand vor claca, epuizati. La baza acesui comportament este dorinta de a fi primul, orgoliul. Rubrici: Mind: Haughtty, Censorious, Contemptuos, Delusions: better then others // great person , is // superiority, of // distinguished, he is // diminished, everithing in room is, while she is tall and elevated // humility and lowness of others Work: desire for mental, Activity: desire, Busy, Industrious, Occupation: amel Confidence: wont of self Remedii: Lach, Lyc, Nux-v, Platina Lachezis - Orgolios si gelos ca alti colegi sunt mai apreciati ca el, de aceea se impulsioneaza sa invete foarte bine, reusind aceasta sustinut de o energie extraordinara, munceste din rasputeri, luindu-se la intrecere cu ceilalti si gasind intotdeauna argumente care sa-I sustina parerile , lansandu-se in discutii interminabile ; este adolescentul cel mai vorbaret, care nu se poate abtine, vorbese gesticuland, se precipita sarind de la o idee la alta Obosit, prost dispus, confuz dimineata, plin de energie si locvace seara si adorme greu. Lycopodium - Lipsit de incredere in sine, munceste pt a-si dovedi lui insusi ca e cel mai bun, e mai mult un perfectionist decat luptator, datorita slabiciunii fizice se refugiaza in activitati intelectuale, petrecand mult timp in biblioteca, citind, sau in fata calculatorului Nux vomica - Competitiv si ambitios, maniac, cu dorinta de a fi primul in clasa, se implica in numeroase activitati, suprasolicitandu-se; este excesiv de tipicar, ordonat; invidios pe colegii mai buni la invatatura, nu suporta sa piarda, sa greseasca , se infurie daca e contrazis, daca cineva o ia inaintea lui; datorita stresului si abuzului de cofeina devine si insomniac, se trezeste la 3-4 dimineata ingrijorat ca nu stie perfect lectia , somnul revine spre dimineata chiar cand trebuie sa plece la scoala; in final devine un individ ursuz, suparacios, coleric, agresiv verbal, chiar si fizic Platina - adolescenta cea mai ingamfata, dispretuitoare, aroganta, narcisista, foarte afectata de batjocora, dispretul celorlalti, dar orgoliul nu vine din realizarile sale(ca Aurum), sau din performantele intelectuale(ca Sulfur), ci din faptul ca se crede superioara celorlalti, crede ca are o origine si educatie deosebita, ca e mai evoluata spiritual. De multe ori, aceasta atitudine aroganta ascunde o mare angoasa sau frustrare, insatisfactie care ii imprima si impulsuri violente uneori sau o face sa se izoleze De aceea, Platina va fi fie adolescenta vesela si de o cochetarie exagerata, extravaganta, fie una deprimata, melancolica, indiferenta, care cauta izolarea atat din anxietate cat si din dispret pentru lumea inconjuratoare ADOLESCENTI AGITATI, INSTABILI, HIPERACTIVI *agitatie fizica: cei care nu pot sta locului Rubrici: Restlessness,nervousness:children, in Impatience Remedii: Acon, Arg nit, Cham, kali-br, Rhus-t, Tarent, Tub, Zincum *agitatie psihica: cei care nu-si pot fixa gandurile, atentia Rubrici: Concentration: difficult: studying, reading, while, Chaotic, Confusion, Dullness Thoughts: vanishing, reading, speaking

199

Remedii: Lach, Ars-a, Merc, Na-c *agitati, surescitati, colerici, tipa, urla, vorbesc tare, alearga, Rubrici:Irritability, children in, Shrieking, screaming, shouting children in, Striking children in Remedii: Chamomilla, Cina, Lycopodium, Pulsatilla, Sepia, tub, Zincum, Aconit - agitatul anxios, mereu in verva , in miscare, genul copilului care paraseste locul ca sa-I intrebe pe ceilalti ce n-a inteles Rhus toxicodendron - ameliorat de miscare, asfel incat isi misca continuu partile corpului, fara ca neaparat sa se ridice de pe scaun Tarentula hispanica - combina agitatia fizica a lui Rhus-t cu furia si agresivitatea Chamomillei(mania in general apare mai ales in cazul in care exercitiile fizice si miscarea sunt insuficiente pt a estompa starea launtrica de suprastimulare) - hiperchinetic, nu poate sta linistit, doreste sa topaie, sa sara, sa alerge, sa danseze, agita constant picioarele, sau capul, mainile şi degetele, poate avea spasme, tresariri, secuse, sau miscari involuntare coreiforme. - va fi calmat doar de muzica, dar o muzica dezlantuita, ritmata, sau de un dans energic - psihism variabil, cu treceri de la râs la plâns, de la tristeţe la veselie, de la calm la furie, toate acestea insoţite de nelinişte, anxietate, sau frici subite, terori nocturne Chamomilla - agitatul guraliv, violent, coleric, capricios, ii place cearta, agreseaza, provoaca, urla si tipa , se poate infuria numai daca te apropii de el, il priveşti sau îi vorbeşti, uneori accesul de furie finalizeaza intr-un lesin sau in convulsii. - nu tolereaza durerea, reactionand exagerat, coşmaruri si terori nocturne in somn- copilul care atunci cand era mic se calma cand era luat in brate si leganat, sau plimbat cu masina, devine adolescentul care se va calma tot in masina, dar de data aceasta e soferul care conduce cu exces de viteza Cina - morocanosi, nemultumiti, susceptibili, incapatanati - iritabilitate chiar mai mare decat a Chamomillei, de parca isi ies din minti, se iau la harta sau la bataie, lovesc, ciupesc, fac crize de furie in care se trantesc pe jos si dau din maini si picioare, au spasme pana la convulsii - nu suporta sa fie atinsi, priviti, nu tolereaza autoritatea, mustrarea, pedepsele - au somn agitat, precedat de ritmii(leganarea capului pe perna), cu cosmaruri, tresariri violente, bruxism - prurit anal, nazal cu tendinta imperioasa de a se scarpina si scobi in nas, dureri abdominale-frecvent in context de verminoza Kali bromat - adolescenti furiosi, agitati, mai ales la membrele superioare: isi frang tot timpul mainile, sau “framanta un obiect imaginar” - in urma unor abuzuri, pot dezvolta anxietate si frici cumplite(de otravire, de lovituri, de singuratate, de intuneric, de nebunie), cu tulburari de somn ( insomnii, sau nu pot dormi singuri), insotite uneori de terori nocturne . - dificultati de concentrare sau memorizare sau sunt dislexici, - acnee Lycopodium - agitat prin incercarea de a-si masca timiditatea si complexele printr-o atitudine tiranica, rautacioasa Pulsatilla - surescitata pentru a atrage atentia, fara a fi violenta sau rautacioasa, mai mult agasanta, de obicei plange sau face mici prostii Sepia - in urma unor necazuri, devine depresiva, vrea sa se izoleze,devenind agitata si nervoasa daca cineva incearca sa comunice cu ea

200

Medorrhinum - *Adolescent agitat, nerabdator, nelinistit, anxios, grabit, ca si cum n-ar avea suficient timp, vorbeste grabit, isi agita mainile si piciorele, isi termina temele si lucrarile foarte repede, in graba, si de aceea incomplet realizate, sau cu greseli *Memoria slabita, are goluri de memorie, mai ales inainte de examene, datorita anxietatii: uita tocmai ce se pregatea sa spuna, sau isi pierde firul gandurilor in mijlocul frazei *Este extremist in toate aspectele vietii: fizic, psihic, emotional: obtine fie note maxime, fie proaste, poate fi sclipitor, dar si stupid, fie iubeste cu patima , fie uraste . *Este pasional si hipersexual, si de aceea cauta mereu noi experiente pasionale, putand ajunge la forme extreme de comprtament sexual, abuz de droguri, alcool *Poate fi extrem de violent, agresiv, isi poate lovi parintii, sau se bate cu colegii, sau poate ajunge la acte de cruzime fata de copii sau animale, de care poate fi si atasat Tuberculinum - adolescentul hiperactiv, nu poate sta mult timp in acelasi loc, zgomotos, pretentios, revendicativ, capricios, rautacios, coleric, poate avea accese de manie in care ii loveste pe cei din jur si ramane indiferent la pedeapsa sau cearta. - se plictisesc repede si au mare nevoie de schimbare, vor intotdeauna haine noi, lucruri noi, se plictisesc repede acasa si vor sa plece sa se plimbe , in vizita, la distractii, schimba des prietenii si relatiile sentimentale, in cazuri severe fug de acasa sau se aventureaza in tot ce e excitant : sporturi periculoase, droguri, baruri de noapte . - de asemenea unul din principalele remedii pentru retard mental si autism Zincum - *surmenaj intlectual (cu tulburari de memorie, incapacitate de concentrare, focalizare, intelegere, stare confuzionala, fac greseli de vorbire si scriere), *astenie si slabiciune fizica *agitatia continua a membrelor inferioare, asociata sau nu cu tremuraturi , mioclonii, tresariri, spasme, crampe *nemultumire , lamentare permanenta, insotite de iritabilitate si furie, greu de suportat Acesti adolescenti sunt agravati daca consuma bauturi alcoolice, sau de supresia unei eruptii cutanate, iar fetele sunt ameliorate de declansarea fluxului menstrual Lachezis - agitat din cauza nevoii de a flecari, de a comenta, vrea sa intervina in orice discutie si sa demonstreze ca stie mai mult ca altii, sare de la un subiect la altul Arsenicum album - agitat din cauza nelinistii si anxietatii profunde(ca si Aconit), cu frica de moarte, dar e mai fragil si sensibil la frig, anxietatea si agitatia se agraveaza intre1-3 noaptea Mercurius - tipul stenic e adolescentul agitat, “ca argintul viu”, cu instabilitate caracteriala si accese colerice brutale, “ seful de banda” intotdeauna nemultumit, certaret, flecar, neascultator, nu admite sa fie contrazis, face invers de ce i se cere, fabuleaza, disimuleaza, vie activitate cerebrala care da iluzia unei inteligente precoce, dar rezultatele scolare sunt proaste din cauza superficialitatii, neatentiei, incapacitatii de abstractiza matematic, tulburarii de memorie ADOLESCENTI OPOZANTI, INDARATNICI Sunt adolescentii cu o personalitate si un “ego”puternic: refuza sa faca ce li se cere, nu accepta contradictia, se ofenseaza usor, in final inceteaza sa mai invete, fiind cuprinsi de disperare, deznadejde. De multe ori se ajunge in acest punct datorita unei reactii fata de profesorul care l-a certat, nedreptatit, sau ironizat. Rubrici: Mind: contrary, contradict, disposition to, disobedience, irritability, obstinate ofendead easily

201

ailm. from :- admonition- indignation- mortification - reproaches Remedii: Anacardium, Arn, Aur, Caust, Hep sulf, Ign, Lach, Lyc, Merc, Nux v, Staph Anacardium - la cea mai mica ofensa se infurie, vorbeste urat, injura Arnica - In urma unui soc afectiv devin neincrezatori, suspiciosi, fricosi, inchisi, refuza sa raspunda, au noptile agitate, cu cosmaruri, iar ziua sunt obositi Aurum - nu pot suporta nici cea mai mica contradictie, sau mustrare, reactionand printro manie violenta pe care ulterior o regreta sau in urma unui soc afectiv deveni disperati, deznadajduiti, nu mai au bucuria si placerea de a trai, uneori ajung intr-o mare depresie , cu tendinte suicidare Causticum - Intolerant la nedreptatile facute altora sau asupra lui insusi, se revolta, se razvrateste, sunt acei “ razvratitii idealisti” care mai tarziu ajung lideri sindicali, revolutionari, anrhisti. Hepar sulfur - Anxiosul violent , extrem de iritabil, sensibil la durere, se ofenseaza usor, e certaret, nemultumit, la scoala se impune prin opozitie, dar acasa face crize de furie Ignatia - Adolescenta romantica dezamagita in dragoste, sau nedreptatita, sau sufera un necaz, o pierdere, devenind imprevizibila, rade cand e pedepsita, plange la consolare, ofteaza si suspina intr-una, se plange mereu ca n-are suficient aer; alteori se masculinizeaza si devine dura, critica, jignitoare Lachezis - Este “flecarul’ care vorbeste intr-una pt ca nu se poate stapani, deranjand orele, in pauze nu exista discutii in care sa nu intervina cu aerul ca “le stie pe toate” . Ingamfat, arogant, sarcastic, nu suporta autoritatea , nici restrictiile, de aceea vor fi mereu probleme daca parintii sau profesorii sunt autoritari. Probleme vor apare si din cauza geloziei, acasa e gelos pe fratii mai mici, la scoala pe colegi daca acestia sunt mai laudati si mai apreciati decat el; uneori ajunge la ura, pe care o declara , incercand si sa se razbune. Fiind si f. posesiv, la fel reactioneaza si daca prietenii lui indraznesc sa acorde atentie sau pretuire altuia. Alteori, din cauza invidiei si geloziei, devine depresiv, se inchide in el, refuza sa mai raspunda si sa mai vorbeasca , si iese din mutismul sau doar pt a critica. Mercurius - hiperchinetic, nu sta locului, n-are stare nici cand invata - tipul stenic:agitat, rautacios, autoritar, vesnic nemultumit, sensibili la critica, pot ajunge la ura fata de cel care-l jigneste, cu gesturi violente, necugetate(tipul”sefului de banda) - tipul astenic : morocanos, timid, anxios, dezgustat de viata, indiferent Nux vomica - adolescent ambitios, competitiv, extrem de iritabil, coleric, sau chiar furios si violent, dezvolta resentimente fata de parinti sau profesori, se enerveaza usor chiar si pe colegi, putand intretine lungi perioade de timp sentimente de manie fata de ei, isi varsa mania pe lucrurile si obiectele ce-i stau in cale, sau pe persoanele care-l irita. - genul adolescentului activ, care munceste mult, dar, neavand masura, clacheaza si nu mai poate face nici un efort Staphisagria - adolescentul care refuza sa mai invete intrucat a fost pedepsit sau certat pe nedrept, si nu a fost apreciat la adevarata valoare, practic traieste o indignare si manie pe care nu le exteriorizeaza, dar le va somatiza prin tulburari cutanate, urinare, intestinale ADOLESCENTI DISTRATI - sunt acei adolescenti „cu capul in nori” si care se pierd in visari in loc sa fie atenti la ore, nu fac nimic daca nu sta cineva cu ei; la joaca sint insa primii - pot fi confundati cu cei lenti, la distrati gandul e cel care fuge, pe cand la lenti, atentia

202

Rubrici: Absent minded, Absent minded, dreamy, Absent minded, children in Concentration, difficult, Fancies, absorbed in, Plans-making, Dream, as if in a Remedii: Cannabis-indica, Hyosc, Lach, Nux –m, Phosph Cannabis indica - adolescentul distrat, aerian, dus parca pe alta lume sau este agasant si sacaitor; nu se poate aduna sa faca nimic singur, este dezorientat, rupt de realitate, lipsit de tel in viata, incapabil sa fie consecvent - uneori are atacuri de panica, cu anxietate fata de sanatate sau cu frica de nebunie, alteori e confuz, cu mintea tulbure, facand de exemplu conexiuni intre lucruri disparate - de obicei, acestia sunt copiii cu parinti toxicomani sau cei intoxicati de T.V., desene animate, jocuri pe calculator si care in loc sa lucreze, revad scenele vizionate Nux Moscata - stari de plutire , dilatare, chiar iesire din corp care se finalizeaza intr-un somn coplesitor - incetosare mentala, confuzie, uita ce si-a propus sa faca cu 1 min inainte, obnubilare - poate fi si extrem de vesel, razand si palavragind despre fleacuri Hyosciamus - distratul pierdut in gandurile sale, care e atat de detasat, incat vorbeste singur, nu-si poate controla impulsurile- vorbeste, glumeste,face giumbuslucuri, e zanatic, ca apoi sa faca o criza de temperament de nu te mai intelegi cu el - extrem de gelos pe fratii sai, se cearta tot timpul, si poate trece la acte de violenta, facute cu rautate si detasare - precocitate sexuala, masturbatie, jocuri sexuale in ascuns, exhibitionism Lachezis - dimineata somnoros, distrat si nu-si poate aduna gandurile, isi revine seara - flecarul care nu poate fi corectat nici cu pedepse, gelos si suspicios ADOLESCENTI DEZAMAGITI IN DRAGOSTE Rubrici:Grief- silent:love, from disappointed Remedii: Ign, Nat-m, Ph-ac, Phosph Ignatia: - persoane romantice si sensibile, cu emotii extrem de puternice, se implica mai mult afectiv decat sexual, de aceea va fi usor dezamagita intr-o lume a sexului, placerii, nestatorniciei, grosoloniei. Poate trai in mai multe moduri dezamagirea: - se inchide in ea, oftand si cascand mereu, simtind ca nu poate respira, si nu poate plange, desi isi doreste aceasta, pentru a se putea usura - devine critica, dura, reproseaza,ca apoi sa regrete cee ce a spus, sau se masculinizeza si ca aspect, si ca actiuni(implicandu-se in miscari feministe) - poate avea reactii paradoxale( doarme ore intregi, devoreaza tot frigiderul), sau isterice(rade sau plange necontrolat), sau se plimba in ploaie - poate dezvolta reactii spastice, cu constrictie la nivelul gatului(nod in gat, torticolis), sau spatelui( care devine extrem de dureros), ticuri, iar daca patologia se adanceste, chiar coree, scleroza multipla, paralizie - în general, pe toata perioada depresiei, are o aversiune mare pentru fructe Natrium muriatic: - Sensibili, seriosi si introvertiti vor suferi mult dupa o dezamagire in dragoste, dar vor tine suferinta in interior, se vor inchide in ei, isi controleaza lacrimile, si emotiile datorita unei mari frici de nu fi considerati ridicoli sau de a nu fi umiliti - Intrucat aceasta suferinta lasa in ei urme adanci, vor construi un adevarat „turn de fildes’,din care nu mai vor sa iasa, pentru a evita o noua suferinta, putand parea astfel duri sau insensibili.

203

- Uneori, cand emotiile si suferinta devin greu de suportat, se vor descarca printr-un plans isteric, niciodata de fata cu altii, ci se vor incuia in camera, cu perna pe cap, si acolo vor plange uneori zile intregi, nestiuti de nimeni. - Frecvent apar si manifestari fizice ca urmare a suferintei: cefalee, insomnii, herpes. - Ulterior se vor indragosti platonic de persoane greu accesibile, actori, preoti, profesori, vor trai mental dragostea lor, evitand implicarea intr-o relatie care i-ar aduce suferinta. Phosphoric acid - durerea il epuizeaza in asa masura , incat devine lent, apatic, indiferent, nepasator, datorita oboselii, doreste doar sa zaca, si din cand in cand sa consume sucuri de fructe, care ii mai dau putina energie Aurum muriatic - adolescenta erotica, leaga usor relatii de care se indragosteste nebuneste , se implica mult in relatie, dar e extrem de posesiva, presandu-si partenerul sai ofere mai multa dragoste si sex; ca urmare , acesta se va retrage, iar adolescenta Aur mur , dezamagita, va incerca sa se sinucida, dar nu o face definitiv, ca Aur met care sare dela inaltime, ci isi va taia venele, sau va lua pastile. Poate repeta gestul dupa fiecare relatie rupta Aurum metalicum - adolescentul constiincios, responsabil, cu un mare simt al datoriei si teluri extrem de inalte, care vrea sa fie cel mai bun, va ajunge mai frecvent depresiv daca pierde pozitia, totusi exista si posibilitatea ca el sa dezvolte o depresie profunda in urma unei dezamagiri in dragoste. TRAUMATISME Dr Doina Pavlovschi Trauma poate fi psihica sau fizica. TRAUMA PSIHICA este un soc dupa un eveniment stresant, o experienta personala la pierdere. Doliul este un proces particular, care urmeaza piederii ( mortii ) unei persoane indragite, dupa pierdere este necesar un timp de doliu pentru vindecare si restabilirea sanatatii. Fazele doliului sunt 4 : - o perioada de amorteala, nauceala, imediat dupa pierdere, care poate permite desconsiderarea pierderii pentru un timp - o perioada de dor - nemultumirea, furia ocupa tot mai mult loc. “Dece mie ?” Furie pe medici, furie contra sa “Am facut destul ?”’ As fi putut face mai mult ?” - o perioada de dezorganizare si disperare : neaga casa, refuza hrana, nu se ingrijeste de persoana sa - o perioada de adaptare la pierdere si reorganizare a comportamentului. Sarcinile doliului sunt 4 : - aceptarea realitatii pierderii si imposibilitatii revederii - depasirea supararii, nenorocirii - adaptarea la o preajma fara cel disparut - localizarea afectiva a disparutului si continuarea vietii. Manifestari ale supararii normale pe care durata si intensitatea le pot face patologice - tristete - amorteala, nauceala, lipsa de sentimente

204

-

furie datorata : - unei senzatii de frustrare din cauza neputintei - comportament amintit de copil parasit - vinovatie si autoacuzare irationala - anxietate : teama de a fi singur in casa, etc, dela senzatia de insecuritate pana la criza de panica, cu cat mai mare, cu atat mai patologica - neajutorare, mai ales daca a fost o convietuire lunga - insingurare, oboseala, apatie, detasare. Tratament homeopatic Suferinta dureroasa acuta : Arnica, Aconitum, Ignatia Arnica – durere in inima, lipsa de speranta, indiferenta la preajma Aconitum napelus – anxietate mare, plans impresionabil, frica Ignatia – comportament demonstrativ : cefalee, tremuraturi, plans, insomnie, nu se poate controla, supararea a facut-o praf. Este remedial de electie pentru doliu, 30-200-M CH Suferinta cronica : Opium – atat de amortit, incat refuza sa vorbeasca, sau sa se miste. Natrum muriaticum – cronicul Ignatiei – predispozitie la plans si iritare, depresie, anxietate localizata la inima,agravare la consolare, insingurare, fleacurile ii provoaca furie, poate fi indifferent, distrat, nu rezista la efort mintal. Este un amestec de tristete, suparare, resentiment si furie, cefalee ca un ciocan Aurum metallicum – depresie, posibil suicid – caz psihiatric. Pulsatilla – timida, interiorizata, dispozitie plangareata, plans la amintiri. Nux vomica – furie si iritabilitate, critic cu ceilalti, nelinistit, anxios Arsenicum album – anxietate cronica cu acutizari, foarte ordonat, friguros, obsesiv. Phosphoric acid – depresiv apatic, oboist fizic, tot ar sta intins. Causticum – multiple acuze fizice la baza carora sta supararea. In ciuda suferintelor sale este intens afectat de necazurile altora. Sepia – foarte asemanatoare cu Natrum muriaticum – Plange singura. Agravata de consolare, etc TRAUMA FIZICA Arnica – indicate in toate traumatismele Lovituri, contuzii : Arn., Con., Ham., Hyper., Rhus tox., Ruta, Symph., Acetic ac., Bellis perenis, Echinacea, Euphrasia, Ledum, Sulph.ac.,Verbascum. Lovituri ale oaselor : Ruta, Symphytum, Arnica, Calcarea phos., Calc. fl. Lovituri ale sanilor : Conium, Bellis perenis Lovituri ale ochilor : Arnica, Ledum, Symph., Acon., Ham. Lovituri ale partilor bogate in nervi senzitivi : Hypericum, Bellis perenis Lovituri cu echimoze persistente : Arn., Bellis p., Calend., Lach., Led., Ham., Sulph.ac Arsuri : Ars., Cantharis, Hepar s., Urtica, Arn., Calend., Camph., Petrol., Rhus tox. Arsuri care nu se vindeca sau urmari ale arsurilor : Causticum Traumatisme cranio-cerebrale si vertebro-medulare : Natr.sulph., Arn., Hyper., Ruta Traumartisme glandulare : Conium, Bellis perenis Plagi taiate, incizate : Staphysagria, Arnica, Calendula, Ham., Hyper., Ledum Luxatii, entorse : Arn., Bellis p., Calc.c.,Hyper., Natr.c., Rhus tox., Ruta, Symph. Profilaxia tetanosului : Hypericum, Physostigma Rani cu hemoragii mari : Phos., Crot., Lach., Phos.ac., Arn., Ham., Kreos., Millef.

205

Rani albastrui, vinete : Lachesis, Lyssin Rani de glont : Arnica, Calendula Rani contuzionate : Arnica, Hamamelis, Symphytum, Sulphuric acid Rani de muschi, tendoane, articulatii : Calendula, Ruta, Arnica Rani dilacerate : Calendula, Hyper., Carbolic acid, Ham., Ledum, Staph., Sulph.ac Rani punctiforme, intepate : Ledum, Apis, Hypericum Rani disecante : Anthracin, Apis, Ars., Echin., Lach., Pyrogenium, Crotalus Rani cu tendinta gangrenoasa : Vezi disecante + Calendula, Sulphuric acid Aschie de sticla : Silicea BIBLIOGRAFIE Binet Claude L`Homeopathie pratique Ed. Dangles 1979 Boericke William Homoeopathic Materia Medica Homoeopathic Book Service 1993 Kent J.T. Repertory of the Homoeopathic Materia Medica Jain Publishing 1980 Strutte Lesley Bereavement and trauma British Homoeopathic Journal Vol 85 1996 Voisin H. Therapeutique et repertoire homeopatiques du ppraticien Ed. Maloine 1979 CAZ – TCC inchis cu pierdere d cunostinta, fracturi craniene si faciale multiple cu dilacerari tisulare. Prognostic: moarte in 72 ore. Arnica 1 M in solutie imbibata intr-o minge de bumbac si frecata de incheieturile mainilor – raspuns imediat, a strans mana mamei sale. HOMEOPATIA IN SARCINA, NASTERE SI LAUZIE Dr Adrian Dumitrescu Obiective: 1 - Favorizarea dezvoltării normale, optime, a produsului de concepţie şi naşterea unui copil armonios atât din punct de vedere psiho-emotional cât şi fizic. 2 – Tratamentul cazurilor de nefecunditate. 3 – Atitudinea homeopatică în afecţiuni cu impact în menţinerea sarcinii sau care o periclitează: fibroame, chisturi, avort repetat, traumatisme-viol. 4 - Asigurarea unei evoluţii normale a gestaţiei (evitând tulburările deranjante, avortul sau naşterea prematură): terenul, echilibrarea SN, etiologic, demineralizarea, greaţăvarsături, ameninţare avort. 5 - Asigurarea unei naşteri spontane, fără complicaţii; 6 - Prevenirea şi tratarea eventualelor tulburări apărute după naştere. Precizare: - homeopatia nu pretinde că poate rezolva singură situaţii distocice reale ; - homeopatia nu ia locul sau amână aplicarea unor tehnici medicale indispensabile; - este utilă în prevenirea prenatală şi în protecţia sănătăţii nou-născutului şi sugarului; 1. Stres. Puţini dintre noi ştim că s-a demonstrat ştiintific şi experimental că inteligenţa cognitivă, emoţională şi capacitatea de relaţionare ale viitorului copil pot fi afectate (diminuate) cu până la 50% de o mamă care în timpul sarcinii este foarte stresată. Stresul produce în corp hormonii de stres (adrenalina şi cortizonul). Aceşti hormoni au rolul de a menţine organismul într-o stare de alertă şi de a-l pregăti pentru ....luptă sau fugă. Prin urmare, mare parte din sângele organelor interne, care asigură creşterea şi dezvoltarea este direcţionat către muşchii braţelor şi ai membrelor inferioare. La nivelul creierului

206

sângele este luat din zona frontală (care răspunde de inteligenţă şi logică) şi îndreptat către zona posterioară (care răspunde de instincte şi reflexe). De asemenea, aceşti hormoni fac sistemul imunitar să-şi scadă activitatea foarte mult (ei se administrează şi la pacienţii cu transplant de organe – astfel încât sistemul imunitar să fie dezactivat şi să nu respingă grefa). Copiii născuţi din sarcini în care stresul a fost mare vor fi mai pregătiţi pentru solicitări fizice (au muşchii mai dezvoltati) dar mai puţin inteligenţi şi mai expuşi bolilor de orice fel (sistem imunitar deficitar). De asemenea, cercetările medicale arată că de la naştere şi până la vârsta de 6 ani, creierul copilului se află intr-o stare de maximă receptivitate deoarece emite frecvenţe pe care adultul le manifestă numai în timpul somnului profund. Aceasta demonstrează că un copil trăieşte mai degrabă într-o stare de transă hipnotică; el este ca un burete care absoarbe tot ce vede şi aude în mediul înconjurător fără să fie conştient. Toate aceste programe pe care le preia în mod automat din mediu, de la TV şi in special din ceea ce percepe în familie vor fi ulterior reproduse în viaţa de adult în mod inconştient – reflex. Prin urmare părinţii au o mare responsabilitate încă din timpul sarcinii: aceea de a asigura un mediu cât mai armonios, frumos, plin de creativitate viitorului adult. Mămicile însărcinate trebuie să uite de griji, să facă plimbări în natură, să-şi expună corpul la soarele de dimineaţă (primele ore ale zilei începând cu rasăritul sunt cele mai benefice în perioada aprilie - septembrie) şi să admire natura care se trezeşte la viaţă. S-a dovedit că ascultarea de muzică preclasică si clasică (Mozart, Vivaldi şi Bach) dezvoltă capacităţile cognitive, inteligenţa si creativitatea fătului. Fiind foarte receptivă la mediu, gravida trebuie să facă lecturi şi să vizioneze doar acele filme care îi produc stări emoţionale pozitive, armonioase. Ea poate să cânte şi să danseze (lent), să-i vorbească cu iubire fătului (care aude începând cu luna a 3 – a) să picteze sau să înveţe sculptura. Mămicile credincioase pot să invoce ajutorul lui Dumnezeu pentru a le da un copil sănătos, inteligent, iubitor şi cu anumite virtuţi. Dacă apar stări de iritabilitate sau depresie, acestea să fie de scurtă durată. Homeopatia şi fitoterapia ajută cu succes gravida să depăşească stările de anxietate, sau tulburări precum: migrene, greaţa, inapetenţa, vărsăturile, constipaţia sau hemoroizii, gastritele, varicele. Anumite infecţii sau boli cronice pot fi vindecate sau ameliorate tot cu ajutorul medicinii alternative (medicaţia alopată poate afecta dezvoltarea fătului). 2. Tratamentul cazurilor de nefecunditate: Agnus Castus: Dezvoltarea sexuală şi genitală este întârziată iar libidoul mult diminuat. Are un renume şi în tratarea unor forme de impotenţă masculină inclusiv în cazul când aceasta este incriminată în infecunditatea cuplului. Leucoree ca albuşul de ou. Sabina: Unul din remediile cele mai bine reprezentate în simptome uterine legate de infecunditate fiind indicat şi în avorturile repetate (în special cel din S12). Sepia: Util ca remediu în cazurile cu libido scăzut din cauza blocajelor de comunicare şi a resentimentelor. La femei este foarte util pentru cicluri neregulate, act sexual dureros (dispareunie), cu stare de apăsare în abdomenul inferior, pierderea interesului sexual în general sau în acceptarea partenerului. Silicea: Acţionează asupra trompelor sau uterului, fiind şi extrem de eficace în infecţiile trenante sau în sechele postinflamatorii, formaţiuni chistice.

207

Tuberculinum: Are rezultate atunci când, în infecunditate este incriminată tuberculoza cu localizare în organele abdominale, chiar dacă suferinţa a existat cu mulţi ani în urmă. Phosphoric acid: In caz de epuizare generală ca urmare a unor boli debilitante sau cu convalescenţă prelungită dar şi pentru aspecte emoţionale La bărbat atât producţia cât şi funcţionarea testiculelor sunt slabe, cu erecţii incerte şi fluctuaţii descurajante ale potenţei. Aurum Muriaticum Natronatum: Col uterin indurat, cu ulceraţii. Uter mărit de volum, fibromatos, care umple tot pelvisul. Leucoree cu contracturi spastice ale vaginului. Ovare indurate, chistice. Uter subdezvoltat, calcificat. Fraxinus Americanus: Ca organoterapic (uterul). În fibromiomatoză uterină însoţită de menoragie sau scurgeri apoase şi asociată cu prolas uterin şi senzaţie de apăsare în jos la nivelul pelvisului. Caz: Femeie măritată, în vârstă de 28 de ani, se prezintă la consultaţie pentru sterilitate. În urmă cu 2 ani fătul a murit în uter. De la 13 ani suferă de leucoree abundentă. Uterul este mult mărit în volum şi întreaga regiune hipogastrică este foarte sensibilă la palpare. În ultimii 3 ani a dormit pe spate datorită acestei sensibilităţi. Primeşte Aur-m-n 3D dimineaţa şi seara timp de 45 de zile. Sarcina după 2 luni 3 – Atitudinea homeopatică în afecţiuni care periclitează menţinerea sarcinii A. Fibroame uterine: În afară de ultimele 2 remedii (Aur-m-n şi Fraxinus Am) reţineţi: Calcarea Fluorica: în cazul unor fibroame foarte voluminoase şi îndurate. Silicea: excelent în fibroame mici şi recurente. Tarentula Hispanica: fibroame mari, cu dureri, hemoragie importantă şi nelinişte. Sepia şi Lachesis: remedii feminine complexe cu mare congestie uterină. B. Boli ovariene inflamatorii şi chistice: Apis: Dorinţă sexuală crescută la femeie pasională cu emoţii puternice greu de exprimat. Neîndemânatică, geloasă, mimează starea de bine atunci când se simte deplorabil. Are chisturi ovariene şi induraţii cu lateralitate dreaptă. Hipertrofie uterină. Tendinţă de avort în primele luni de sarcină. Lycopodium: Dureri ovariene după amiaza târziu, nervozitate, flatulenţă, indigestie Colocynthis: Colici spasmodice intense (lateralitate stângă), care pliază pacienta, iritabilitate, supărare, indignare. Sabina: Dureri violente, persistente, nespasmodice, în ovare şi spate, regiunea sacrată, agravate de mişcare şi căldură. Baryta Carbonica: Inflamaţii chistice mari şi unice, la femeie subdezvoltată, timidă. Calcarea Carbonica: Femeie corpolentă cu sensibilitate la frig, slăbiciune, încetineală Silicea: În chisturi cronice. C. Avort repetat: Pulsatilla: Când există dureri neregulate, migratmoare cu senzaţie de leşin şi opresiune toracică la femei cu temperament pasiv, care plâng uşor, fără sete.

208

Renumită a acţiona asupra pereţilor uterini cărora le stimulează dezvoltarea armonioasă (prevenind astfel dezvoltarea neregulată, contracţiile uterine înainte de termen şi favorizând prezentaţia craniană). Sabina: Previne şi tratează avortul lunii a 3-a (S12), cu dureri în regiunea renală şi hipogastru, până la coapse, cu mare sensibilitate la căldură, mişcare, zdruncinături. Femeia este “plinuţă”, cu cicluri prelungite şi abundente. Caulophyllum: Hemoragie urmată de avort din cauza debilităţii (atoniei) uterine sau a epuizării. Avortul lunii a 4-a. Sepia: Alături de Pulsatilla şi Sabina face parte din grupul remediilor majore: dureri de dinţi şi migrene frecvente înaintea ciclului, ce pot apare şi în timpul sarcinii. Secale cornutum: Hemoragie pasivă, continuă de sânge închis la culoare. Avort al primului trimestru de sarcină în special la femeile care au avut mulţi copii Ferrum Metallicum: Femeie anemică ce se îmbujorează uşor la faţă; sângerare de culoare deschisă, redusă cantitativ, senzaţie caracteristică de epuizare, respiraţii scurte. D. Traumatisme şi viol: Aconitum: Cel mai eficient pentru teama acută cu frică de moarte, şoc, anxietate, insomnie în timpul sarcinii, ameninţare de avort produsa de furie-supărare. Staphysagria: Supărare cu resentimente, se simte nedreptăţită, dezvoltă uşor simptome urinare (în special cistite) având ca etiologie cele de mai sus. Natrium Muriaticum: Probleme emoţionale prelungite, amintiri neplăcute şi vechi. Arnica: Contuzii fizice şi traume psihice, dureri, sensibilitate. Argentum Nitricum: Când temerile şi fobiile sunt accentuate. 4 - Asigurarea unei evoluţii normale a gestaţiei prin: A. Tratamentul preventiv, de teren: Are în vedere echilibrarea funcţiilor organismului gravidei şi protecţia viitorului copil de tarele miasmatice ale părinţilor. Astfel pentru: Psora: folosim Sulphur mai ales dacă descoperim în antecedente manifestări alergice, eczeme, urticarie, astm, febra fânului, reumatism cronic, obezitate, etc. Sicoza: Medorrhinum sau Thuya (atunci când şi celelalte simptome le indică sau dacă au existat antecedente de gonoree). Lueza: Luesinum (pe baza simptomelor sau a antecedentelor de sifilis). Tuberculinism: Tuberculinum când există – depresie fizică, dureri variabile, migratoare, halenă fetidă, tulburări digestive, diaree matinală, slăbire ponderală chiar dacă mănâncă bine, sensibilitate mare la frig, corize repetate, transpiraţii nocturne. B. Echilibrarea sistemului nervos: Este vorba de tratarea efectelor dezechilibrului vago-simpatic din timpul sarcinii, care de fapt reprezintă exacerbări ale caracterului femeii. Ignatia: Hipersensibilă, hiperemotivă, cu nevroze, foarte iritabilă şi labilă, cu caracter contradictoriu şi paradoxal. Se plânge că nu poate mânca din cauza unui nod în gât sau a stomacului pe care-l simte strâns, înnodat, motiv pentru care vomită violent. La petreceri mănâncă totuşi copios, fără probleme. Sepia: Remediul partyrientelor deprimate, interiorizate, care văd în sarcină ceva catastrofic pentru viaţa lor. Sunt triste, indispuse de anturaj, indiferente faţă de orice

209

plăceri sau proiecte de viitor. Extrem de expuse unor stări depresive grave. Remediul este mult mai eficient dacă este administrat înainte de sarcină. Pulsatilla: Este opusă Sepiei; are caracter blând, reţinut, resemnat şi sensibil, e iritabilă, impresionabilă, cere dragoste, simpatie şi consolare, plângând foarte uşor. Nu are sete, halenă neplăcută, eructaţii şi un dezgust constant fără greţuri propriu zise. Simptomele vezicii urinare care acompaniază sarcina beneficiază de Pulsatilla. Este folositoare şi după naştere când sânii sunt dureroşi şi umflaţi dar cu eliminarea unei cantităţi prea mici de lapte. Contribuie la redobândirea formei armonioase a sânilor după înţărcare (împreună cu Bryonia). Helonias Dioica: Numit şi “tonicul uterin”, este un remediu indicat la începutul sarcinii pentru tulburări depresive instalate după ce femeia rămâne gravidă. Atunci devine repede obosită, tristă, tânguitoare şi totul pare că se învârte în jurul uterului său (îşi simte uterul greu, atârnând de la primele săptămâni de sarcină). Are dureri de spate la care se pot asocia probleme urinare: micţiuni frecvente eventual cu mucus. Actea Racemosa (Cimicifuga): Foarte important pentru unele tulburări psihice ale gravidităţii şi pentru depresia sau mania post partum. Stări alternante de râs si plâns, nelinişte şi depresie, obsedate de frica unor complicaţii, malformaţii. Înaintea sarcinii prezentau agravari în timpul menstruaţiei (migrene). Administrată imediat ce apar durerile de debut ale sarcinii accelerează travaliul şi permite o naştere rapidă. C. Etiologic: - cauze emoţionale: Aconitum: hemoragie cu sânge roşu cu debut violent în urma unui şoc, spaime. Gelsemium: dureri acute, ca de naştere, uterine, cu iradieri în spate şi şolduri, la femeie slabă, tremurândă, fără sete, cu nevoi urgente de urinare şi scaun. Cimicifuga: dureri violente de spate, iradiate spre coapse, uneori convulsii. - Supărare, necaz trăite în tăcere: Ignatia, Natrium Muriaticum. - Traumatisme, surmenaj: Arnica; Rhus Tox: senzaţie de contuzie lombară cu redoare, amel. de mişcare lentă, crampe în gambe, pierdere de sânge roşu aprins. - Exces de efort: Erigeron, Helonias, Millefolium, Nitric-ac, Rhus-tox. - Dacă predomină durerea: Cham, Caul, Vib, Nux-v, Podo. Apis: dureri înţepătoare, arzătoare în spate, ovarul drept, < de căldură, > de frig, abdomen dureros în reg. uterină, absenţa setei, sânge abundent. Kali-c: senzaţie de slăbiciune în spate, ca şi când s-ar rupe, încât trebuie să se lungească sau să se sprijine de ceva; dureri împungătoare. - Dacă predomină hemoragia: - sange rosu aprins: Erigeron, Ipeca, Phosphorus, Sabina Sabina: hemoragie profuză, roşu aprins, cu cheaguri, < de mişcare dar când merge pierderile sunt mai mici. - sange rosu inchis: China, Sec, Croc, Nux-m, Cham, Plat, Ustilago. Secale: scurgere pasivă, redusă cantitativ; arsuri, corp rece, se dezveleşte, epuizare Ustilago: sânge negru, filamentos, cu mici cheaguri, pierderi produse de mici fleacuri (ex. tuşeu vaginal). D. În caz de demineralizare a viitoarei mame se indică administrarea Calcareei de constituţie în diluţia 30 CH: Calc, Calc-p, Calc-f.

210

E. Diminuarea reacţiilor neuro-vegetative ce apar în sarcină: greţuri, vărsături, arsuri gastrice, dorinţă de lucruri indigeste sau bizare, constipaţie, anxietate. In caz de vărsături incoercibile cu sensibilitate la miros +, - arsuri gastrice ca primă alegere vor fi: Nux Vomica şi Ipeca cu diluţii între Ch 9 şi Ch 30. Ignatia: Prezintă greturi dimineaţa la trezire şi se ameliorează mâncând. Nod în gât mai ales când înghite în sec. Vomismentele se calmeaza când mănâncă şi reapar mai târziu. Cele mai mici emoţii, contrarietăţi, vederea alimentelor, mirosurile declanşează greţuri şi vărsături. Dacă e distrată totul dispare. Cocculus: după emoţii, mâncare, călătorie cu maşina, trenul sau vaporul. Privirea a ceva în mişcare produce greaţa. Tabloul mai cuprinde vertij, migrene, distensie gastro-colică în special noaptea. Sepia: Greţuri dimineaţa la trezire, < în timpul spălatului pe dinţi, dispar după mic dejun. Constipaţie redutabilă legată de tulburări hepatice şi congestie pelvină. Este remediul de primă alegere în constipaţia din sarcină. Gură uscată cu gust sarat; dorinţă de alimente acide. Masca sarcinii este foarte accentuată. Nux Moschata: Mare nevoie de somn, fără sete, deşi gura este uscată. Abdomen mult destins de volum după fiecare masă. Dureri de cap şi de stomac dacă mănâncă mai mult. Mercurius Solubilis: Salivaţie, gust metalic, limbă îngroşată cu amprente dentare. F. Ameninţare de avort: Elementele clinice comune sunt: dureri, pierderi de sânge, stări acute. În funcţie de luna de sarcină întâlnim următoarele simptome în repertoar: - primele luni – Apis, caul, vib, sep. - luna 2-a: - Kali c., Cimic, apis, plb, vib. - luna 2-3: - Kali c., Cimic, Sabina, Sec, apis, thuj. - luna 3-a: Kali-c, Apis, Croc., Eup., Merc, Nux-v, Sab,Tril.pend, Ust, cim, bell. - luna 4-a: Apis, Eup-pur. - luna 5-7: plumbum, arsenicum, Apis, Eup-pur., Sep, kali-c, plb. - luna 7-a: Ruta, Sepia - luna 8-a: Puls, cann. Iminenta de avort cu metroragie: Kreos., Croc, Puls, Sabin, Ust, Trill-p, Lyc, Ham, etc Avort cu metroragie: Croc., Kali c., Plat., Sab., Vib.,Apis, Ip, Sec etc. 5 - Asigurarea unei naşteri spontane, fără complicaţii; A. La apropierea naşterii se intervine cât mai puţin pentru a lăsa organismul să lucreze natural (dacă prezentaţia este pelvină se va apela la Pulsatilla ch 30 1-2 doze zilnice timp de câteva zile). În cazul unui exces de zel sau la presiunile anturajului se va apela la un “drenaj preventiv” cu 10-15 zile înaintea datei probabile a naşterii: Solidago: drenor hepatic şi renal; Berberis: pred. renal. Hydrastis şi Saccharum album: drenaj intestinal. Viola tricolor, Fumaria, Saponaria: drenaj cutanat. Toate legate de indicaţii precise şi obligatoriu în diluţii joase (D3 – CH3) zilnic sau la 2 zile, circa 7-10 zile/lună. Tonifiante ale venelor se pot prescrie unul sau două din remediile: Aesculus hippocastanum, Hamamelis virginica, Pulsatilla, Hydrastis canadensis. Cu rol în influenţarea supleţei musculaturii: Puls, Cimic, Arn.

211

Studiile făcute cu Cimic au arătat că administrarea acestui remediu în ultima lună de sarcină (diluţie joasă) micşorează considerabil durata şi durerile din travaliu. B. În momentul naşterii: Caulophyllum (ch5): în caz de neregularităţi ale contracţiilor uterine, travaliu lent, dilataţie întârziată, pacientă epuizată şi iritabilă. Răspunsul este foarte rapid. Cimicifuga (ch5): se recomandă în caz de contracţii foarte dureroase şi ineficace pentru regularizarea travaliului şi scăderea intensităţii durerilor. Chamomilla: durerile par intolerabile şi sunt însoţite de agitaţie, gemete, “tunete şi fulgere la adresa anturajului”, aruncări ale corpului dintr-o parte în alta, sete mare pentru apă rece. Belladona: dureri violente cu senzaţie de presiune în jos, abdomen foarte sensibil la atingere şi mişcări ale patului. C. După naştere: Arnica ch 30 repetat la 3-4 ore pentru durerile restante, inflamaţia si edemul post partum. China ch 9 dacă parturienta a pierdut mult sânge (tot repetat). Această terapeutică se poate folosi şi în caz de accidente hemoragice înainte de naştere (placenta praevia + Erigeron, Ipeca, Sabin). Staphysagria în caz de cezariană sau epiziotomie cu durere mare la nivelul inciziei. 6 - Prevenirea şi tratarea eventualelor tulburări apărute după naştere. Problemele datorate anesteziei se rezolva cu câteva doze de Nux Vomica ch 30 sau Opium. A. Psihism: Manie puerperală: Camph, Stram, Kalium-br, sec, cimic, hyos, verat. - suprimarea lohiilor: cimic, plat, verat. Stramonium: manii cu violenţă distructivă, pacienta neputându-se odihni din cauza excitaţiei, prezintă insomnie şi agitaţie turbulentă - exacerbat de stări febrile. Secale cornutum: remediu al maniei puerperale, cu manifestări necontrolate, îşi expune corpul impudic, scârpinându-şi organele genitale până dă sângele, lovindu-se în cap cu mâinile. Episodic aceste semne pot apare în caz de avort. Hyosciamus: prezintă un tablou bizar în care se combină agitaţia dezordonată, neliniştită, cu gelozia şi deprimarea. Cimicifuga: râs isteric alternant cu plâns; vorbeşte incoerent despre lucruri care o preocupă mai tot timpul; se ţine cu mâinile de corp ca şi cum ar avea dureri mari; spune vorbe de dispreţ anturajului; noaptea are insomnii şi nelinişte; vorbeşte cu copilul care a murit ca şi cum ar fi viu şi prezent în cameră. B. Stare generală: Febră puerperală datorată lohiilor supresate: Sulph., Lyc, puls, mill. Convulsii puerperale: - cu orbire: aur-m, cocc, cupr., - cu hemoragie: Chin, Plat, Sec, hyos. C. Loco-regional: Prolaps uterin: Sepia, Helon, Nux-v, Podo, Rhus, puls, sec, bell. Diaree în febra puerperală: Pyrog, ars, sulph, carbolic-ac, etc. Prolaps rectal: Podo, Ruta, gels. Paralizie vezicală: Causticum, Ars., Hyos, canth, nux-v, phos. Retentie de urina: Acon., Con., Ars., Caust., Nux-v, Puls, Staph, etc.

212

D. La nivel de coloană vertebrala: Durere lombara: kali-c. (r.u.). Durere sacrata iradiata in m. inferioare: phyt (r.u.). E. Probleme ale alăptării: a. Sâni dureroşi în timpul alăptării: (Se preferă diluţii joase: ch 5). Aconitum: indicat pentru dureri cu debut brusc, imediat după apariţie. Bryonia: cel mai bun acolo unde există o jenă dureroasă. Sânul poate fi fierbinte deşi pielea este de culoare normală. Indicat în formele timpurii de inflamaţie. Belladonna: sâni tari, cu dureri sfâşietoare, cu pielea extrem de roşie şi fierbinte; durerile se < la atingere şi mişcare iar femeia este neliniştită. Phytolacca: în cazul induraţiei puternice a sânilor, în special cel stâng, devenind sensibil şi dureros. Persoana poate prezenta dureri de cap, frisoane şi ascensiuni febrile. Mercurius: pentru stări cu tendinţă la infecţie şi supuraţie (abcese). Sânul este tare, sensibil şi dureros, însoţit de căldură locală şi febră. Continuă acţiunea începută de Bell. Hepar sulphur: remediul consacrat al supuraţiilor cu indicaţie şi în infecţiile glandelor mamare, apărând o iritabilitate specifică precum şi un tablou mai grav ca profunzime şi viteză de acţiune. Poate completa bine acţiunea începută sub Merc. b. Mameloane dureroase: Calendula: se foloseste ca tratament extern, combinat cu cel intern, tot în diluţii joase. Se pot folosi comprese cu soluţie de calendula (5ml tinctură la 120 ml apă), sau unguent cicatrizant 15% de la Plantextrakt. Graphites: cel mai eficient în cazul femeilor cu mameloane fisurate sau cu tăieturi mamelonare datorate suptului şi care provoacă mari dureri în timpul alăptării. (Nitric-ac). Castor equi: atunci când graphites nu a rezolvat complet. Silicea: remediul clasic al stărilor de inflamaţie trenantă, stimulând procesul de vindecare, la persoane slabe, friguroase şi cu evidentă reducere a rezistenţei generale. Sulphur: unul din cele mai bune remedii pentru inflamaţii (zona afectată este roşie, congestivă şi extrem de sensibilă, ca o arsură. c. Producţie insuficientă de lapte: - diluţii joase (ch 5), cu excepţia remediilor adresate psihismului Agnus Castus: flux de lapte întrerupt imediat după declanşare sau se reduce p rogresiv şi repede. Femeie palidă, slabă şi anemică, fără vlagă. Pulsatilla: pare a fi după Agnus Castus cea mai indicată în cazul unui flux slab, variabil şi schimbător cum e şi personalitatea sensibilă a remediului. Urtica urens: situaţii dificile, când laptele lipseşte cu desăvârşire, suptul fiind însoţit de înţepături, dureri şi mâncărime iritantă nu numai în zona sânilor ci şi în alte părţi. Ricinus: când tulburarea laptelui este însoţită de tulburări digestive, voma şi diaree. Causticum: flux de lapte slab, la persoană slabă, anxioasă, ramasa în urmă cu somnul. Dulcamara: are efect decongestionant şi permite astfel, sânilor turgescenţi să reactiveze secreţia lactată. Absenţa totală de lapte: Calcarea, Zincum, etc. Calcarea: prezintă paradoxul: fie abundenţă fie absenţa laptelui. Zincum: persoană cu dispoziţie variabilă, senzaţie dezagreabilă la nivelul picioarelor pe care le mişcă neîncetat, anxietate. d. Surplus de lapte în timpul lactaţiei: Calc., Puls., Bell., Bry.

213

e. Refuzul laptelui de către sugar: Calc p., Sil., Borx, Calc, Merc, Mag-c, rheum, etc. Calc-p: secreţie lactată cu miros neplăcut sau prea apoasă; Borax: lapte prea gros, vâscos pentru sugar; Rheum: secreţie galbenă şi amară.

BAPTISIA TINCTORIA Dr. Mariana Galesanu Planta din familia Leguminoase = Indigoul salbatic , originara din America de Nord . Tinctura mama si triturarile se fac din radacina uscata . Prooving descris de Halle . Actiune: Dozele mari produc : < o inflamatie puternica a mucoasei digestive cu tendinta ulcerativa si fermentatie putrida. < scaune sanguinolente, tenesme, adinamie < febra intensa < congestie cerebrala, stupoare, delir activ Dozele moderate prod.