Psihologia Existentialista si Psihoterapia Ortodoxa, Logoterapia lui Viktor Frankl - Dumnezeu Logos - Ratiunea conducat...
edifura.doxologia.ro
llilxJJJ[ilililil|til11
ll,no
Flierotheos Vlachos,
Mitropolit de Nafpaktos
Traducere efectuatd dupd originalul grecesc: Mrlrpondirou Nounrixrou xor cy. Blcorou 'le-
poOiou
Vnoplroxl rfuloloy(o ror Oprd6o(4
Yulo0epcnelc, editia
a
doua
1997
PSIHOLOGIA EXISTENTIALISTA PSIHOTERAPIA ORTODOXA Traducere din limba greac6, introducere $i note de Nicusor Deciu
Redactor: Catalin -leckel Tehnoredactor: Rema Zugravu
Corector: Cartlt.en Cretu, Coperta: Gabtela Radu P relucrare imagini: Mariana Cojocaru DZP: Leonard Lunguleac
Carte tipdrita cu binecuvAntarea
inaltpreasfi nlitului TEOFAN
Mirropolitul Moldovei si Bucovinei
Editura Doxologia, Cuza-Voda 51, 700038, IASt el.: (0232)21 6693 ; (0232)2 I 8324 ; F ax (0232)2 1 6694 www.doxologia.ro, E-mail:
[email protected] T
@
DOXOLOGIA
ISBN: 978-606-8278-
I
6-2
DOXOLOGIA Iasi,2011
Dedicdm aceastd cafte tututor celot care oor aoea indrdzneala sd tnleleagd cd existd Cinezta carc poate da sens z.iefii lor.
Editorii ediliei in limba greacd
Cuprins Nevoia universali de terapie gi rtrspunsul Bisericii ............................ 7
Prolog
.............
.....................17
I. Logoterapia lui Victor Frankl
.............. 19
1, Prezentarea genenld a logoterapiei .........22 2. Ce este logoterapia .......,.,.,,,,,.,,.,................. 26 3.
4. 5.
Diferenla ilintre logoterapie gi psihanalizd ... 32 Pincipiile ile bazd ale logoterapiei ......... 46 Diferite puncte importante ......................... 87
II. Psihoterapia ortodoxi............................
95
L. Obseraalii generale ..............................,..... 98
lnruilirea ilintr e Io go terupie qi teologia nepticd ............................. 113 3. Principiile de bazd ale teologiei tteptice ...................).............................. 118 4. Isihasmul ortoilox ...................................... 126 5. Cortuttitatea ecc\esia\d ............................ 142 2.
Epilog
.............
...................1.47
I
Nevoia universald de terapie gi rf,spunsul Bisericii O caracteristicd specificd lumii de azi, care a ajuns la o evidentd extremA in orice colt al lumii, este cdutarea unei forme eficiente gi cuprinzdtoare de psihoterapie sau, mai general spus, de terapie a individului. Peste tot oamenii sunt invadali de probleme gi prin urmare de boli de naturd ,,psihicd". Aceste boli sunt, din perspectiva psihoterapiilor laice, fie expresia unor deze-
chilibre psihice datorate unor factori divergi, specifici comunitdlilor umane aglomerate, fie incercdri suslinute de evadare din lumea rea1d, devenitd insuportabild, intr-una imaginard, fantasticd, dar tocmai din aceastd cauzd cu efecte degenerante asupra psihicului. O altd cauzd majord a bolilor pare sd fie, cel pufin in viziunea lui Victor Frankl, fondatorul logoterapiei,,lipsa de sens a viefi, care se manifestd sub forma unui aqa-numit vid existential. Se pare cd aceste probleme, care nu sunt simple aporii teoretice, tind si devind din ce in ce mai mult expresii ale unor stdri care rdscolesc practic viala qi o detumeazd de la cursul ei firesc Ai sdndtos. Acesta ar fi
motivul pentru care fenomenele din aceasta categorie sunt numite probleme sau crize existenfiale. in consecinfd, pentru toate aceste boli Ei probleme se cautd prin orice miiloace leacul cel mai potrivit. De aici provine probabil qi explozia gcolilor de psihologie gi psihoterapie in modernitate, fiecare dintre ele cu o ofertd psihoterapeuticd spectaculoasd, pe mdsura principiilor care stau la baza teoriilor lor constitutive. In scurte cuvinte, solufonarea propusd de gcolile laice de psihoterapie se poate reduce, in genere,, la incercarea scoaterii individului din crizi gi a ,,reechilibrdrii" sale psihice. Nu este locul aici sd analizdm valoarea, veridicitatea gi eficienla acestor forme de terapie, degi un asemenea demers clarificator pare a fi destul de necesar 9i agteptat, ci sd constatdm ptezen,ta lor masivd deja, chiar gi in spaliul romAnesc. Din aceastd cauz6,, cel prtfin, considerdm cd mesajul acestora nu mai poate fi trecut cu vederea. De partea cealaltd Biserica, al cdrei me. saj fundamental este chemarea universald spre dobAndirea vegnicei Impdrdfii a cerurilor impreund cu Mdntuitorul Hristos, a
avut dintotdeauna o grijd atentd pentru solulionarea problemelor existenliale ale oamenilor, adaptatd perfect fiecdrei epoci istorice. Ca o adaptare fireascd la conceptele culturii contemporane a apdrut, nu de
multd vreme', 9i termenul de ,,psihoterapie ortodoxd", ca o provocare adresatd tufuror, inclusiv psihoterapiilor din afara Bisericii, dar gi ca o iegire venitd in intdmpinarea oamenilor care trdiesc, totuqi, intr-un anume mediu, pliat pe coordonate culturale specifice modernitdtii gi poslmodemitdfii" esenlial diferite de cele de acum cdteva sute de ani de pildd. insd, ce se intelege prin acest concept oarecum nou in spaliul bisericesc? Departe de a fi o inovalie sau o formd de secularizare a fondului credinlei cregtine, psihoterapia ortodoxd nu este nimic altceva decAt acelagi crez al Bisericii lui Hristos prezentat, dar mai ales practicat, dupd un principiu foarte concret qi anume: promovarea artei vindecdrii sufletului prin mijlocirea invdtdturii Sfinlilor Pdrinfi (atAt cei vechi, cAt gi cei mai noi). Este adevdrat cd acest curent nu apare doar ca o desfdgurare dinamicd a Traditiei, ci gi pe fondul unei reale nevoi de terapie in interiorul comunitdlii. in momentul de fafd putem afirma cd asistdm la dezvoltarea unui adevdrat gen literar dedicat,,psihoterapiei ortodoxe". Remarcabil este de asemenea faptul cd autorii acesior studii, aproape fdrd excepfie, l
Prima carte a mitropolitului Hierotheos Vlachos, Ortodoxd. Educstin terapeuticd patisticd, a apdrut in Grecia in anul 1986.
P sihoterapia
sunt persoane care dovedesc atdt o buni cunoagtere a faptelor duhor'nicegti ale Tradiliei, cAt gi o pdtrunzdtoare intelegere a tipului de mentalitate dominantd astdzi in lume, impreund cu problemele specifice care insotesc civilizatia contemporanA. Unul dintre cei mai importanfi gi cunosculi reprezentanti ai acestui gen literar este mitropolitul grec al Navpaktos-ului, Hierotheos Vlachos, autorul multor lucrdri dedicate psihoterapiei ortodoxe, intre care cea prezenld, intitulatd Psihologia existenlialistd gi psilnterapia ortodoxd. Avem in fajd o lucrare structurati in doud pdrfi: in prima parte este prezentatd logoterapia lui V. Frankl, iar in partea a doua este dezvoltatd o inte-
resante sintezd a psihoterapiei ortodoxe, pe care autorul o pune oarecum in paralel cu logoterapia. Cu toate acestea, trebuie retinut dintru inceput faptul cd in aceastd carte nu se fac echivaldri de nici un fel intre cele doud realitdti, care pornesc in demersul terapeutic de ia premise diferite: psihoterapia ortodoxd este teocentricd, in timp ce logoterapia este anhopocentricd. in demonstrajia sa mitropolitul Hierotheos pornegte de la faptul binecunoscut celor familiarizati cu invd,tdtura Bisericii cd intreaga traditie biblicd qi patristicd contine o multifudine de expresii precum: vindecarea, timdduirea sau terapia
sufletului (0epon6to rnq Uvxnq ) qi, de asemenea, de la convingerea cd Ortodoxia este in esenld o metodd terapeutici gi o edu-
catie terapeuticd. Conceptul mai nou de ,,psihoterapie" , degi nu are o ascendentd patristica, se revendicd, in ceea ce privegte semnificatia termenului, din aceeagi etimologie, 9i igi propune tn principiu sd facd cAt mai multe cu putinld pentru insdndtogirea sufletului omului. Insd, cu toate cd noliunea de psihoterapie este intAlnitd 9i in spaliul aga-numitelor qtiinte umaniste, inlelesul conceptului de psihoterapie ortodoxd este cu totui diferit de tehnicile moderne, care igi propun o investigatie analiticd a psihicului pacientului 9i de aici gdsirea unor solutii omenegti de echilibrare psihicd. Psihoterapia ortodoxd igi propune in principal sd-l ageze pe om intr-o relalie corectd cu un Dumnezeu viu 9i din interiorul acesteia sd I se inchine Luil dupd lege. Agadar, sdl orienteze pe om spre Cel ce are puterea reald de a tdmddui, spre Acela despre care se spune cd poate ,,vindecE toate bolile" (Psalmul 102, 3). lnainte de orice virtute sau Trebqie menrionat aici cd sensul primar al cuvAntului grecesc ,,Oeponirc" este acela de ,,inchinare sau adorare a lui Dumnezeu", ulterior el va dobdndi qi sensul de ,,tdmdduire" sau ,,vindecare". Vezi: G. Ioanidu, Diclionar elino-rominesc, Bucuregti, 1864, Tipografia Statului, vol. "1,p."1049. z
tehnicd vindecatoare este aqezatd credinta in Dumnezeu, Singurul care are puterea reald de a'l vindeca pe om. Biserica mdrturisegte ce este de ajuns o credintd putemicd in Iisus Hristos ca omul sd treacd peste orice impas, peste orice problemd, oricdt de durd ar fi aceasta. Exemple arhetipale in acest sens sunt tdmdduirile Mdntuitorului menlionate in Evanghelie, pentru care El cerea bolnavilor doar o credinld neclintitd in FiuI lui Dumnezeu. Dacd necredinta ne poate prdbuqi in cea mai neagrd deznddejde, credinla - remarcd SfAntul Isaac Sirul - este in stare sd-1 ridice pe om deasupra oricdrei neputin!e Ei sd-l ajute sd depiEeascd chiar limitele firii: ,,indoiala din inimd bagd. groaza in su{let, iar credinfa poate intdri voin}a, chiar dacd ni s-ar tdia un mddular"'. Din acest motiv, psihoterapia ortodoxX prevede abia in al doilea rAnd o serie de rAnduieli pe care credinciosul sd le aibd in vedere in ceea ce privegte dobdndirea sdndtdfii sufletului, precum gi a unor relatii iubitoare cu semenii in interiorul comunitdtii. Agadar, praxis-ul (nevointa), care poate gdsi echivalenle formale gi in alte tradilii sau gcoli terapeutice, urmeazd numai dupd mdrturisirea exacta a credinfei in Dumnezeul treimic al Scripturii 9i al Sfinlilor Pdrinti. 'Sfdntul Isaac Sirul, Cuainte despre neroinli, Editura Bunavestire, Bacdu, 1997, p. 27.
Prin urmare, practicile terapeutice sunt cuprinse in dezvoltarea inspiratd a sfaturilor pe care Pdrintii le dau pentru infrAngerea patimilor egoiste gi dobAndirea virtufilor, de reguld sub indrumarea unui duhovnic. Dar de aici nu trebuie trasd concluzia cd in Ortodoxie terapia se reduce la factorul uman gi la ceea ce crede sau face acesta in cadrul procesului terapeutic. Din perspectiva spiritualitdtii ortodoxe, remarcd Hierotheos Vlachos, terapia presupune o legdturd cu Dumnezeu, mijlocitE de energiile Sale necreate. Vindecarea sufletului nu poate avea loc decdt in atmosfera Duhului Sfint: ,,De aceea gi terapia sufletului este in realitate dobAndirea gi in acelagi timp rodul SfAntului Duh". Putem remarca, aqadar, cd scopul, dar gi finalitatea psihoterapiei ortodoxe este realizarea unei continue relalii cu Dumnezeu, iar persistenta sufletului in aceastd relatie inseamnd persistenla ln starea lui fireascd de sdndtate. in consecintd, se poate inlelege, cd ,,finalitatea psihoterapiei ortodoxe nu este doar o anurnitd stare de eliminare a pdcatelor gi a patimilor care genereazd bolile psihice, ci, ea ndzuiegte spre o reorientare a energiilor sufletului cdtre primirea vederii duho'r'micegti a lui Dumnezeu,, ceea ce in minunatul limbaj al Tradiliei inseamnd indumnezeirea omului. Ntmai atunci cAnd
omul ajunge pe aceastd ultimd treaPtd a
vietii duhovnicegti se poate considera cd procesul terapeutic s-a incheiat"a. Agadar, in starea de indumnezeire omul nu se mai preocupd de patimi, ci lasd loc bucuriei gi nesfArqitei comurLiuni cu Dumnezeu. Aceasta este via,ta vegnicd in sAnul impdrdjiei lui
Dumnezeu. $coala logoterapiei, aEa cum am amintit mai sus, este prezentatA de mitropolitul Navpaktos-ului in prima parte a cdrtii de fald. Din multitudinea de curente terapeutice pe care autorul le-a cercetat, logoterapia reprezintd o alegere motivatd calitativ. Hierotheos Vlachos a observat in logoteraPie o formd terapeuticd care, prin unele caracteristici specifice, s-ar apropia intr-o anumitd mdsurd de viziunea teologici gi duhovniceascd a Sfintilor Pdrinti ai Bisericii. Esenla logoterapiei constd in incercarea de a gdsi un sens real al vietii, care totodatd estb unic Ai personal, specific fiecdrui individ in parte. -Conform logoterapiei, putem descoperi un sens in viald in trei moduri: prin crearea unui lucru sau prin realizarea unei munci, printr-o intAlnire cu altd persoand, adicd prin iubire, 9i prin atitudinea pe care o avem in fala suferinlei inevitabile. Agadar, in viatd toate energiile trebuie ' Nicuqor Deciu, ,,Psihoterapia ortodoxd", 1. /2007 , p. 86.
Biscrica 5i Iu mea, nr.
in
canalizate spre implinirea sensului, fapt care are darul de a-l scoate pe pacient din ,,vidul existenfial", boald specificd lumii moderne, in care domind starea de gol, de neputintd, lipsd de motivatie pentru orice lucru etc. Dar gi reciproca poate fi valabild, adicd tocmai datoritd absenlei unui astfel de sens viata individului se prdbuqegte ln vidul existential. Din acest punct de vedere logoterapia igi propune sd-l proiecteze pe individ oarecum in viitor, ca, prin preocuparea de sensul propriei vieli, sd scape de cercurile vicioase ale nevrozelor, care-l inchid pe bolnav inh-o autocentrare egoticd. Logoterapia are de asemenea in vedere gdsirea unui sens in diferite situatii sau evenimente imprevizibile ale vielii, dar mai cu seamd in suferintd. Aceasta pentru cd suferinla inceteazd a mai fi suferinld ln momenful in care omul ii descoperd un sens,, cum ar fi de pildd sensul purificArii sau al sacrificiului. Poate cd aportul cel mai important al logoterapiei, in calitate $e gtiinld terapeuticd, este afirmarea necesitdlii unui suprasens in viaja omului. Aceastd tezd provine cu siguranld din observarea caracterului limitat al lumii 9i al tuturor sensurilor care se Ieagd de ea. Dar aceastd finitudine a sensurilor lumii intrd in contradictie cu dorinta omului de a poseda ,,ceva" nelimitat sau
r
setea de a se impdrtdqi de o realitate inepuizabild., fdrd sfArqit. Acest fapt ar Putea dovedi o existenfd care depdgegte capacitdtile noastre intelectuale limitate gi cdreia ii std in putere sA ne ofere un sens veSnic. Logoterapia insd nu numeqte in nici un fel acest sens ultim al vietii. Probabil cd acest lucru este ldsat in sarcina unei alte ,,gtiin!e". in final, intuim in structurarea pe care Hierotheos Vlachos a ales-o pentru cartea sa, plasAnd psihoterapia ortodoxd dupd prezentarea logoterapiei lui Frankl, o sugestie legatd de identitatea suprasensului. Fdrd sd nege efortul logoterapiei in gdsirea unui sens viefii, mitropolitul grec subliniazd faptul cd
,,tocmai teologia ortodoxd oferd cel mai mare sens, care este indumnezeirea, comuniunea gi urLitatea cu Dumnezeu. Din aceastd perspectivd, se vede marea valoare gi semnificafie a tradiliei neptice, a aga-numitei psihoterapii ortodoxe in epoca contemporand".
Traducdtorul
Prolog in multe din textele pe care le-am publicat ln trecut, precum gi in altele rdmase incd netipdrite, incerc sd prezint actualitatea Tradiliei ortodoxe. Aceasta se poate observa in multe domenii qi manifestdri ale vietii contemporane. Astizi, Traditia ortodoxd este cdutatd de mulli oameni insetati de adevdr, oameni care-gi doresc rezolvarea problemelor lor existentiale. Acesta este un lucru care se poate observa in toate epocile. Atunci cdnd cineva citegte textele patristice observd cA Sfintii Pdrinti nu au fdcut filosofie, nu au fost filosofi teoretici 9i ganditori, ci se indeletrLiceau cu problemele pas-
torale ale epocii lor. Au fost in principal pdstori 9i dascdli ai Bisericii. Astfel, ei au {ost preocupati de problemele oamenilor pe care-i pdstoreau gi au lncercat sd le rezolve aceste probleme in cadrul teologiei Bisericii, a Cuvdntului revelat. Din aceastd pricind Sfinlii Pdrinti sunt contemporani. In paginile urmdtoare, voi incerca sd observ gcoala psihologicd contemporanA, numitd logoterapie, actaalitatea ei, 9i in anumite puncte, asemdnarea ei cu Tradilia ortodoxd. Desigur, psihoterapia ortodoxd este
t
teantropocentricd., in timp ce logoterapia, dupd cum va fi in continuare prezentatd,, este antropocenhicd. Ele au insd unele puncte comune, pentru cd logoterapia se diferenliazd de alte gcoli psihologice gi se apropie mai mult de Traditia Ortodoxd, din perspectiva metodologiei gi a conceptiilor. Dupd prezentarea punctelor centrale ale logoterapiei, voi expune qi principalele pozilii ale psihoterapiei ortodoxe. Nu voi urmdri sd fac multe comparatii intre cele doud, ci in cadrul tezelor centrale, atAt ale logoterapiei, cAt gi cele ale psihoterapiei ortodoxe, se vor trage unele concluzii intre care gi aceea cd Tradilia ortodoxd merge mai departe chiar decAt logoterapia.
Scrisd la Atena ln 29 iulie 7995
in cinstea sfinlilor martiri Calinic
f
Ai
Teodot.
Hierotheos,
Mitropolit de Nafpaktos
' Notiunea teologic1 tuantropocentricd exprimd faptul cd tot fundarnentul psihoterapiei ortodoxe se afle in intruparea Logosului Celui vegnic, a doua Persoand a Sfintei Treirni, in Iisus Hristos, Care este
Dumrezeu gi Om in acela5i timp.
I LOGOTERAPIA LUI VICTOR FRANKL
Logoterapia lui Victor Frankl insemnare: Operele lui Victor Frankl, pe care le-am
avut ln vedere la scrierea acestei c5rfi, sunt in principal: oielii gi al morfii intr-un lagdr de concentrare, tradrcere greacd, Editura Tamasos, Atena, 1979. 2. Psihoterapia gi existenlialismul (ogote1,. Cdutdnd sensul
rapia tn practicd), traducere greacd, Editura Tamasos, Atena,1987 . 3. Dumnezeul incongtientului, traducere greacd, Editura Tamasos, Alena,1987 .
Este cunoscut faptul cd in spatiul occidental aI ultimilor ani au fost create diferite
gcoli psihologice, pentru a studia problemele care privesc lumea interioard a omului. S-a vorbit foarte mult despre psihanalizd 9i psihoterapie. Aceasta este urmarea dominatiei rationalismului gi a intelectualismuliri de dupd Renagtere qi Iluminism. S-a fdcut insd corecta observatie cd omul nu se poate reduce la ratiune, care de altfel nici nu constituie centrul existenfei, ci dincolo de aceasta se afld Ei aga-zisul subconqtient, precum gi alte forte gi energii care determind comportamentul omului. in interiorul acestei perspective asupra omului s-a dezvoltat psihologia gi diferitele gcoli psihologice din Occident. Intre aceste qcoli cultivate in ultimii ani este cuprinsd gi logoter,apia. Atunci cAnd vorbim despre logoterapie, nu trebuie sd se inleleagd dislexie, adicd terapia diferitelor anomalii care apar in formularea gi uzul cuvdntului, ci altceva mult mai profund. in analizele urmdtoare, vom studia in mod succint expresia de bazd a acestei metode psihoterapeutice, precum gi ce anume
este logoterapia, care este diferenta dintre
logoterapie 9i psihanalizd qi miqcarea ei retrospectivd, care sunt principiile fundamentale ale logoterapiei gi alte cAteva din punctele ei de interes. 1. Prezentarca generald a
logoterapiei
Creatorul gi exponentul logoterapiei este Victor Frankl, care s-a ndscut in 1905, a studiat medicina gi filosofia la Universitatea din Viena, unde a obfinut 9i diploma de doctorat. in continuare, devine ,,profesor de Neurologie 9i Psihologie al $colii de medicind a Universitdjii din Viena, preqedintele Societdfii Medicale Austriece de Psihoterapie gi directorul seciiei de Neurologie a Spitalului Policlinic din Viena, precum gi profesor inspector pentru perioada de vard, al Universitdlii din Harvard 9i al Southern Methodist University". Victor Frankl gi-a publicat primele studii in revista care a fost editatd de Freud, insd foarte repede a devenit independent de acesta, predAnd propriile lui teorii despre psihoterapie. Cdrfile lui au fost traduse in multe limbi, el lnsuqi a fdcut turnee in multe !dri, predAndu-gi teoriile despre logoterapie ca adevdrata psihoteraPie. Victor Frankl nu este un savant teoretic, ce qi-a elaborat pdrerile despre logoterapie
in interiorul biroului, ci a avut rarul qi tragicul privilegiu de a dezvolta 9i aplica punctele centrale ale teoriei sale in lagdrul de concentrare de la Auschwitz 9i de la Dachau, unde a fost detinut trei ani incheiati. A fost unul dintre putinii care au scdpat de la moarte, 9i intr-una din cdrlile lui importante, cu titlul Cdutknd sensul aielii 9i al libertdlii 9i cu subtitlul De la lagdrul morlii la existenfinlism, care formase titlul de bazd cAnd a fost tipdritd pentru prima datd, descrie atdt tragismul viefii acelor Iagdre, cAt gi modul in care ar putea cineva sd depdgeascd acest tragism. Aceastd lucrare, consideratd in America cea mai bund carte a anului 1961-1962, a cunoscut tipdriri repetate cu un numdr de doud milioane 9i jumdtate de exemplare. Victor Frankl, care a trSit in lagdrele de concentrare gi a putut el insugi sd se foloseascd, dar gi s5-i ajute pe altii, poate fi indreptdfit ln concepliile sale, pe care le-a cultivat gi le-a probat acolo, insd mai tArziu el qi-a dezvoltat studiile sale in mod gtiinlific, in publicafiile ulterioare. De altfel"
el insugi a primit lovituri dure ln cadrul familiei sale, deoarece tatdl, mama, fratele 9i sojia lui au dispdrut in lagdrele de concentrare sau au murit ir camerele de gazare. Doar sora lui a fost salvatd din aceastd tragedie familiald.
Tocmai din acest motiv, Gordon Allport, profesor de Psihologie la Universitatea din Harvard, care este unul din cei mai distingi scriitori in acest domeniu gi a contribuit foarte mult ca teoria lui Frankl sd ajungd in America, a consemnat in mod caracteristic, prefatAnd cartea lui Frankl: ,,Un psihiatru care a venit in contact personal cu asemenea situajii extreme/ un asemenea psihiatru, meritd atenlia de a fi ascultat de cineva. El, mai bine decAt oricare altul, este apt sd expund puncte de vedere despre lucrurile omeneqti cu inlelepciune gi intelegere". Faptul cd aceste opinii necesitd atenfie, nu se datoreazd unor rafuni sentimentale, ci in principal qtiinfifice gi obiective' Opiniile sale, aga cum sunt exprimate 9i formulate in operele proprii, sunt probate qtiinlific gi constituie puncte de vedere ale gtiinlei psihoterapeutice din Occident 9i datoritd faptului cd a fost inchis 9i chinuit personal in lagdrele de concentrare. Asupra acestei teme Gordon Allport va scrie in mod simptomatic: ,,Pdrerile lui Victor Frankl gisesc un mare gi legitim ecou, pentru cd se spriiind pe experienie atAt de profunde, care nu pot induce ln eroare. Ele capdtd incd un mai mare prestigiu, pentru cd Victor Frankl ocupd acum catedra de
Iogoterapie la $coala de Medicind a Universitdfii din Viena, precum gi datoritd faimei clinicilor de logoterapie, care se instituie in toatd lumea, potrivit modelului sdu de la celebra Policlinicd de Neurologie din Viena". Este foarte interesantS, dupd pdrerea mea, observatia prin care igi definegte gcoala ca o continuare a predecesorilor: ,,Astdzi, in Europa se observd o importantd indepdrtare de Freud gi o extindere continuu ldrgitd a analizei existenjiale, care prezinta o varietate de forme inrudite. $coala Iogoterapiei este una dintre acestea". intr-adevdr, dupd cum am observat din studiul personal, in Europa gi in special in America au fost reconsiderate foarte multe din punctele de vedere ale aga-zisei psihologii abisale gi a incongtientului, deoarece se dezvoltd pe de o parte pozitii opuse, precum cele antipsihiatrice, iar pe de altd parte nu sunt cultivate alte gcoli, precum
logoterapia, teoria gAndirii pozitive etc. Desigur, aici nu este locul potrivit pentru a ne referi la acest fapt. Problema este aceea cd logoterapia e consideratd o practicd mai modernd decdt psihanaliza. in realitate, logoterapia constituie intro-
ducerea filosofiei existenlialiste in psihologie. Este caracteristic cuvAntul lui James Crumbauch gi Leonard Maholick cd ,,metoda psihoterapeuticd a lui Frankl, logoterapia, este aplicarea principiilor filosofiei
existentialiste in Practica clinicd". De aici 9i motivul pentru care astdzi, cAnd se observd un deosebit avAnt al aga-numitelor probleme gi intrebdri existentiale, logoterapia lui Victor Frankl a dobdndit o mare actualitate. $i dacd ne gAndim cd aceastd metodd de abordare a problemelor se apropie mai mult de tradilia nepticd ortodoxd, Pe care o putem numi psihoterapia ortodoxd, logoteiapia lgi prezintd oferta ei substanliald. 2. Ce este logoteraPia
Dupd cele spuse in introducere 9i in prezentarea logoterapiei, trebuie sd lnaintdm la rdspunsul asupra intrebdrii: ce considerdm a fi logoterapia? Iar acesta este un fapt important, Pentru cd este posibil sd o identificdm cu abordarea terapeutici a rostirii gi a exprimdrii, agadar a dislexiei. Victor Frankl a ldmurit faptul cd ia inceput, in 1920, a utilizat pentru prima datd analiza existenliald pentru a comunica metoda psihoterapeuticd pe care o folosea. insd, pentru ca acest termen fusese folosit si de allii cu un conlinut diferit 9i au apdrut confuzii, chiar el l-a lnlocuit cu termentrJ logoterapie,
Desigur, incd de la lnceput este necesar sd se sublinieze cd termenul log oterapie nu trebuie inteles ca terapie a dislexiei, aga cum se folosegte de multe ori astdzi, ci
printr-o notiune mai profundd, aga cum o foloseau vechii filosofi. Este bine cunoscut faptul cd, in filosofia anticd greacd, termenul logos (l
